Lansarea „Dicționarului talian–român”, în Parohia Sfânta Lucia din Greci
La Parohia romano-catolică Sfânta Lucia din Greci, sâmbătă, 14 iunie, a avut loc lansarea „Dicționarului talian–român”, realizat de enoriașa Luigia-Amelia Bertig-Toader, în cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului Pastasciutta. Evenimentul a fost un prilej de aducere-aminte și de recunoștință, oferind, într-un context în care tradiția, limba și memoria devin tot mai fragile, un spațiu pentru redescoperirea identității celor veniți din nordul Italiei, cu graiul lor propriu – „talian” – și cu o viață trăită în discreție, muncă și credință.
Această lansare a ridicat firesc întrebarea: De ce „talian” și nu „italian”?
Răspunsul se află în originea acestor oameni: italienii emigrați în România proveneau din nordul Italiei, din teritoriile fostei Republici Veneția, unde se vorbeau mai multe dialecte, dominant fiind cel venețian. Neavând cunoștințe de italiană literară, se numeau „taliani”, adică italieni, în propriul lor grai. Așa au fost cunoscuți și de localnicii din Greci, care i-au numit simplu: „talieni”.
Duminică, în cadrul Sfintei Liturghii, gestul prin care s-a adus în procesiune la daruri, la altar, a devenit o formă de rugăciune colectivă, prin care s-a încredințat Domnului limba străbună, vorbită cu simplitate și demnitate de „talienii” veniți pe pământ românesc. Aceste daruri au fost înălțate ca o rugăciune vie, cerând binecuvântarea asupra acestei moșteniri și asupra celor care o păstrează cu fidelitate și o transmit mai departe cu dragoste și responsabilitate.
„Signor, te ofrimo anca cuel che representa le nostre radise de cua:la piera – la fondzion sigura de le nostre case,i copi de su la casa – ’l covercio che ne ga protet del tempo brut,e i nostri scarpeti che li ga portadi i nostri veci verso ’l posto de lavoro,su cueste montagne vece come ’l mondo.Te ofrimo anca cuesto Vocabular talian-roman cun le parole che le ga tignu unidi i nostri genitori.Benedissi, Signor, cuesti doni che i ne ga giutà a diventar cuel che semo ogi!”
Astfel, dicționarul nu este doar o colecție de cuvinte, ci o expresie vie a unei moșteniri culturale pe cale de dispariție. În prefața sa, ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, subliniază valoarea educativă și identitară a acestei lucrări, care, prin lansarea oficială în cadrul Festivalului Pastasciutta, a primit recunoaștere publică. Mai mult decât o inițiativă lingvistică, dicționarul a devenit o sărbătoare a apartenenței, a memoriei colective și a limbii ca punte între generații.
Pr. Romeo Horvat
Hits: 231