Papa Francisc: Mesajul pascal și binecuvântarea „Urbi et orbi”

Dragi frați și surori, Cristos a înviat!

Astăzi vestim că El, Domnul vieții noastre, este „învierea și viața” lumii (cf. Ioan 11,25). Este Paștele, care înseamnă „trecere”, pentru că în Isus s-a împlinit trecerea decisivă a umanității: cea de la moarte la viață, de la păcat la har, de la frică la încredere, de la dezolare la comuniune. În el, Domnul timpului și al istoriei, aș vrea să spun tuturor, cu bucurie în suflet: Paște binecuvântat!

Îmi doresc ca să fie așa pentru fiecare dintre voi, dragi frați și surori, în special pentru cei bolnavi și săraci, pentru vârstnici și pentru cei care trec prin momente de încercare și oboseală, o trecere de la necaz la consolare. Nu suntem singuri: Isus, Cel Viu, este cu noi pentru totdeauna. Fie ca Biserica și lumea să se bucure, pentru că astăzi speranțele noastre nu mai sunt spulberate de zidul morții, ci Domnul ne-a deschis o punte către viață. Da, dragi frați și surori, la Paște destinul lumii s-a schimbat, iar ziua de astăzi, care coincide și cu data cea mai probabilă a Învierii lui Cristos, ne putem bucura, sărbătorind, doar prin har, cea mai importantă și frumoasă zi din istorie.

Cristos a înviat, cu adevărat a înviat, așa cum se proclamă în Bisericile răsăritene. Acel „cu adevărat” ne spune că speranța nu este o iluzie, este adevăr! Iar călătoria omenirii de la Paște încolo, marcată de speranță, se desfășoară mai repede. Primii martori ai Învierii ne arată acest lucru prin exemplul lor. Evangheliile relatează graba cea bună cu care în ziua de Paști „femeile au alergat să-i anunțe pe discipoli” (Mt 28,8). Și, după ce Maria Magdalena „a alergat și s-a dus la Simon Petru” (Ioan 20,2), Ioan și Petru însuși „au alergat amândoi împreună” (cf. v. 4) pentru a ajunge la locul unde Isus fusese înmormântat. Mai apoi, în seara de Paște, după ce L-au întâlnit pe Cel Înviat pe drumul spre Emaus, doi discipoli „au pornit fără întârziere” (Lc 24,33) și s-au grăbit să parcurgă câțiva kilometri urcând prin întuneric, mișcați de bucuria de nedescris a Paștelui care le ardea în inimi (cf. v. 32). Aceeași bucurie pentru care Petru, pe malul Mării Galileii, la vederea lui Isus cel înviat, nu a putut rămâne cu ceilalți în barcă, ci s-a aruncat imediat în apă pentru a înota repede, ca să-l întâlnească (cf. In 21,7). La Paște, în sfârșit, călătoria se accelerează și devine o alergare, pentru că omenirea vede scopul călătoriei sale, sensul destinului său, Isus Cristos, și este chemată să se grăbească în întâmpinarea lui, speranța lumii.

Să ne grăbim și noi să creștem pe o cale a încrederii reciproce: încrederea între persoane, între popoare și națiuni. Să ne lăsăm surprinși de vestea bună a Paștelui, de lumina care luminează întunericul și întunericul în care lumea este prea adesea învăluită.

Să ne grăbim să depășim conflictele și diviziunile și să ne deschidem inimile către cei care au cea mai mare nevoie. Să ne grăbim pe căile păcii și ale fraternității. Să ne bucurăm de semnele concrete de speranță care ne vin din atâtea țări, începând cu cele care oferă asistență și ospitalitate celor care fug de război și de sărăcie.

De-a lungul drumului, însă, există încă multe pietre de poticnire, care îngreunează și încetinesc elanul nostru către Cel Înviat. Către El îndreptăm rugămintea noastră: ajută-ne să alergăm spre Tine! Ajută-ne să ne deschidem inimile!

