Conferință și lansare de carte la Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București
Luni, 25 mai 2026, Aula magna a Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București a găzduit conferința interdisciplinară „Conflictul latent dintre Biserică și știință”, moderată de Pr. Wilhelm Dancă, Vicepreședinte al Academiei Române, și susținută de dl. prof. Dan Cautiș, cercetător independent și profesor invitat la Universitățile Georgetown, SUA, și Universitatea din București.
În cuvântul de deschidere, acad. Wilhelm Dancă a subliniat conjunctura fericită și neașteptată în care a avut loc evenimentul, și anume lansarea enciclicei Papei Leon al XIV-lea, Magnifica humanitas. Vorbitorul s-a folosit de acest prilej pentru a face o legătură între tema conferinței și preocupările expuse de Suveranul Pontif care, în scrisoarea sa, avertizează cu privire la riscul de a transforma progresele tehnice și științifice în mijloace de dominare a persoanei umane, ignorându-i demnitatea și exploatând-o pentru interese economice și de putere. În ciuda acestor grave tendințe (oarecum permanent prezente de-a lungul istoriei, dar azi mult accentuate de apariția în scenă a inteligenței artificiale), Sfântul Părinte își încheie enciclica pe un ton pozitiv, indicând drept soluție construirea unei societăți cu adevărat umane pornind de la relația cu Dumnezeu. Pe „șantierul” încredințat timpului nostru de Creatorul universului – scrie Papa Leon al XIV-lea –, suntem invitați să folosim în mod constructiv noile mijloace puse la dispoziție de tehnologie, nu pentru a înlocui omul, din spirit de avariție, ci tocmai pentru a reafirma „frumusețea unei umanități magnifice locuite de Dumnezeu”.
Conferința domnului profesor Cautiș se înscrie în mod fericit în tema enciclicei propuse de Suveranul Pontif, a arătat acad. Wilhelm Dancă, relevând faptul că ambele evenimente au în centru preocuparea pentru adevăr. Capitolul IV al enciclicei introduce ideea de „adevăr ca bine comun al omenirii”; adevărul este astfel prezentat și ca un drept universal ce trebuie tutelat împotriva manipulărilor care, prin folosirea nediscriminată a Inteligenței artificiale, azi au devenit mult mai facile. Discursul dlui Cautiș, pe de altă parte, se propune ca o istorie a ideii de adevăr, din Antichitate și până astăzi, arătând cum unitatea fundamentală a acestuia s-a fragmentat treptat – în percepția filosofică și științifică – prin schimbările de paradigmă introduse mai întâi de revoluția newtoniană și apoi de către scientism și pozitivism (între altele). Aceste schimbări au afectat în mod negativ relația dintre Biserică și știință, producând între cele două un conflict care multă vreme a părut ireconciliabil – a mai arătat dl prof. Cautis, care a tratat tema în primele două volume din trilogia sa, The Unity of Truth: A Trilogy Reuniting Science, Philosophy, and Theology through History[1] („Unitatea adevărului. O trilogie care reunește știința, filosofia și teologia prin istorie”). În alocuțiunea din 25 mai, (dedicată în parte prezentării celui de-al doilea volum al trilogiei, apărut cu o lună înainte la Editura ARCB), profesorul Cautiș a arătat că la începutul investigației sale a fost pesimist, neavând mari speranțe că va găsi un fundament real, funcțional, pentru concilierea celor două poziții – a științei și a teologiei. Dar, la jumătatea scrierii volumului II, a avut un moment revelator care i-a redat optimismul și încrederea că, în lumina noilor progrese ale cercetării științifice și filosofice, o refacere a unității adevărului este posibilă. Volumul III al trilogiei, proiectat pentru anul viitor, va fi dedicat acestui obiectiv, firul conducător fiind ideea că Biserica, prea mult timp intimidată de pozitivismul agresiv, are de fapt un cuvânt important de spus omului de azi și este chemată să iasă din nou în arenă pentru a contribui, cu tezaurul care îi este propriu, la necesara și benefica reunificare a adevărului.
Pe marginea ideilor expuse de cei doi vorbitori, au luat cuvântul dl profesor Radu Dobrescu, de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice București, și dl academician Mircea Flonta, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care au subliniat importanța și temeritatea temei abordate, lansând totodată și câteva provocări filosofice, cu siguranță utile în redactarea celui de-al treilea volum. De asemenea, dl prof. univ. Cătălin Vasilescu de la Facultatea de Medicină (și șef de secție de chirurgie la Spitalul Fundeni) a avut o intervenție relevantă și întrebări nuanțate despre relația dintre știință și metafizică, în contextul actualei fragmentări a adevărului.
Conferința s-a încheiat cu un mic răgaz pentru dialogul individual și o sesiune de autografe. Atmosfera evenimentului se poate rezuma în cuvintele unuia dintre participanți, care a spus că vorbitorii i-au menținut trează atenția de la început și până la sfârșit.
Conferința integrală poate fi urmărită aici.
Liana Gehl
[1] În cadrul trilogiei, Dan Cautiș a publicat până acum volumele: The Philosophical and Theological Roots of Modern Science, Editura ARCB 2023 (versiunea în limba română: Rădăcinile filosofice și teologice ale științei moderne, Editura ARCB 2025), și The Triumph of Newtonian Science. Mechanistic Metaphysics, Positivism, and the Fragmentation of Truth („Triumful științei newtoniene. Metafizica mecanicistă, Pozitivismul și fragmentarea adevărului”), Editura ARCB 2026.
Hits: 166