Cioplea-Predeal: Hramul capelei Sfânta Maică a Libertății
Construită între 1948-1949 la inițiativa Monseniorului Vladimir Ghika, pe terenul dr. Eugenia Mihalovici, pentru a servi tinerei comunități religioase înfiinţate pentru a sluji celor bolnavi, şi consacrată la 22 august 1949 de către Episcopul Gerald Patrick O’Hara, pe atunci regent al Nunțiaturii Apostolice în România, capela romano-catolică din Predeal-Cioplea a celebrat de-a lungul anilor hramul la 15 august, în sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Din acest an, prin decretul IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, capela a revenit la numele iniţial, celebrând hramul la 18 iulie curent.
La Sfânta Liturghie solemnă a hramului, prezidată de IPS Ioan Robu, au concelebrat Pr. Alois Arcana – Paroh de Predeal, Pr. Iosif Imbrişcă – Paroh şi decan de Ploieşti, Pr. Petru Cojocaru – Paroh de Sinaia, Pr. Anton Ghiuzan – colaborator la Parohia Sinaia, Pr. Emil Simon – preot în Dieceza de Lugano (Elveţia) şi Pr. Cazimir Cimpoeșu – preot vicar la Parohia Sf. Cruce din Bacău. La celebrare au participat credincioşi din parohiile de pe Valea Prahovei şi turişti în trecere, precum şi un grup de copii din Parohia Sf. Cruce din Bacău.
„Ziua de 18 iulie 2015 ar putea fi considerată un moment istoric”, a spus IPS Ioan la predică. „Monseniorul Ghika a ales ca această capelă să se numească Notre Dame de la Liberté. Noi îi vom spune Capela Sfânta Maică a libertății, mutând hramul de la 15 august la 18 iulie, din respect față de trecutul acestei capele și față de Monseniorul Ghika, care în timpuri de prigoană, împreună cu preoții și credincioșii, visau deja la libertatea viitoare și se rugau Maicii Domnului cu titlul acesta de Sfântă Maică a libertății”, a explicat arhiepiscopul.
Lăcaşul de cult ascuns printre vilele din zona Cioplea a Predealului a fost timp de mai mulţi ani o capelă-refugiu – a arătat Excelența Sa –, amintind că în ea, preoții care încă nu intraseră în pușcărie – Monseniorul Ghika, Monseniorul Menges etc – se gândeau la viitorul Bisericii. „Vom numi de acum înainte acest locaș Capela Sfânta Maică a Libertății, amintindu-ne totodată că intrând în ea, intrăm de fapt în trecutul Bisericii noastre, intrăm în atmosfera evlaviei noastre față de Maica Domnului, intrăm în atmosfera de speranță pentru noi și pentru țară, văzând valoarea libertății legată de viitorul nostru al tuturor”.
Înaltpreasfinţitul a povestit, de asemenea, cum în închisori, preoții, renunțând la pâinea puțină pe care o primeau, fabricau câte o decadă de rozariu din bobițe de pâine prinse pe un fir de țesătură. În rugăciune, cei întemnițați pentru credință aflau libertate interioară și lumină, prin mijlocirea Maicii Domnului. „Şi pentru noi are sens acest titlu al Maicii Domnului, pentru că ea, conducându-ne la Isus, care este Adevărul – și adevărul ne eliberează -, ea este o Maică a libertății”, a mai spus Arhiepiscopul de Bucureşti, îndemnându-i pe cei prezenţi să nu o uite în viața lor pe Sfânta Fecioară Maria şi Rozariul, care „rămâne pentru noi toți un instrument de libertate, de legătură cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, un drum de evlavie, un drum simplu”.
„Maica Domnului – a adăugat în încheiere – ne poate da multă libertate interioară, multă lumină și mult curaj. Dumnezeu să ne binecuvânteze, să vă binecuvânteze pe voi toți, prin mijlocirea Mamei Cereşti, Sfânta Maică a Libertății”.
Hits: 9