Proiectul „Mai departe, doar împreună” – a treia întâlnire în Parohia Sf. Lucia (Greci)

WhatsApp Image 2025-10-13 at 14.47.41

Proiectul „Mai departe, doar împreună” – a treia întâlnire în Parohia Sf. Lucia (Greci)

În intervalul 11-12 octombrie 2025,  proiectul „Mai departe, doar împreună” și-a propus să aducă participanții împreună pentru a treia întâlnire, pentru a trăi comuniunea și sprijinul reciproc în Parohia Sf. Lucia din Greci.

Introducere – Scrisoarea Sfântului Paul către Romani 5, 12-21

Sfântul Paul vorbește despre o mare opoziție: între omul vechi și omul nou, între Adam și Cristos. Când folosește cuvântul „individ”, nu se referă la o persoană izolată, ci la o realitate care îi cuprinde pe toți oamenii. În aceste două figuri, Paul vede reprezentate cele două mari direcții ale umanității — două lumi, două teritorii ale spiritului. Le numește pe amândouă cu cel mai comun dintre numele omului: Adam, care în ebraică înseamnă pur și simplu „om”.

Astfel, el vorbește despre un prim Adam și un al doilea Adam, despre un Adam vechi și un Adam nou. Acești doi Adami se înfruntă și se înalță pe scena lumii, fiecare cu forțele sale. Pe primul îl cunoaștem bine — este omul fragil, supus păcatului și morții; iar dincolo de el se ridică Adam cel glorios — Cristos, Cel care aduce viața și mântuirea.

Iată, așadar, învățătura esențială a Sfântului Paul: „cu mult mai mult”. Noi putem fi fii ai lui Adam atâta timp cât vrem, spune el. Legea poate doar să ne facă mai conștienți de păcatul nostru — ea luminează păcatul, dar nu are puterea de a ne ridica din cădere. Și iată-L pe Cristos, Cel care este „cu mult mai mult”: El ne ridică, ne eliberează și ne aduce la viață.

Atenția s-a îndreptat mai întâi asupra lui Adam, care reprezintă umanitatea. Pentru Sfântul Paul, Adam este plin de mizerie, gol și solitar. Dar către noi a venit Noul Adam, care eliberează.

Pentru Paul, Dumnezeu — prin verbul „toarnă” — arată felul concret în care lucrează: El revarsă iubirea Sa, iar astfel rănile pot fi vindecate. Nu trebuie să facem nimic pentru a o merita: destinul nostru este bucuria, voința Sa este viața, pentru că suntem fiii Lui. De aceea putem lăsa în urmă sclavia.

Ne întrebăm: Ce este Duhul lui Dumnezeu? Duhul este începutul apropierii lui Dumnezeu de om, Cel care rupe izolarea și intră în inima celui devastat de sărăcie. Din interiorul acestei sărăcii începe să înflorească eliberarea — eliberarea care transformă sclavia în încredere și frica în iubire.

Astfel, putem să-L chemăm pe Dumnezeu „Abba”, pentru că nu ne mai este teamă de El. Dumnezeu nu este un faraon de neatins, ci un Tată apropiat, un „tăticuț” care ne iubește și ne primește cu blândețe și încredere.

Tema doamnei Codruța Constantinescu, psihoterapeut:

 „Sunt ceea ce vindec din ce am primit”

Fiecare dintre noi poartă un „rucsac emoțional”. În el se află atât daruri (credință, forță, empatie), cât și poveri (critică, frică, tăceri). Nu alegem ce primim, dar putem alege ce păstrăm, ce transformăm și ce lăsăm jos.

În cadrul acestui atelier poți:

  • să descoperi ce ai primit din familia ta și cum se transmite mai departe;
  • să înțelegi cum rănile pot deveni resurse;
  • să găsești claritate între ceea ce te apasă și ceea ce te susține.

Acest atelier te ajută să înțelegi cum rănile pot deveni resurse și cum să faci loc unei alegeri conștiente: ce lași în urmă și ce transmiți mai departe.

Sub îndrumarea doamnei Codruța Constantinescu, psihoterapeut, am pășit împreună într-un spațiu de conștientizare și transformare.

Am deschis „rucsacul” nostru emoțional, am privit în el cu sinceritate și am ales ce păstrăm, ce transformăm și ce lăsăm jos.

Am descoperit că nu suntem doar ceea ce am primit din familie, ci și ceea ce alegem să vindecăm și să dăruim mai departe.

Fiecare foaie, fiecare cuvânt și fiecare privire au purtat curaj, blândețe și recunoștință.

Mulțumesc tuturor celor care au avut încrederea să-și așeze sufletul pe masă pentru o zi. „Ceea ce vindec eu nu vindec doar pentru mine, ci și pentru cei din jur.”

Pr. Romeo Horvat

Hits: 155

/ Știri

Share the Post