ÎPS Aurel Percă: Biserica lui Cristos este formată din pietre vii care primesc viață de la Isus înviat

Predica ÎPS Aurel Percă
Arhiepiscop Mitropolit de București

Duminica a 5-a Paștelui (Anul A), 10 mai 2020

Iubiți frați şi surori în Cristos, care sunteți în comuniune cu noi, cei din Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, pentru a lua parte la celebrarea Sfintei Liturghii,

Duminica a V-a a Paștelui ne oferă trei lecturi frumoase, fiecare bogată în semnificații, chiar dacă temele propuse nu sunt în mod evident legate între ele. Contextul este încă cel al Paștelui: ele ne spun multe despre ce este Biserica, comunitatea tuturor celor care cred în Isus.

În această perioadă de pandemie a coronavirusului avem posibilitatea să înțelegem un lucru fundamental și pe care lecturile biblice proclamate îl subliniază astăzi: suntem Biserică. Biserica lui Cristos nu este formată din ziduri din pietre, ci din pietre vii, după cum spune Sfântul Petru în a doua lectură, pietre care primesc viață de la Piatra Vie, care este tocmai Isus înviat.

În fiecare duminică găsim în Cuvântul lui Dumnezeu o lumină care ne luminează și ne face să înțelegem ce înseamnă să credem în Isus și să trăim ca discipoli ai săi.

Astăzi acest Cuvânt ne oferă mai multe impulsuri. Să încercăm să le găsim împreună, pornind de la prima lectură și episodul pe care îl povestește.

Cartea Faptelor Apostolilor (care este un fel de „jurnal” al primei comunități care s-a format chiar de la învierea lui Isus) ne spune că această comunitate devenea din ce în ce mai mare pentru predicarea apostolilor, astfel încât aceștia nu mai puteau să facă față tuturor solicitărilor pe care le presupunea misiunea lor: proclamarea Cuvântului, celebrarea sacramentelor, slujirea celor mai nevoiași, în special a văduvelor și a orfanilor… Din acest motiv, sunt aleși șapte bărbați pentru a-i sluji pe cei săraci, astfel încât să le ofere apostolilor posibilitatea de a se dedica complet predicării Evangheliei și sacramentelor.

Acest lucru ne ajută să înțelegem că toată lumea care alcătuiește Biserica este necesară, absolut toată lumea.

De fapt, dacă ne gândim la acest lucru și încercăm să enumerăm toate activitățile care sunt într-o parohie sau comunitate bisericească, vom găsi că, alături de preoți și de persoanele consacrate, mai sunt cateheţi, animatori ai cântului bisericesc, mai sunt mulți tați, multe mame, mulți tineri care ajută la bunul mers al activităților din comunitate şi la biserică, etc. Singuri, preoții nu ar putea ajunge la toată lumea, dar împreună, ca şi comunitate, pot ajunge la mulți. Le spunem deseori copiilor mai mici: „În acest timp ești ajutat să crești în credință și ca om de către acești buni animatori, iar mâine, când vei fi mai mare, vei fi chemat să te pui şi tu în slujba copiilor mai mici”.

Biserica este tocmai această realitate a oamenilor care, uniți cu Cristos Piatra cea Vie, sunt chemați să construiască împreună această zidire spirituală, care este Biserica. Este o clădire care nu poate fi văzută, dar care există și este puternică și solidă, deoarece este construită pe o stâncă  numită “piatra din capul unghiului”, ne spune prima scrisoare a Sfântului Petru, iar această piatră din capul unghiului este folosită pentru a face construcția trainică.

Pentru noi creștinii, această piatră din capul unghiului este Isus Cristos.

Vă amintiți de o pagină din Evanghelia Sfântului Matei, unde se spune că adevăratul înțelept este omul care își construiește casa pe stâncă, care este Dumnezeu, care este Isus și Cuvântul său: acea casă de fapt, va rămâne neclintită chiar și atunci când vor exista dificultăți. Acesta este motivul pentru care Biserica, o zidire spirituală, a trecut toate încercările de-a lungul secolelor, rămânând neclintită în ciuda persecuțiilor!

Clădirea spirituală a Bisericii este realizată tocmai de noi, care suntem pietre vii şi care credem în Isus, ascultăm cuvântul Lui și îl punem în practică. Să încercăm să vedem caracteristicile acestei pietre din capul unghiului, care face construcția rezistentă și sigură: piatra din capul unghiului, care este Cristos, este aleasă de Dumnezeu, este prețioasă, iar cei care cred în ea nu vor fi dezamăgiți.

Pentru noi aceste cuvinte ni se par cu adevărat frumoase și pline de speranță. Ce înseamnă de fapt să fim pietre vii?

Încă o dată Cuvântul lui Dumnezeu ne vine în ajutor: Evanghelia ne oferă o frază importantă pe care am putea-o învăța pe de rost și să o repetăm pe parcursul săptămânii. Suntem la pagina Evangheliei de astăzi: apostolului Filip – care la fel ca noi i-a cerut explicații lui Isus, despre cum putem ajunge la locul pe care el ni l-a pregătit – îi răspunde: „Eu sunt calea, adevărul este viață”.

Ce înseamnă că Isus este calea?

Cu siguranță nu se menționează un mod care se numește „calea lui Isus”. În Roma, de exemplu, există un drum numit „Via del Gesù” (Calea lui Isus), dar cu siguranță nu despre acest tip de stradă este vorba. Cu această expresie Isus vrea să înțelegem că el este calea, este calea pe care suntem chemați să o parcurgem împreună cu el.

Cei care aţi mers la munte, poate vi s-a întâmplat să faceți trasee mai dificile. Cred că cel care mergea în față s-a asigurat mai întâi că se poate trece şi apoi am făcut şi noi la fel, am mers mai departe.

Același lucru spune și Isus: „dacă vrei să mergi cu mine, trebuie să faci aceleași etape ca mine, trebuie să mergi cu mine, astfel încât să fii sigur că vei atinge obiectivul fără pericol, fără să te pierzi, fără să ţi se întâmple ceva rău”.

Isus Cristos este și adevărul, deoarece ne spune cum stau lucrurile cu adevărat. În acest moment al coronavirusului, redescoperim ceea ce este cu adevărat important, ce trebuie pus mai întâi pe primul loc și ceea ce nu este atât de necesar. 

Isus ne spune întotdeauna, dar uneori, atunci când ne luăm după cei din jurul nostru, uităm și acordăm importanță lucrurilor care merită mai mare atenție. Isus, cuvântul său, ne ajută să deschidem ochii și să privim, să alegem  ceea ce este bun, ceea ce folosește la a face binele. Mai mult, Isus Cristos este viața: El, cel Înviat, ne comunică certitudinea că moartea nu are putere asupra noastră. Învierea lui, de fapt, a biruit moartea, a golit-o de toată puterea, a făcut-o să-și piardă puterea, astfel încât, chiar dacă murim, moartea nu este cu adevărat o moarte, ci o trecere la o viață diferită.

A-l urma pe Cristos „calea, adevărul şi viața” înseamnă un alt mod de a ne trăi vocația în Biserică. Este un alt mod de a vedea şi percepe existența. Este o altă dimensiune mai profundă pe care o putem avea despre sensul vieții. Este o altă luciditate şi o altă generozitate pentru existența noastră creștină. Este un alt orizont şi o altă înțelegere pentru noi. Este o altă lumină. O altă energie. Un alt mod de a fi activi în Biserică. Amin.

Hits: 13