ÎPS Aurel Percă: Ecouri după Întâlnirile Mediteranei, ediția 2023 – „Marsilia, mozaic de culturi”

Sub acest generic s-a desfășurat la Marsilia între 20-24 septembrie întâlnirea celor 70 de episcopi din 25 de țări riverane ale Mării Mediterane, dar și ale Mării Negre, precedată, între 17-20 septembrie, de întâlnirea celor 70 de tineri reprezentând aceleași țări din jurul celor două mări.

Din România, am participat împreună cu Preasfințitul Cristian Dumitru Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei Majore de Alba-Iulia și Făgăraș.

Au fost prezente și două tinere din București, Alexandra Iuliana Ilieș și Andreea Luiza Mîrț, care, împreună cu tineri din diferite țări și de diferite confesiuni religioase, au reflectat asupra provocărilor Mediteranei și asupra resurselor de care se bucură societățile noastre, precum și Bisericile din țările de proveniență ale tinerilor, pentru a găsi soluții la problemele existente.

Cu PS Cristian Dumitru Crișan, la Sanctuarul Notre Dame de la Garde

Punctul culminant a fost prezența Sfântului Părinte Papa Francisc la Marsilia, venit aici „pentru a da speranță Mediteranei”.

Din acest oraș maritim, Papa a lansat un nou nou apel tuturor factorilor de răspundere  Mare Nostrum să nu fie „cel mai mare cimitir al Europei”, ci, așa cum scria editorialul din cotidianul Osservatore Romano din 22 septembrie: „Pe mare se navighează sau se naufragiază. Pe mare se trăiește sau se moare. Dar mai presus de toate, pe mare se speră. Și tocmai această mare – Marea Mediterană – și această speranță sunt cele pe care Papa le îmbrățișează astăzi, în mod ideal, în orașul Marsilia, unde sosește după-amiază cu ocazia «Rencontres Méditerranéennes» (Întâlnirile Mediteranei), după edițiile precedente care au avut loc la Bari (2020) și Florența (2022).

In așteptarea celebrării Liturghiei cu Papa, pe stadionul din oraș.

Papa a venit la Marsilia pentru a trage din nou semnalul de alarmă despre tragediile care se întâmplă cu emigranții care aleg calea mării pentru a scăpa de războaie, de persecuții, de sărăcie, și care de  multe ori sunt înghițiți de apele mării. De aici, apelul Papei pentru trezi conștiința tuturor.

Salvarea de vieți pe mare „este o datorie”. Papa a făcut aceste declarații la Memorialul Victimelor Mării de pe esplanada care se deschide spre Marea Mediterană. „Nu ne putem resemna să vedem ființe umane tratate ca monedă de schimb, întemnițate și torturate în moduri atroce”, „nu mai putem asista la dramele naufragiilor, din cauza traficului de ură și a fanatismului indiferenței. Oamenii care riscă să se înece atunci când sunt abandonați pe valuri trebuie să fie salvați. Este o datorie a umanității, este o datorie a civilizației!”, a subliniat Papa. „Cerul ne va binecuvânta, dacă pe uscat și pe mare vom ști să avem grijă de cei mai slabi, dacă vom ști să depășim paralizia fricii și a dezinteresului care condamnă oamenii la moarte cu mănuși de catifea. În acest sens, noi, reprezentanții diferitelor religii, suntem chemați să fim un exemplu”.

Cu doi tineri din Siria, refugiați în Liban

„Prea mulți oameni, care fug de conflicte, de sărăcie și de dezastre ecologice găsesc printre valurile Mediteranei respingerea supremă în căutarea unui viitor mai bun. Și astfel, această frumoasă mare a devenit un imens cimitir, unde mulți frați și surori sunt privați chiar și de dreptul de a avea un mormânt, iar în el este îngropată doar demnitatea umană”.

Papa a făcut aceste declarații la Memorialul Victimelor Mării. „În fața noastră se află o răscruce de drumuri: pe de o parte fraternitatea, care fecundează comunitatea umană cu bunătate; pe de altă parte, indiferența, care însângerează Mediterana. Ne aflăm la o răscruce de civilizație”, a adăugat Papa Francisc. Papa a mulțumit apoi organizațiilor care „merg pe mare pentru a-i salva pe migranți”, „de multe ori îi împiedică”, „sunt gesturi de ură deghizate în echilibru”.

Ceea ce m-a impresionat profund a fost faptul că toți cei care am fost prezenți la Marsilia eram oameni, limbi, culturi, religii, peisaje diferite… Mediterana este un concentrat de universal. La care putem adăuga și Marea Neagră. Oameni traversați de diferențe infime și de la fel de multe puncte comune subtile se înghesuie pe malurile sale, confruntându-se cu aceleași provocări.

©️Vatican Media

Cine nu a gustat culoarea specială a luminii, atât la sud, cât și la nord de mările noastre; felul unic în care locuitorii săi servesc pâinea, măslinele și vinul?

Cine, mai presus de toate, nu a experimentat acea convivialitate mediteraneană specială: acel mod de a intra în contact fără rezerve cu ceilalți, până când îți deschizi masa sau casa cu convingerea intimă a unei umanități comune?

Împreună – și nu în conflict unii împotriva celorlalți: astfel popoarele din sudul și estul Europei, din Balcani, din Orientul Mijlociu trebuie să facă față provocărilor lor,  provocări care, din păcate, sunt, de asemenea, comune.

©️Vatican Media

Încălzirea globală, care este deosebit de rapidă în această parte a lumii, nu cruță pe nimeni. Nici inegalitățile economice și sociale, nici dorința de a fugi de ele sau de regimurile opresive și de conflicte. Marea noastră comună nu este suficient de largă pentru a separa iremediabil populații iremediabil tinere, adesea educate și, în orice caz, bine informate, și să le împiedice să caute un viitor mai bun în altă parte. Trebuie căutate soluții.  Nu trebuie să ne reducem la tăcere temerile sau să ne negăm cele mai profunde nevoi, dar nu trebuie nici să le ignorăm pe cele ale vecinilor noștri. Pentru că își afirmă dorința de a construi o lume mai dreaptă și mai fraternă, Biserica are ceva de spus și de făcut în Mediterana cu toți cei care trăiesc acolo, indiferent de naționalitatea sau religia lor. Cei șaptezeci de episcopi  care au fost între 20-24 septembrie la Marsilia, precum și tinerii participanți la „Întâlnirile mediteraneene” au fost acolo pentru a da mărturie în acest sens.

Și nu există nicio îndoială că Papa a găsit din nou cuvintele pentru a ne reaminti acest lucru. Pentru toți.

Hits: 804