Vladimir Ghika, un fotograf fericit

Vladimir Ghika, un fotograf fericit

Ziua Mondială a Fotografiei, celebrată de circa un deceniu pe 19 august, oferă prilejul de a-l aminti pe Fericitul Vladimir Ghika într-o postură inedită: cea de fotograf.

Artist delicat şi atent la detalii, care a lăsat în urma sa peste două sute de desene, păstrate astăzi în „Arhiva Ghika” a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (ARCB), Vladimir Ghika a fost familiarizat cu aparatul de fotografiat încă din copilărie. Cel puţin, din postura de subiect. Fotografiile din copilărie, care îl înfăţişează singur ori alături de mama Alexandrina Blaremberg Ghika, şi cele din diferitele etape ale vieţii, din România, Franţa şi alte ţări în care a călătorit, dovedesc că Vladimir aprecia fotografia şi semnificaţia ei artistică şi istorică.

www-arcb_-ro-_-www-vladimir-ghika-ro_-8023910

Momentul aşezării şi sfinţirii pietrei de temelie a bisericii greco-catolice din strada Polonă din Capitală – astăzi Catedrala Sf. Vasile cel Mare a Episcopiei greco-catolice Sf. Vasile cel Mare de Bucureşti -, imortalizat de aparatul de fotografiat al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, dezvăluie un fapt inedit: unul dintre fotografi a fost chiar Vladimir Ghika – pe atunci un tânăr laic catolic, aflat la începutul apostolatului său caritativ. Celălalt fotograf era Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, pasionat de fotografie, istorie, geografie ş.a., de la care a rămas în Arhiva ARCB un important fond fotografic.

În seria de fotografii de la acel moment istoric, din „ziua Sf. Constantin și Elena din 1909”, apare un grup de persoane, identificate cu ajutorul relatării pe care Arhiepiscopul Netzhammer a înscris-o în jurnalul său, la data de 3 iunie 1909: „erau prezenți, în afară de mine, preoții p. Lucius Fetz și dr. Bălan [viitorul episcop martir Ioan Bălan – n. red.], prințul Vladimir Ghika, domnul și doamna Theodorian, arhitectul ortodox Ghika-Budești, cei doi antreprenori italieni Cora și Bossi, licențiatul în teologie Cenărianu, ortodox și el și cantorul Chiriac”.

Alăturând fotografiile se poate vedea că în unele apare Vladimir Ghika, alături de doamna Theodorian, din grup lipsind Mons. Raymund Netzhammer [foto 1]; în altele locul lui Vladimir Ghika rămâne gol, în mijlocul grupului apărând în schimb Arhiepiscopul romano-catolic [foto 2]. Din modul în care sunt aranjate persoanele în grup intuim că primul care a fotografiat a fost Mons. Netzhammer, acesta fiind înlocuit apoi în spatele aparatului de fotografiat de către Vladimir Ghika, care a corectat încadratura, semn că nu era novice ca fotograf.

fotoghika-8336910

După mai bine de 10 ani de la acest moment, Vladimir Ghika avea să fie hirotonit preot la Paris, pe 7 octombrie 1923. După un bogat apostolat pentru Vatican și Dieceza de Paris, în 1939 s-a întors în România, unde a rămas până la final. În 1952 a fost arestat, iar pe 16 mai 1954 a trecut la cele veșnice în închisoarea de la Jilava. Biserica Catolică a recunoscut martiriul său și l-a ridicat la cinstea altarelor, declarându-l fericit în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne celebrate la București, pe 31 august 2013.

Cristina Grigore

 

Hits: 4

/ Știri / Tags: ,

Share the Post