ÎPS Aurel Percă: Paliul, „semn al carității” şi „un stimulent al tăriei evanghelice”

Predica ÎPS Aurel Percă
Arhiepiscop Mitropolit de București

Impunerea paliului
8 august 2020 – Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti

Excelențele Voastre, dragi confrați întru Episcopat,
Dragi confrați preoți,
Preasfințiile Voastre, din Biserica Ortodoxă şi Biserica Armeană,
Stimate autorități de stat centrale şi locale,

Iubiți frați şi surori în Cristos, prezenți aici la catedrală şi cei care
ne urmăriți prin intermediul Televiziunii române,
prin Televiziunea Maria TV şi prin rețeaua de internet a Catedralei,

La începutul Sfintei Liturghii a avut loc un gest simplu, dar cu o profundă încărcătură eclezială şi cu un caracter solemn în același timp. Actul de impunere a paliului – pallium – ar putea fi considerat un act formal de conferire a unui însemn, dar în realitate semnifică ceva mai mult. Paliul nu este asemenea unui grad pus pe uniformă asemenea unui grad militar; nu este un titlu onorific.

Paliul este un simbol care ne amintește că Biserica este adunată de Bunul Păstor şi în numele Bunului Păstor, Cristos, Răstignitul Înviat, care şi-a dat viața pentru noi.

Un simbol care dă semnificație fiecărei slujiri în Biserică: alții pot fi conduși dacă există disponibilitatea de a sluji. A spus-o clar Cristos: „nu am venit ca să fiu slujit, ci ca să slujesc” (Mc 10, 45).

Ce este paliul?

Paliul este un ornat liturgic care se poartă deasupra hainei liturgice obișnuite şi este rezervat, în Biserica de rit latin, Suveranului Pontif şi Arhiepiscopilor Mitropoliți.

Țesut din lână albă, cu o fâșie de culoare neagră care coboară pe spate, împodobit cu șase cruci din mătase neagră (care amintesc de rănile Mântuitorului pe Cruce)  şi prins de ornatul obișnuit al celebratului cu trei agrafe prevăzute cu pietre prețioase (de asemenea cu referință la cele trei cuie cu care a fost răstignit Cristos), apare ca o fâșie de circa 5 cm lățime, aşezat în jurul gâtului, iar dacă îl privim din spate, ne desenează litera Y.

Valoarea sa simbolică şi semnificațiile sale spirituale sunt foarte bine evidențiate de formula de impunere prevăzută de Ceremonialul episcopilor, așa cum ați putut vedea la impunerea acestei paliu la începutul acestei solemne celebrări euharistice.

Papa-emerit Benedict XVI ,în anul 2005, în ziua în care îşi începea pontificatul, spunea că paliul „este semnul liturgic al comuniunii care unește scaunul lui Petru şi pe Succesorul său de Mitropoliți şi, prin ei, cu ceilalți Episcopi din lume”.

Plecând de la această manifestare a sa de „semn al carității” care unește Arhiepiscopul Mitropolit de Pontiful Roman şi de întregul Colegiu episcopal, Paliul devine şi „un stimulent al tăriei evanghelice”.

Arhiepiscopul, care îl îmbracă, este chemat să fie un păstor plin de curaj în apărarea turmei sale şi un martor neînfricat al Evangheliei, care, susținut de harul Duhului Sfânt, nu dă înapoi în fața intimidărilor, amenințărilor şi a persecuțiilor. El știe că în „ziua venirii şi arătării marelui Dumnezeu şi principe al păstorilor, Isus Cristos”, împreună cu turma ce i-a fost încredințată, „va fi îmbrăcat cu veșmântul nemuririi şi a slavei” (Formula de impunere a paliului).

Ce semnifică paiul ?

După unele interpretări, paliul reprezintă – prin forma sa şi pin materialul din care este confecţionat – mielul purtat de umeri, ca simbol al episcopului în calitate de Bun Păstor, şi în acelaşi timp reprezintă Mielul – Cristos – răstignit pentru mântuirea omenirii păcătoase: aceasta ar fi explicația pentru folosirea lânii mieilor, care sunt binecuvântați în ziua de 21 ianuarie, sărbătoarea Sfintei Agneza, şi a celor șase cruci decorative străpunse de trei ace având în vârf pietre prețioase, care ar reprezenta cele trei cuie ale Crucii lui Cristos.

Paliul devine, apoi, ulterior şi simbolul unei legături speciale cu Suveranul Pontif, Papa, şi exprimă în afară de aceasta puterea pe care, în comuniune cu Biserica Romei, Mitropolitul o dobândește de drept în propria jurisdicție.

Paliul ne vorbește, aşadar, şi despre legătura specială pe care orice episcop al Bisericii Catolice o are cu Episcopul Romei, Succesorul lui Petru, Papa de la Roma, care prezidează bisericile în caritate.

Paliul indică legătura care se extinde de la Biserica Romei la teritoriul unei mitropolii şi a diecezelor surori mai apropiate, așa cum sugerează canonul 437 al Codului de Drept Canonic.

