Papa Francisc: „Chiar și lucrurile de zi cu zi sunt locuite de prezența ascunsă a lui Dumnezeu” (Angelus, 13 iunie 2021)

cq5dam.thumbnail.cropped.750.422

Papa Francisc: „Chiar și lucrurile de zi cu zi sunt locuite de prezența ascunsă a lui Dumnezeu” (Angelus, 13 iunie 2021)

Duminică, 13 iunie 2021, Sfântul Părinte Papa Francisc a apărut la fereastra biroului din Palatul Apostolic Vatican pentru a recita rugăciunea „Îngerul Domnului” cu credincioșii și pelerinii adunați în Piața Sf. Petru.

Parabolele pe care ni le prezintă astăzi liturgia – două parabole – sunt inspirate tocmai din viața obișnuită și dezvăluie privirea atentă a lui Isus, care observă realitatea și, prin mici imagini zilnice, deschide ferestre asupra misterului lui Dumnezeu și asupra vieții omenești. Isus a vorbit într-un mod ușor de înțeles, a vorbit cu imagini ale realității, ale vieții de zi cu zi. Astfel, el ne învață că chiar și lucrurile de zi cu zi, cele care uneori par la fel și pe care le continuăm cu distragere sau oboseală, sunt locuite de prezența ascunsă a lui Dumnezeu, adică au un sens. Deci, și noi avem nevoie de ochi atenți, pentru a-l putea „căuta și găsi pe Dumnezeu în toate lucrurile”.

Astăzi Isus compară Împărăția lui Dumnezeu, adică prezența sa care locuiește în inima lucrurilor și a lumii, cu sămânța de muștar, adică cu cea mai mică sămânță care există: este foarte mică. Totuși, aruncată pe pământ, crește până devine cel mai mare copac (cf. Mc 4, 31-32). La fel și Dumnezeu. Uneori, zgomotul lumii, împreună cu numeroasele activități care ne umplu zilele, ne împiedică să ne oprim și să vedem cum Domnul conduce istoria. Și totuși – asigură Evanghelia – Dumnezeu lucrează, ca o mică sămânță bună, care răsare în tăcere și încet. Și, încet, devine un copac bogat, care dă viață și înviorare tuturor. Chiar și sămânța faptelor noastre bune poate părea mică; totuși, tot ce este bun aparține lui Dumnezeu și, prin urmare, cu umilință, dă roade încet. Binele – să ne amintim – crește întotdeauna cu umilință, într-un mod ascuns, adesea invizibil.

Dragi frați și surori, cu această pildă Isus vrea să ne insufle încredere. În multe situații ale vieții, de fapt, se poate întâmpla să fim descurajați, deoarece vedem slăbiciunea binelui în comparație cu puterea aparentă a răului. Și ne putem lăsa paralizați de neîncredere atunci când vedem că noi suntem dedicați, dar rezultatele nu vin și lucrurile par să nu se schimbe niciodată. Evanghelia ne cere să aruncăm o privire nouă asupra noastră și asupra realității; cere să avem ochi mai mari, care știu să vadă dincolo, mai ales dincolo de aparențe, să descopere prezența lui Dumnezeu care, ca umilă iubire, lucrează întotdeauna pe terenul vieții noastre și în acela al istoriei. Aceasta este încrederea noastră, asta ne dă putere să mergem înainte cu răbdare în fiecare zi, semănând binele care va da roade. Cât de importantă este această atitudine și pentru a ieși cu bine din pandemie! Să cultivăm încrederea de a fi în mâinile lui Dumnezeu și, în același timp, să ne angajăm cu toții să reconstruim și să o luăm de la capăt, cu răbdare și constanță.

Neghina neîncrederii poate prinde rădăcini și în Biserică, mai ales atunci când asistăm la criza credinței și la eșecul diferitelor proiecte și inițiative. Dar să nu uităm niciodată că rezultatele semănatului nu depind de abilitățile noastre: ele depind de acțiunea lui Dumnezeu. Depinde de noi să semănăm și să semănăm cu iubire, cu angajament și cu răbdare. Dar puterea seminței este divină. Isus explică aceasta astăzi în cealaltă parabolă: agricultorul aruncă sămânța și apoi nu își dă seama cum aduce rod, deoarece sămânța însăși crește spontan, ziua, noaptea, când se așteaptă cel mai puțin (cf. 26- 29). La Dumnezeu, chiar și în cele mai uscate pământuri există întotdeauna speranța unor noi mlădițe.

Fie ca Maria Preasfântă, umila slujitoare a Domnului, să ne învețe să vedem măreția lui Dumnezeu care lucrează în lucruri mărunte și să biruim ispita descurajării. Să ne încredem în el în fiecare zi!

După rugăciunea „Îngerul Domnului”, Sfântul Părinte a cerut rugăciuni celor prezenți pentru populația din regiunea Tigray, din Etiopia, lovită de o gravă criză umanitară care îi expune pe cei mai săraci la foamete.

Să ne rugăm împreună pentru încetarea imediată a violenței, pentru ca hrana și asistența medicală să fie garantate pentru toți și pentru ca armonia socială să fie restabilită cât mai curând posibil. În acest sens, mulțumesc tuturor celor care lucrează pentru a atenua suferința oamenilor.

Papa Francisc a făcut referire la Ziua Mondială Împotriva Muncii Copilului (12 iunie).

Nu este posibil să ne închidem ochii spre exploatarea copiilor, lipsiți de dreptul de a se juca, de a studia și de a visa. Conform estimărilor Organizației Internaționale a Muncii, există peste 150 de milioane de copii exploatați pentru muncă astăzi: o tragedie! 150 de milioane: mai mult sau mai puțin ca toți locuitorii Spaniei, împreună cu Franța și împreună cu Italia. Asta se întâmplă astăzi! Atâția copii care suferă de acest lucru: exploatați pentru munca copiilor. Să reînnoim cu toții împreună efortul de a elimina această sclavie a vremurilor noastre.

Și pentru că pe 14 iunie este Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge, Sfântul Părinte le-a mulțumit celor care donează.

Mulțumesc sincer voluntarilor și îi încurajez să-și continue activitatea, mărturisind valorile generozității și gratuității. Mulțumesc mult, mulțumesc!

Sursa: press.vatican.va
Foto: Vatican Media

 

 

 

 

 

Hits: 44

/ Știri / Tags: ,

Share the Post