Drobeta-Turnu Severin: PS Cornel a binecuvântat altarele „Stuflesser” restaurate

Drobeta-Turnu Severin: PS Cornel a binecuvântat altarele „Stuflesser” restaurate

După doi ani de muncă minuțioasă și asiduă de restaurare, altarele „Stuflesser” din biserica romano-catolică „Sfânta Fecioară Neprihănit Zămislită” din Drobeta-Turnu Severin au fost binecuvântate duminică, 20 octombrie 2019, de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne. Au concelebrat Pr. Gheorghe Coșa – parohul comunității din localitate și decan de Craiova, Pr. Petru Mihăică – Paroh la Craiova, Pr. Francisc Ungureanu – Vicar episcopal, și Pr. Emil Moraru.

La predică, Episcopul a vorbit despre Ziua Mondială a Misiunilor, celebrată pe 20 octombrie, și a prezentat în sinteză mesajul Papei Francisc pentru această Zi, intitulat „Botezaţi şi trimişi. Biserica lui Cristos în misiune în lume”. Referindu-se, apoi, la Evanghelia zilei, Excelenţa Sa a vorbit despre rugăciune şi credinţă, arătând că cele doua „se completează: credinţa este susţinută de rugăciune, iar rugăciune se concretizează în acte de credinţă”.

Înainte de a le da celor prezenți binecuvântarea finală, PS Cornel a celebrat ritul binecuvântării altarelor restaurate, realizate acum mai bine de 100 de ani de Ferdinand Stuflesser I: altarul principal, dedicat Fecioarei Maria Neprihănit Zămislită, şi două altare laterale, dedicate Inimii Preasfinte a lui Isus și Inimii Neprihănite a Mariei. La acestea se adaugă un vechi altar Stuflesser recuperat şi dedicat, acum, Fericitului Vladimir Ghika.

De asemenea, au fost binecuvântate amvonul – realizat tot de Stuflesser –, Calea Crucii, suportul pentru lumânarea pascală și icoana Sfintei Tereza a Pruncului Isus. La final, copiii de la Grădinița „Sfânta Tereza Verzeri” – administrată de surorile Preasfintei Inimi a lui Isus – au cântat pentru cei prezenți imnul „Teresa Madre nostra”.

Lucrările de recondiționare a altarelor au fost realizate de un restaurator profesionist. În prima etapă a lucrărilor, a fost consolidat lemnul: au fost întărite corpurile din partea inferioară a alterelor și au fost completate fisurile existente în masa lemnoasă. Apoi s-a trecut la îndepărtarea, pe rând, a straturilor de vopsea (între 3 și 5 straturi), precum și a celor de bronz care acopereau pelicula de aur de pe suprafața ornamentelor; acestea fuseseră adăugate în timp şi într-un mod necorespunzător, afectând vopseaua şi pelicula de aur originale. A urmat chituirea, grunduirea suprafeţelor şi vopsirea lor. În ce priveşte pictura originală şi statuile, intervenţia asupra acestora a fost minimală: lucrările au fost curăţate şi vernisate, pentru protecţie, păstrându-se aşadar operele originale.

famiglia-sculture-scultore-scolpito-legno-580x325-3819989

Ferdinand Stuflesser I și soția sa Anamaria Senoner. Foto: stuflesser.com

Atelierele Stuflesser, unde au fost realizate altarele din biserica din Drobeta-Turnu Severin, au fost înfiinţate în 1875 de Ferdinand Stuflesser I, un tânăr sculptor italian din regiunea Alto Adige, a cărui moştenire – managerială şi artistică – a fost purtată mai departe de urmaşii săi, ajungând astăzi la a cincea generaţie. Ferdinand I avea circa 40 de ani în 1895 când a sculptat altarele pentru biserica romano-catolică din Drobeta-Turnu Severin. Era prima lucrare pe care o realiza pentru o biserică din România, iar soţia lui, Anamaria Senoner, pasionată de artă şi de limbile străine, îl ajuta cu corespondenţa.

Au urmat apoi şi alte lucrări pentru diferite biserici din Arhidieceza de Bucureşti (ARCB), dar şi pentru alte lăcaşuri de cult din ţară, aşa cum rezultă din înscrisurile păstrate în Arhiva firmei „Ferdinand Stuflesser 1875” şi transmise ARCB de către Robert Stuflesser. Astfel, pentru biserica romano-catolică din Craiova, Ferdinand I a realizat o statuie a Sfântului Anton, pentru Catedrala Sf. Iosif a executat diferite lucrări, pentru biserica din Mihail Kogălniceanu a făcut altarele şi Calea Crucii, pentru Constanţa sculptase un altar de 5 metri înălţime. Lucrările lui – altare şi statui – au mai ajuns la Timişoara, Vişeu de Sus, Braşov şi în Bucovina. Mai târziu, în anii 1930, nepotul său, Ferdinand Stuflesser II a realizat basorelieful Madonna della misericordia (Maica Milostivirii) pentru Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, lucrare aflată astăzi în biserica romano-catolică Sf. Anton de Padova din Câmpina (PH).

Stuflesser este un nume de referință pentru istoria artei sacre, iar lucrările realizate la atelierele „Ferdinand Stuflesser” se regăsesc astăzi în lumea întreagă, de la biserici din mediu rural la catedrale, capele ale Caselor Regale și din Vatican. Papa Pius al X-lea a declarat firma „furnizor pontifical”, iar fondatorul, Ferdinand I a fost decorat de Sfântul Scaun cu distincția „Pro Ecclesia et Pontifice”.

Biserica romano-catolică din Drobeta-Turnu Severin datează din 1885-1887, dar creştinismul fusese adus pe aceste meleaguri încă din anul 101, de către soldaţii romani; în anii 300 și 500 în Severin au fost construite bazilici (a doua, pe ruinele celei dintâi), distruse ulterior, iar în 1238 fusese întemeiată o episcopie catolică.

Cristina Grigore

Hits: 31

/ Știri / Tags: ,

Share the Post