În această celebrare solemnă paliul mi-a fost impus de  Nunțiul Apostolic în România, reprezentantul Episcopului Romei, Papa Francisc, căruia îi mulțumesc din inimă pentru prezența sa amabilă. În persoana Excelenței Sale salut cu afecțiune şi îmi exprim recunoștința față de Sfântul Părinte Papa Francisc, care l-a delegat pe Nunțiul Apostolic să fie reprezentantul al Său, după ce El însuși a binecuvântat paliile în solemnitatea Sfinților apostoli Petru şi Paul în Vatican la 29 iunie anul acesta în sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru şi Paul, palii care au fost trimise la toți mitropoliții din lume care au fost ridicați la acest rang în ultimul an.

Acest gest este un semn puternic de comuniune eclezială, care exprimă profunda comuniune a Bisericii catolice din ţara noastră cu Sfântul Părinte Papa şi în același timp  apartenența noastră la Cristos, Mielul care se oferă pentru noi, Miel care este simbolizat de acest paliu confecționat din lână mieilor.

Orice Episcop şi mai ales cel care are misiunea de a fi Arhiepiscop Mitropolit, este chemat să fie ca şi Isus Cristos un Bun Păstor, capabil să se îngrijească de Biserica sa particulară (Arhidieceza) şi de a duce pe umeri oițele sale, o povoară care numai în urmarea lui Cristos devine un jug plăcut şi dulce.

Aceasta este angajarea pe care mi-o sugerează astăzi primirea paliului, o angajare care ne invită de fapt pe toţi  „să mergem împreună”, păstor şi oiţe ale turmei – poporul creștin al lui Dumnezeu în îndeplinirea voinței sale.

Dragi confrați, iubiți credincioși,

Trebuie să mărturisesc că primirea paliului îmi provoacă o oarecare teamă, deoarece paliul vine de la mormântul Sfântului Petru și, prin urmare, asta înseamnă vine de la martiriu.

Pe de altă parte simt o mare recunoștință pentru acest semn care mi-a fost impus, nu atât pentru a onora persoana mea, dar Biserica locală și în general Biserica catolică din România.

Recunoștința mea este foarte personală şi intensă față de Sfântul Părinte Papa Francisc, care îmi dăruiește acest semn care trebuie să-mi amintească mereu de – „unitatea dintre oi și Păstor care, asemenea lui Isus, pune oița pe umerii săi pentru a nu se mai despărți niciodată de ea” (Omilia Sfântului Părinte, 29 iunie 2020).

Dragi fraţi şi surori  în Cristos,

În curgerea timpul, sunt onorat, fără vrednicia mea, de a fi continuatorul vrednicilor ierarhi arhiepiscopi mitropoliți care au făcut cinste Bisericii lui Cristos zidită pe temelia lui Petru.

Această celebrare a impunerii paliului, semn şi simbol al demnității de Mitropolit al Arhidiecezei de București şi al comuniunii de credință şi de slujire cu Urmașul Sfântului Petru, cinstește amintirea vie a mărturiei celor care au scris cu sânge prețul fidelității lor față de Cristos şi fată de Biserica sa prezentă pe aceste meleaguri.

Amintesc, printre altele, pe vrednicii păstori care au avut privilegiul de a fi purtat paliul: arhiepiscopii Ignatius Paoli şi Raymund Netzhammer, care, deși nu au avut numirea de mitropolit, au avut un privilegiu deosebit din partea Papei să poarte paliul; apoi, odată cu ridicarea Arhiepiscopiei de București la rang de Mitropolie în anul 1930 (la 5 iunie anul acesta am sărbătorit 90 de ani de când sediul arhiepiscopal de București este sediu Mitropolitan), amintesc pe arhiepiscopul Alexandru Cisar, primul mitropolit, continuând cu Înalt Preasfințitul Ioan Robu, căruia îi adresez vii mulțumiri pentru modul cum a condus această provincie bisericească cu rangul de Arhiepiscop Mitropolit.

În fine, Paliul pe care îl voi purta „în limitele provinciei bisericeşti” a Bisericii catolice de rit latin din România, în afară de Arhidieceza de Alba Iulia, care în anul 1991 a primit privilegiul de a fi Arhiepiscopie de sine stătătoare, depinzând direct de Sfântul Scaun Apostolic, este acordat acestui sediu arhiepiscopal de Bucureşti, este o onoare pentru Biserica catolică din țara noastră. Fiecare credincios împreună cu propriul Arhiepiscop este chemat să se bucure de această „onoare” care, dacă este bine înțeleasă,  cheamă la o responsabilitate mai mare şi la o disponibilitate mai intensă de a sluji.

De aceea, Fraților preaiubiți mă încredințez rugăciunilor dumneavoastră, pentru ca Domnul să-mi dăruiască harul şi puterea de a-l urma şi de a învăța de la El, adevăratul Păstor Bun, atitudinea de primire, disponibilitate, curaj în a sluji şi a călăuzi comunitatea creștină cea mi-a fost încredințată spre păstorire spre Cristos şi în deplină unitate.

Amin.

Hits: 12