Mesajul de Crăciun al Sfântului Părinte Papa Francisc la binecuvântarea „Urbi et Orbi”

Dragi frați și surori, Crăciun fericit!

În această seară s-a reînnoit misterul care nu încetează să ne uimească și să ne emoționeze: Fecioara Maria l-a născut pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, l-a înfășat în scutece și l-a așezat într-o iesle. Așa l-au găsit păstorii din Betleem, plin de bucurie, în timp ce îngerii cântau: “Mărire lui Dumnezeu și pace oamenilor” (cf. Lc 2,6-14).

Da, acest eveniment, care a avut loc în urmă cu mai bine de două mii de ani, este reînnoit prin lucrarea Duhului Sfânt, același Duh de Iubire și de Viață care a făcut să rodească sânul Mariei și din trupul său omenesc l-a format pe Isus. Și astfel, astăzi, în frământările timpului nostru, se întrupează din nou și cu adevărat Cuvântul veșnic al mântuirii, care spune fiecărui bărbat și femeie, care spune lumii întregi: „Te iubesc, te iert, întoarce-te la mine, ușa inimii mele este deschisă!”.

Frați și surori, ușa inimii lui Dumnezeu este mereu deschisă; să ne întoarcem la El! Să ne întoarcem la inima care ne iubește și ne iartă! Să ne lăsăm iertați de El, să ne lăsăm împăcați cu El!

Acesta este semnificația Porții Sfinte a Jubileului, pe care am deschis-o aseară aici, la Sfântul Petru: ea îl reprezintă pe Isus, Poarta mântuirii, deschisă tuturor. Isus este Poarta pe care Tatăl milostiv a deschis-o în mijlocul lumii, în mijlocul istoriei, pentru ca toți să ne putem întoarce la El. Cu toții suntem ca niște oi rătăcite și avem nevoie de un Păstor și de o Poartă pentru a ne întoarce în casa Tatălui. Isus este Păstorul, Isus este Poarta!

Frați și surori, nu vă temeți! Poarta este deschisă, larg deschisă! Nu e nevoie să bateți la poartă. E deschisă! Veniți! Să ne lăsăm împăcați cu Dumnezeu, și atunci vom fi împăcați cu noi înșine și vom putea fi împăcați unii cu alții, chiar și cu dușmanii noștri. Da, milostivirea lui Dumnezeu poate face totul: desface orice nod, dărâmă orice zid al diviziunii, dizolvă ura și spiritul de răzbunare. Veniți! Isus este Poarta Păcii.

Adesea ne oprim doar în prag; nu avem curajul să trecem dincolo, pentru că ne pune sub semnul întrebării. A intra pe Poartă cere sacrificiul de a face un pas, de a lăsa în urmă lupta și diviziunea, de a ne abandona în brațele deschise ale Pruncului care este Principele Păcii.

În acest Crăciun, începutul Anului Jubiliar, invit fiecare persoană, fiecare popor și fiecare națiune să aibă curajul de a trece Poarta, de a deveni pelerini ai speranței, de a reduce la tăcere armele și de a depăși diviziunile.

Să tacă armele în Ucraina martirizată! Să avem îndrăzneala de a deschide poarta negocierii și gesturilor de dialog și de întâlnire, pentru a ajunge la o pace justă și durabilă.

Să tacă armele din Orientul Mijlociu! Cu ochii ațintiți asupra leagănului din Betleem, mă îndrept cu gândul spre comunitățile creștine din Israel și Palestina, în special din Gaza, unde situația umanitară este foarte gravă. Opriți focul; eliberați ostaticii și ajutați populația epuizată de foame și de război. Sunt apropiat și de comunitatea creștină din Liban, în special de cea din sud, și de cea din Siria, în acest moment atât de delicat. Să se deschidă porțile dialogului și păcii în întreaga regiune sfâșiată de conflict. Și vreau să îmi amintesc aici de poporul libian, încurajându-l să caute soluții care să permită reconcilierea națională.

