Clopotele Catedralei răsună la Ciofliceni și Predeal. Ultima oară au fost trase la Revoluție

Clopotele Catedralei răsună la Ciofliceni și Predeal. Ultima oară au fost trase la Revoluție

Foto: fb.com/reginacarmelului

După 30 de ani de tăcere, unul dintre clopotele Catedralei Sf. Iosif răsună din nou. Nu din clopotniţa Catedralei, ci din cea a bisericii Mănăstirii Părinților Carmelitani Desculți de la Ciofliceni (Snagov), biserică devenită în 2015 sanctuar marian al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti. De la începutul lunii februarie 2020, clopotul răsună în fiecare duminică, chemând credincioșii din împrejurimi la Sf. Liturghie – anunță Părinții Carmelitani pe pagina de Facebook a Mănăstirii.

Primit în dar de la ÎPS Ioan Robu – astăzi Arhiepiscop Mitropolit emerit de București -, în perioada în care biserica mănăstirii era în construcție, clopotul a fost instalat recent la Ciofliceni și este cu tracțiune electrică. Este realizat din bronz, are diametrul de 80 de cm și, așa cum rezultă din inscripția în limba latină, a fost realizat în 1881, în timpul episcopatului Mons. Ignazio Paoli, ctitorul Catedralei Sf. Iosif. Pe o latură a clopotul se află un basorelief cu Sf. Iosif, însoțit de inscripția „S. Joseph ora pro nobis” – Sfinte Iosife, roagă-te pentru noi.

Clopotul de la Ciofliceni este cel mai mic din cele 5 clopote care au fost instalate în turnul Palatului episcopal din București, de lângă Catedrala Sf. Iosif. Un alt clopot care a aparținut cândva Catedralei răsună acum pe Valea Prahovei: din 2012 este la Predeal, în turnul noii biserici romano-catolice „Adormirea Maicii Domnului”. Acesta este al doilea ca mărime, din cele 5 clopote ale Catedralei Sf. Iosif, și este acţionat tot electric.

Clopotul bisericii Regina Carmelului

Biserica Adormirea Maicii Domnului, Predeal. Foto: Arhiva ARCB

Deși Catedrala a fost consacrată în 1884, pe 15 februarie, clopotele ei au răsunat târziu și nu pentru multă vreme. Planificată a străjui Catedrala, clopotnița nu a mai fost construită așa cum o gândise arhitectul vienez Friederich von Schmidt, ci în cele din urmă fost amenajată, în 1926, pe unul dintre colțurile Palatului episcopal, sub forma unui turn, în care puteau încăpea 5 sau chiar mai multe clopote, unul lângă altul, și nu doar trei, unul sub altul, așa cum era prevăzut în planurile inițiale. Deși la început primele trei clopote de pe terasa turnului erau acționate cu frânghii, din subsolul Palatului episcopal, în același an s-a decis introducerea tracțiunii electrice pentru toate cele cinci clopote.

Clopotnița Catedralei Sf. Iosif: plan inițial; clopotnița din turnul Palatului episcopal. Foto: Arhiva ARCB

După cutremurul din 4 martie 1977, care a afectat atât Catedrala Sf. Iosif, cât și Palatul episcopal, s-a renunțat la folosirea clopotelor, care au fost fixate cu țevi de schelă. Clopotele nu au mai răsunat apoi decât o singură dată, după 12 ani: la Revoluție, pe 22 decembrie 1989, au fost acționate manual de preoții vicari, Catedrala Sf. Iosif unindu-se astfel celorlalte biserici din București care au vestit deschiderea unei noi pagini de istorie pentru poporul român și libertatea religioasă din România. Cufundate din nou în tăcere, după circa 10 ani clopotele de bronz au fost coborâte din turnul Palatului episcopal, două dintre ele fiind donate ulterior Parohiei din Predeal și Mănăstirii de la Ciofliceni (Snagov). În ultimii ani, Catedrala Sf. Iosif a recurs la noile tehnologii, folosind clopotele electronice, care răsună nu doar pentru a chema la Sf. Liturghie, dar și ca invitaţie la a recita – dimineața, la prânz și seara – rugăciunea „Îngerul Domnului”.

Hits: 47

/ Știri / Tags: , , ,

Share the Post