VATICAN: Mesajul Papei Francisc pentru Ziua Păcii: „Nu sclavi, ci frați”

„Globalizarea fraternității” pentru a învinge „fenomenul abominabil” al sclaviei: acesta este gândul central al Mesajului Papei Francisc pentru cea de a 48-a Zi Mondială a Păcii, care se va celebra la 1 ianuarie 2015. Documentul, intitulat „Nu sclavi, ci frați”, descrie cauzele profunde ale exploatării, printre care „rețelele de criminalitate care gestionează traficul de ființe umane” și îndeamnă statele să pună în aplicare „mecanisme eficiente de control” pentru a nu mai fi loc de „corupție și nepedepsire”.

„Fenomen abominabil”, „delict de lezare a umanității” care afectează „milioane de persoane”… Papa Francisc nu folosește termeni delicați pentru a descrie sclavia, în Mesajul dedicat Zilei Mondiale pentru Pace, din 2015. În prima parte a textului, Suveranul Pontif descrie diversele fațete ale sclaviei și amintește victimele exploatării prin muncă, emigranții lipsiți de libertate, abuzați, închiși în mod inuman, șantajați de angajatori; victimele exploatării sexuale, copiii soldat, victimele prelevării ilegale de organe sau a unor forme mascate de adopţie, prizonierii teroriştilor.

Cauzele diferitelor faţete ale sclaviei sunt profunde. Prima, așa cum subliniază Suveranul Pontif, este o cauză ontologică, provocată de „păcatul care corupe inima omului” și care constă în „respingerea umanității celuilalt”, în a-l trata ca pe un obiect, un instrument, nu ca pe un scop. Mai sunt apoi și alte cauze: sărăcia, lipsa de acces la educație și a unui loc de muncă, „rețelele de criminalitate care gestionează traficul de ființe umane”, conflictele armate, terorismul, utilizarea internetului în scopuri criminale pentru ademenirea cât mai multor tineri. Mai e apoi corupția care – subliniază Papa – trece prin organisme care fac parte din forțele de ordine și Stat.

În a doua parte a Mesajului papa îndeamnă la înfrângerea sclaviei printr-o acțiune „comună și globală”, printr-o „globalizare a fraternității” care să știe să contracareze „globalizarea indiferenței”, atât de răspândită în lumea contemporană. Papa propune și trei modalități prin care trebuie să acționeze instituțiile: să prevină flagelul sclaviei, să ocrotească victimele și să-i pedepsească pe cei vinovați. Pentru aceasta, e nevoie „de legi drepte” în ce privește migrația, munca, adopția și relocarea instituțiilor pentru a tutela drepturile fundamentale ale omului și pentru respectarea demnității umane. Sunt necesare, adaugă Papa, „mecanisme eficiente de control”, care să nu lase loc pentru „corupţie şi nepedepsire”. Papa Francesco face apel apoi la toţi factorii de decizie din societate, le cere recunoaşterea rolului social al femeilor, dreptul la un loc de muncă demn şi salarii adecvate pentru angajaţi, cooperare între guverne pentru combaterea „rețelelor transnaționale ale crimei organizate care gestionează traficul ilegal de emigranți”.

Suveranul Pontif li se adresează și consumatorilor, cărora le amintește de „responsabilitatea socială”, de necesitatea de a fi conștienți că, așa cum scria Papa Benedetto al XVI-lea în Caritas in Veritate, „a cumpăra nu este doar un act economic, dar și unul moral” (nr. 66). Traficul de persoane umane sau al produselor realizate prin exploatarea altor persoane, ne privește pe toți, subliniază Papa Francisc: atât pe cei care închid un ochi din indiferență ori pentru că se complac, cât și pe cei care aleg să se implice civil sau să facă un mic gest – cum ar fi să adreseze un salut, un zâmbet celui care este victimă a sclaviei.

Să globalizăm fraternitatea, nu sclavia, nici indiferența: acesta este îndemnul Papei Francisc adresat tuturor oamenilor de bunăvoință, pentru a nu deveni complici la acest flagel, redând speranță victimelor exploatării și sclaviei.

În mesaj, Suveranul Pontif o aminteşte pe Sfânta Iozefina Bakhita şi multele congregaţii religioase, îndeosebi feminine, care – urmând exemplul ei – se dedică ajutorări victimelor exploatării. Papa priveşte şi spre comunitatea creştină, „loc de comuniune trăită între fraţi”, a cărei diversitate de origine şi statut social „nu îi diminuează demnitatea, nici nu o exclude de la apartenenţa la poporul lui Dumnezeu”, fiind toţi legaţi de „legătura fraternităţii în Cristos”. Papa cere, aşadar, să fie respectate „demnitatea, libertatea şi autonomia omului”, punând accent pe relațiile interpersonale bazate pe „respect, dreptate și caritate”, în numele fraternității, „legătură care stă la baza” familiei și societății.

* După Radio Vatican. Foto credit: L Osservatore Romano.

Hits: 0