Prezentarea Adunării Sinodale Continentale (Praga, 5-12 februarie 2023)

Foto Confrenza stampa

Prezentarea Adunării Sinodale Continentale (Praga, 5-12 februarie 2023)

Miercuri, 14 decembrie 2022, Secretariatul General al Sinodului a organizat la Roma conferința de presă prin care s-a prezentat Adunarea Sinodală Continentală ce va avea loc la Praga între 5-12 februarie 2023. 

 

Prezentare
ES Mons. Gintaras Grušas,
Arhiepiscop de Vilnius și Președinte al CCEE

După marea intuiție a Papei Francisc de a convoca un sinod despre sinodalitate, întreaga Biserică este angajată în acest mare proces sinodal de ascultare și dialog. Am încheiat recent atât faza diecezană, cât și cea națională și, odată cu publicarea Documentului pentru Sinod continental, a început a treia fază, cea continentală. Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE), în colaborare cu Conferința Episcopală Cehă și cu Arhidieceza de Praga, lucrează la pregătirea Adunării Sinodale Continentale, care va avea loc la Praga între 5 și 12 februarie 2023, reunind Biserica Catolică din Europa.

Dorim să mergem împreună, așa cum ne-a îndemnat Papa Francisc în discursul său de la începutul călătoriei sinodale (la 9 octombrie 2021), „pentru a experimenta o Biserică care primește și trăiește darul unității și este deschisă la vocea Spiritului”, pentru a fi cu adevărat o „Biserică sinodală, o Biserică a ascultării, o Biserică a apropierii”.

Prima parte a Adunării, între 5 și 9 februarie, va fi o adunare a Bisericii, la care vor participa 200 de persoane. Dintre acestea, 156 sunt delegați din partea celor 39 de conferințe episcopale, membre ale CCEE: fiecare delegație națională este compusă din președintele Conferinței Episcopale și alți 3 delegați, reprezentând întregul Popor al lui Dumnezeu. 44 de participanți vor fi oaspeți invitați direct de către președinția CCEE, ca reprezentanți ai celor mai reprezentative realități ecleziale la nivel european. La lucrări vor participa și câțiva delegați fraterni din alte confesiuni creștine. Pentru a permite o participare cât mai largă la sesiuni, am decis să desfășurăm Adunarea într-o manieră hibridă, cu 390 de delegați online (câte zece de la fiecare conferință episcopală), pe lângă cei 200 de delegați prezenți. În ultimele două zile, între 10 și 12 februarie, se vor reuni doar președinții Conferințelor Episcopale.

În zilele evenimentului, împreună cu UCESM (Uniunea Conferințelor Europene ale Superiorilor Majori) am invitat comunitățile de viață contemplativă din toată Europa să ni se alăture, într-un mod special, cu o adorație continuă în tăcere.

Suntem foarte conștienți de faptul că acest sinod este celebrat în timp ce în Europa trăim tragedia războiului. Au trecut aproape zece luni de la începutul atacului și, nu numai că nu a survenit nicio încetare a focului, dar riscul escaladării conflictului se profilează tot mai mult. Moartea civililor nevinovați nu poate fi niciodată considerată un efect secundar acceptabil al războiului: încă o dată, condamnăm cu fermitate invazia armată din Ucraina și facem apel la Națiunile responsabile să lucreze la un dialog politic care să pună capăt acestui conflict și îi invităm pe toți oamenii să se roage pentru miracolul păcii.

În fața războiului, țările europene au răspuns cu o incredibilă rețea de solidaritate, o mărturie că valoarea fiecărei persoane și demnitatea umană a acestora sunt încă neprețuite. Acesta nu este un simplu răspuns la o urgență impusă de război, știm că acesta este spiritul de solidaritate al popoarelor Europei. O solidaritate care izvorăște, în cele mai multe cazuri, din ideea că fiecare ființă umană este făcută după chipul lui Dumnezeu și, din acest motiv, trebuie primită, protejată, ajutată. Europa trăiește și respiră această idee profundă, adânc înrădăcinată în fundamentele Europei. Și în acest sens, Sfântul Ioan Paul al II-lea a subliniat, în exortația post-sinodală Ecclesia in Europa, că speranța Europei este Cristos. Această exortație, de la a cărei publicare se vor împlini anul viitor 20 de ani, a fost rezultatul celui de-al doilea Sinod despre Europa dorit de Papa polonez în mai puțin de un deceniu.

Dacă primul a avut loc la scurt timp după căderea Zidului Berlinului, pentru a reflecta asupra noii Europe care respira cu doi plămâni, cel de-al doilea a venit aproape de începutul celui de-al doilea mileniu și a servit la evaluarea condițiilor actuale de pe continentul european. Era nevoie de consolidarea Europei, care respira, da, cu doi plămâni, dar care începea să cadă pradă secularizării, care devenea din ce în ce mai pronunțată.

Ne pregătim să continuăm celebrarea Sinodului, de data aceasta la nivel continental. Pentru noi va fi o reflectare a realităților Bisericii Universale trăite la nivelul nostru european. Va fi o ocazie de a ne reînnoi misiunea de a-l vesti pe Isus: El este cel mai adevărat și urgent răspuns la numeroasele provocări actuale și cel mai bun mod de a servi Europa. Credem într-o Europă care este o familie solidară, respectuoasă față de popoarele diferite, știind că Evanghelia continuă să fie o contribuție inepuizabilă la construirea unei Civitas pământești care nu se repliază asupra sinelui, ci se deschide dincolo de ea însăși, cu picioarele pe pământ și privirea spre Cer. Europa este încă creștină, chiar și atunci când nu știe că este. Depinde de noi să proclamăm, încă o dată, că speranța Europei și a lumii întregi este Cristos.

screenshot-2022-12-15-at-00-06-11

Intervenția Cardinalului Jean-Claude Hollerich

În discursul său, Cardinalul Hollerich a remarcat că munca depusă până acum a fost o muncă de ascultare. „Mă simt întotdeauna consolat”, a spus el, „când mă gândesc la acea perioadă de pregătire. Un grup de bărbați, femei, persoane consacrate, episcopi, se întâlnesc și știu că trebuie să lase deoparte ideile și dorințele lor pentru a asculta ceea ce a spus poporul lui Dumnezeu”.
Cardinalul a adăugat că „rodul acestei lecturi de discernământ este documentul pe care l-ați citit. Am fost foarte impresionat de câte puncte au venit de pe diferite continente. Mi-am imaginat că va fi foarte diferit, că vor fi în mod clar probleme europene, latino-americane, asiatice. Bineînțeles, se simte atingerea culturii și rapoartele au tonuri diferite, dar multe sunt în comun și acum acest document trebuie citit într-o atitudine de rugăciune, adică în felul în care îmi pune întrebări despre ce vrea Dumnezeu de la mine”.
Cardinalul a adăugat că i s-a părut foarte interesant faptul că „Papa vrea cu adevărat să trăim Conciliul Vatican II și Lumen Gentium, iar acest lucru vine în credință”.
În final, cardinalul a spus: „Sper, și nu doar eu, că Sinodul ne va ajuta să fim o Biserică misionară, pentru că avem un declin al creștinismului în Europa. Acest sinod nu trebuie să ne priveze de a fi noi misionari. Misiunea Bisericii este de a-L vesti pe Cristos, de a proclama angajamentul nostru față de creație, dar și față de justiție și pace, precum și un angajament al întregului popor al lui Dumnezeu. O Biserică sinodală este în primul rând o Biserică misionară”.

 

 

 

 

Hits: 195

Share the Post