ÎPS Aurel Percă: Săptămâna Sfântă – moment culminant al Anului liturgic
Predica ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, la Sf. Liturghie celebrată în Catedrala Sf. Iosif duminică, 5 aprilie 2020, în sărbătoarea Floriilor. Excelența Sa a celebrat Euharistia alături de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, Pr. Ioan Ciobanu, parohul Catedralei Sf. Iosif, Pr. Gabriel Popa, secretar eparhial, Pr. Eugen Răchiteanu, Pr. diac. Ștefan Lenghen. Sfânta Liturghie a fost celebrată fără popor, conform hotărârilor guvernamentale în vigoare, menite să limiteze răspândirea epidemiei cu Covid-19.
Duminica Floriilor – Anul A
Bucureşti, 5 aprilie 2020
Iubiți frați şi surori de pretutindeni,
care ne urmăriți prin intermediul Televiziunii române şi prin internet,
Am ajuns la capătul Postului Mare, un Post care va trece în istorie ca Postul coronavirusului. Ne îndreptăm spre celebrarea Paștelui Domnului cu celebrarea duminicii Floriilor sau a Pătimirii Domnului.
Liturgia ne prezintă două aspecte: primul este primirea sărbătorească a lui Isus la Ierusalim, al doilea ne introduce în Pătimirea sa, agonia şi moartea pe Cruce.
Biserica se pregătește să trăiască în această duminică prima întâlnire importantă a Paștelui într-un mod cu totul special din cauza crizei sanitare pe care întreaga lume o trăiește din cauza răspândirii coronavirusului: biserici fără credincioși şi fără procesiunea tradițională cu ramuri care, cu numeroasa participare de credincioși şi în mod sărbătoresc a evocat întotdeauna, cu o săptămână înainte de duminica Învierii, intrarea solemnă a Mântuitorului în Ierusalim.
Şi încă odată, în spiritul respectării normelor anti-contaminare, mijloacele de comunicație moderne vor fi cele care vă vor apropia de biserici, de celebrările emoționante, ajutându-ne să trăim cu spirit de credință cele mai importante mistere ale mântuirii noastre.
În acest an nu purtați ramuri în mâini, dar aveți în mâini temerile şi singurătatea dumneavoastră; nu puteți fi prezenți la procesiuni spre biserici sau în jurul bisericilor, dar sfințiți cu răbdare şi iubire coridoarele şi camerele caselor dumneavoastră; nu puteți să să vă adunaţi în comunitatea dumneavoastră parohială sau în bisericile unde mergeți de obicei, dar puteţi transforma casele dumneavoastră în mici biserici de familie, biserici domestice, în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi luând partea la celebrarea euharistică cu posibilitatea împărtășaniei spirituale.
Anul acesta Domnul ne cheamă la o convertire profundă pentru a trăi această Săptămână Mare îmbrăcați cu Cristos (Rom 13,14), în comuniune cu toţi cei care luptă, suferă şi speră.
Aş vrea să vă invit, să vă opriți privirea asupra acestei Cruci şi mai precis asupra inscripției de pe Crucea lui Isus: „Acesta este Regele iudeilor”.
Este adevărat: Isus este rege, dar este un rege complet diferit de așteptările ucenicilor săi.
Un rege care surprinde.
Un rege pe care trebuie încă să învățăm să-l cunoaștem, să-l iubim, să-l contemplăm.
Este un rege care intră în Ierusalim nu cu o trăsură regească, dar cu un măgăruș luat în împrumut.
Este un rege care între trădarea lui Iuda şi vestirea lepădării lui Petru, se dăruiește în totalitate pe sine în pâinea frântă şi în potirul noului legământ.
Este un rege care se despoaie de hainele sale şi printre privirile nedumerite ale celor prezenți, se așază în genunchi şi începe să spele picioarele celor doisprezece discipoli.
Este un rege fragil şi neajutorat ca orice om.
Este un rege singuratic, părăsit de toţi prietenii săi.
Este un rege fără tron, care are nevoie de o inscripție pentru a fi recunoscut.
Este un rege care moare în cea mai cumplită singurătate, aşa cum mor toţi cei infectați de coronavirus…
Aceasta este fără îndoială una dintre trăsăturile cele mai misterioase şi minunate ale Crucii: Isus împărtășește părăsirea, singurătatea, sărăcia şi moartea cu toţi răstigniții istoriei.
Isus nu ne salvează de la moarte, dar în moarte, ne salvează pe toţi împărtășind radical sărăcia şi fragilitatea noastră.
Aceasta este măreția iubirii lui Isus.
Slăbiciunea sa este semnul cel mai luminos al puterii iubirii sale.
Iubiţi fraţi şi surori în Cristos,
Începem astăzi Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Mare, în timpul căreia contemplând misterele vieții, pătimirii, morții şi învierii lui Cristos, putem să înțelegem tot mai mult cine este Isus, cine suntem noi, ce este biserica ce se naște din coasta străpunsă a lui Cristos şi din învierea sa.
Cu această săptămână suntem în momentul culminant al Anului liturgic. Și vă invit ca prin intermediul televiziunii, al internetului și radioului să vă uniți mereu cu noi, pentru a celebra, de la distanță, dar în spirit de credință, toate aceste momente care vor culmina cu bucuria Învierii lui Cristos. Amin.
Hits: 6