Grija față de creație și inteligența artificială: întâlnirea online a Secțiunii CCEE pentru Ocrotirea Creației
Perspectiva enciclicei „Magnifica Humanitas” a Papei Leon al XIV-lea, în centrul reflecției
Pe 13 octombrie 2026, Secțiunea pentru Ocrotirea Creației din cadrul Comisiei pentru Pastorația Socială a Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE) a organizat o întâlnire online cu tema „Perspectiva enciclicei «Magnifica Humanitas» a Papei Leon al XIV-lea asupra grijii față de creație”. La întâlnire au participat episcopi și reprezentanți ai conferințelor episcopale din Europa, care au reflectat asupra legăturii dintre responsabilitatea ecologică, demnitatea umană și noile tehnologii.
Întâlnirea a fost deschisă de secretarul general al CCEE, Mons. Antonio Ammirati, care i-a salutat pe participanți în numele Președinției CCEE și a amintit de întâlnirea de anul trecut de la Castel Gandolfo. Totodată, i-a invitat pe cei prezenți să-l însoțească prin rugăciune pe Papa Leon al XIV-lea, care urma să fie supus în aceeași zi unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea unui nodul pulmonar.
A urmat salutul Excelenței Sale Mons. Bohdan Dzyurakh, președintele Comisiei pentru Pastorația Socială și coordonatorul Secțiunii pentru Ocrotirea Creației. Acesta a vorbit despre uimirea și recunoștința pe care le trezește darul creației, dar și despre îngrijorarea față de rănile provocate de criza ecologică și de conflictele armate. Mons. Dzyurakh a subliniat că grija față de creație cere și o convertire interioară: „Să ne înnoim inimile pentru a ocroti creația și pentru a deveni promotori ai păcii și ai reconcilierii: acesta este orizontul spre care suntem chemați să înaintăm.” La final, i-a invitat pe participanți să-l încredințeze pe Sfântul Părinte ocrotirii Maicii Domnului.
Prof. Markus Vogt, profesor de etică socială creștină la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, a vorbit despre „Inteligența artificială și viitorul casei noastre comune: dimensiunile ecologice ale enciclicei «Magnifica Humanitas»”. El a prezentat oportunitățile pe care inteligența artificială le oferă pentru protecția mediului, de la gestionarea rețelelor energetice la monitorizarea ecosistemelor și reducerea risipei, fără să treacă cu vederea consumul de energie și de resurse al infrastructurilor digitale.
Profesorul Vogt a atras atenția că o eficiență mai mare nu duce neapărat la scăderea consumului total și a insistat asupra nevoii de responsabilitate, de control uman și de orientare spre binele comun. El a îndemnat Bisericile din Europa să privească ecologia și etica tehnologiei ca domenii strâns legate între ele și să sprijine educația și dialogul cu comunitatea științifică.
Prof. Alenka Arko, profesor de teologie dogmatică la Universitatea din Ljubljana și membră a Comisiei Teologice Internaționale a Sfântului Scaun, a prezentat documentul „Grija pentru casa noastră comună: un răspuns responsabil și fratern dat Dumnezeului Treimic”. Ea a vorbit despre locul persoanei umane în creație, despre sensul păcatului împotriva creației și împotriva Creatorului și despre resursele pe care le oferă o spiritualitate ecologică.
„Administratorul nu este stăpân: ceea ce administrează i-a fost încredințat și trebuie să dea socoteală pentru aceasta”, a observat prof. Arko. Pornind de la jubileu, de la odihna sabatului și de la Euharistie, a arătat cum o viață de credință poate cultiva recunoștința, respectul față de limite și solidaritatea. Speranța creștină, a subliniat ea, susține angajamentul concret pentru casa noastră comună și ne ajută să privim spre viitor fără să ne lăsăm copleșiți de teamă.
Programul a continuat cu prezentarea unor exemple de bune practici de către Pr. Volodymyr Misterman, din Ucraina, prof. Tomás Insúa, de la Oxford, și reverendul Stephen Taylor, din Londra.
Sursa: CCEE
Hits: 78