Ajută iubitul popor ucrainean pe calea păcii și revarsă lumina pascală asupra poporului rus. Alină-i pe răniți și pe cei care i-au pierdut pe cei dragi din cauza războiului și fă ca prizonierii să se poată întoarce în siguranță la familiile lor. Deschide inimile întregii Comunități internaționale pentru a se preocupa să pună capăt acestui război și tuturor conflictelor care sângerează lumea, începând din Siria, care încă așteaptă pacea. Susține-i pe cei loviți de cutremurul violent din Turcia și din aceeași Siria. Să ne rugăm pentru cei care și-au pierdut rude și prietenii și au rămas fără adăpost: să poată primi alinare de la Dumnezeu și ajutor din partea familiei națiunilor.

În această zi îți încredințăm, Doamne, cetatea Ierusalimului, prima mărturie a Învierii Tale. Îmi exprim profunda îngrijorare față de atacurile din ultimele zile, care amenință climatul de încredere și respect reciproc, necesar pentru reluarea dialogului dintre israelieni și palestinieni, astfel încât pacea să poată domni în Orașul Sfânt și în întreaga regiune.

Ajută, Doamne, Libanul, aflat încă în căutare de stabilitate și unitate, astfel încât să poată depăși diviziunile și toți cetățenii să poată lucra împreună pentru binele comun al țării.

Nu uita de dragul popor al Tunisiei, în special de tinerii și de cei care suferă din cauza problemelor sociale și economice, astfel încât să nu-și piardă speranța și să colaboreze la construirea unui viitor de pace și fraternitate.

Îndreaptă-ți privirea către Haiti, care suferă de mai mulți ani de o gravă criză socio-politică și umanitară, și sprijină angajamentul actorilor politici și al Comunității internaționale în căutarea unei soluții definitive la numeroasele probleme care afectează acea populație atât de încercată.

Consolidează procesele de pace și reconciliere întreprinse în Etiopia și în Sudanul de Sud și fă să înceteze violențele din Republica Democrată Congo.

Sprijină, Doamne, comunitățile creștine care sărbătoresc Paștele astăzi în circumstanțe deosebite, ca în Nicaragua și în Eritreea, și amintește-ți de toți cei împiedicați să-și mărturisească liber și public credința. Dă-le alinare victimelor terorismului internațional, în special în Burkina Faso, Mali, Mozambic și Nigeria.

Ajută Myanmarul să meargă pe căile păcii și luminează inimile responsabililor, astfel încât populația Rohingya martirizată să găsească dreptate.

Întărește-i pe refugiați, pe deportați, pe deținuții politici și pe migranți, în special pe cei mai vulnerabili, precum și pe toți cei care suferă de foame, de sărăcie și de efectele nefaste ale traficului de droguri, ale traficului de persoane și ale oricăror forme de sclavie. Inspiră-i, Doamne, pe responsabilii națiunilor, pentru ca nici un bărbat sau femeie să nu fie discriminat și călcat în picioare în demnitatea sa; astfel încât în respectul deplin al drepturilor omului și al democrației, să se vindece aceste răni sociale, să fie căutat întotdeauna doar binele comun al cetățenilor, să fie garantată siguranța și condițiile necesare pentru dialog și pentru conviețuire pașnică.

Dragi frați și surori, haideți să redescoperim și noi gustul călătoriei, să creștem pulsul speranței, să pregustăm frumusețea Cerului! Să ne încărcăm astăzi de energie pentru a înainta spre buna întâlnire cu Binele care nu dezamăgește. Și dacă, așa cum scria un Părinte din vechime, „cel mai mare păcat este să nu credem în energiile Învierii” (Sfântul Isaac al Ninivei, Predicile ascetice, I, 5), astăzi să credem: „Da, suntem siguri de aceasta: Cristos a înviat cu adevărat” (Secvență). Noi credem în Tine, Doamne Isuse, credem că împreună cu Tine speranța renaște, călătoria continuă. Tu, Doamne al vieții, încurajează drumurile noastre și ne reamintește și nouă, ca și discipolilor, în seara de Paște: „Pace vouă!” (Ioan 20:19, 21).

Traducere: Pr. Tarciziu Șerban

Foto: Captură Vatican Media via Angelus TV

Hits: 84