Nașterea Mântuitorului să aducă un timp de speranță familiilor a mii de copii care mor din cauza unei epidemii de rujeolă în Republica Democrată Congo, precum și popoarelor din estul acestei țări și celor din Burkina Faso, Mali, Niger și Mozambic. Criza umanitară care îi afectează este cauzată în principal de conflictele armate și de flagelul terorismului și este exacerbată de efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, care duc la pierderi de vieți omenești și la strămutarea a milioane de persoane. Mă gândesc și la popoarele din țările din Cornul Africii, pentru care implor darurile păcii, armoniei și fraternității. Fiul Celui Preaînalt să sprijine angajamentul comunității internaționale de a facilita accesul la ajutor umanitar pentru populația civilă din Sudan și de a iniția noi negocieri în vederea încetării focului.

Fie ca vestea Crăciunului să le aducă mângâiere oamenilor din Myanmar, care, din cauza ciocnirilor armate continue, suferă mult și sunt forțați să-și părăsească casele.

Pruncul Isus să inspire autoritățile politice și pe toți oamenii de bună credință de pe continentul american, pentru a găsi cât mai curând soluții eficiente în adevăr și dreptate, pentru a promova armonia socială, în special în Haiti, Venezuela, Columbia și Nicaragua, și pentru a se strădui, mai ales în acest An Jubiliar, să construiască binele comun și a redescoperi demnitatea fiecărei persoane,  depășind diviziunilor politice.

Fie ca Jubileul să fie o ocazie de a dărâma toate zidurile separării: cele ideologice, care marchează atât de des viața politică, și cele fizice, cum ar fi diviziunea care a afectat insula Cipru în ultimii cincizeci de ani și care i-a sfâșiat țesutul uman și social. Le urez să ajungă la o soluție comună, care să pună capăt diviziunii cu respectarea deplină a drepturilor și demnității tuturor comunităților cipriote.

Isus, Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu făcut om, este Poarta larg deschisă pe care suntem invitați să o traversăm pentru a redescoperi sensul existenței noastre și sacralitatea fiecărei vieți – fiecare viață este sacră – pentru a recupera valorile fondatoare ale familiei umane. El ne așteaptă în prag. Ne așteaptă pe fiecare dintre noi, în special pe cei mai fragili: așteaptă copiii, pe toți copiii care suferă din cauza războiului și a foamei; îi așteaptă pe bătrâni, adesea forțați să trăiască în condiții de singurătate și abandon; îi așteaptă pe cei care și-au pierdut casele sau fug de pe pământul lor, în încercarea de a găsi un refugiu sigur; îi așteaptă pe cei care și-au pierdut sau nu își găsesc un loc de muncă; îi așteaptă pe prizonierii care, orice ar fi, rămân întotdeauna copii ai lui Dumnezeu; mereu copii ai lui Dumnezeu; îi așteaptă pe cei care sunt persecutați pentru credința lor. Sunt atâția.

În această zi de sărbătoare, să nu uităm să ne exprimăm recunoștința față de cei care se dedică binelui în mod tăcut și fidel: mă gândesc la părinți, educatori și profesori, care au marea responsabilitate de a forma generațiile viitoare; mă gândesc la lucrătorii din domeniul sănătății, la oamenii legii, la toți cei implicați în opere de caritate, în special la misionarii din întreaga lume, care aduc lumină și mângâiere atâtor oameni aflați în dificultate. Tuturor vrem să le spunem: mulțumesc!

Frați și surori, Jubileul să fie o ocazie de a ierta datoriile, mai ales pe cele care apasă asupra țărilor cele mai sărace. Fiecare este chemat să ierte ofensele primite, pentru că Fiul lui Dumnezeu, care s-a născut în frigul și întunericul nopții, ne iartă toate datoriile noastre. El a venit să ne vindece și să ne ierte. Pelerini ai speranței, haideți să ieșim în întâmpinarea lor! Să le deschidem ușile inimii noastre, așa cum El ne-a deschis ușa Inimii sale.

Vă doresc tuturor un Crăciun sfânt și liniștit.

Traducere: Pr. Tarciziu-Hristofor Șerban

Transmisiunea Angelus TV poate fi urmărită aici. 

Hits: 121