![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/IsusSpalaPetru_Rupnik.jpg\")
Isus \u00eei spal\u0103 picioarele lui Petru. Mozaic de Pr. Marko Rupnik. Biserica sanctuarului Regina Carmelului (Snagov)<\/p><\/div>\n
Rug\u0103ciunea este prima dintre cele trei practici pe care cre\u015ftinul este chemat s\u0103 le descopere \u00een Postul Mare. Omul de ast\u0103zi, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, mai are loc \u00een via\u0163a sa pentru rug\u0103ciune, sau rug\u0103ciunea risc\u0103 de devin\u0103 o practic\u0103 ie\u015fit\u0103 din uz?<\/strong> Este o stare dialogic\u0103, o dep\u0103\u015fire a izol\u0103rii. Prin Botez suntem insera\u0163i \u00een Trupul lui Cristos, iar prin Duhul Sf\u00e2nt ne este d\u0103ruit\u0103 via\u0163a filial\u0103. Conform credin\u0163ei noastre, \u00eentreaga noastr\u0103 umanitate, pornind de la Botez, este \u00eentemeiat\u0103 pe umanitatea lui Cristos, iar acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 printr-un exerci\u0163iu individual \u015fi subiectiv, printr-un efort de concentrare sau de autosugestie, ci printr-o realitate cu adev\u0103rat obiectiv\u0103 a\u015fa cum sunt sacramentele. De aici rezult\u0103 c\u0103 \u015fi rug\u0103ciunea personal\u0103, ca \u015fi cea ecclezial\u0103, se maturizeaz\u0103 din aceast\u0103 realitate sacramental\u0103 a umanit\u0103\u0163ii noastre \u00een Cristos.<\/p>\n Este o expresie a vie\u0163ii noastre \u00een Cristos. \u00cenainte de a se afla \u00een Cristos, rug\u0103ciunea \u00eenseamn\u0103 mai ales a implora \u0219i a cere milostivire.<\/p>\n La ultimul Angelus<\/em>, Papa a definit rug\u0103ciunea ca pe o ocazie pentru a exercita o lupt\u0103 \u00eempotriva diavolului. Cum s\u0103 facem, nu doar \u00een Postul Mare, discern\u0103m\u00e2nt?<\/strong> G\u00e2ndurile mele pot veni din diferite surse, dar trebuie s\u0103 v\u0103d, a\u015fa cum spun marii mae\u015ftrii spirituali, ce spirit le insufl\u0103. Totul depinde de orientarea fundamental\u0103 a inimii. Dac\u0103 inima este filial\u0103 \u015fi este orientat\u0103 spre Tat\u0103l, du\u015fmanul m\u00e2ntuirii omului va c\u0103uta s\u0103-l corup\u0103 pe om cu un atac pe la spate, suger\u00e2nd dubii, sporind dificult\u0103\u0163ile din drumul lui, golind de sens ac\u0163iunile, g\u00e2ndurile, pa\u015fii, rela\u0163iile, concentr\u00e2nd astfel \u00eencet-\u00eencet aten\u0163ia omului spre sine \u00eensu\u015fi. Sentimentele \u015fi g\u00e2ndurile se leag\u0103 \u00een optica direc\u021biei \u00eenspre care ne \u00eemping \u0219i spre care ne poart\u0103: dac\u0103 ne \u00eemping \u00eenspre o comuniune tot mai real\u0103 sau, dimpotriv\u0103, ne \u00eenchid \u00een noi \u00een\u0219ine. Lupta spiritual\u0103 \u00eenseamn\u0103 a \u0219ti s\u0103 te cite\u0219ti pe tine \u00eensu\u021bi \u00een ce prive\u0219te comuniunea sau izolarea, individualismul sau deschiderea. Teama de sine sau d\u0103ruirea de sine. Adic\u0103, s\u0103 vezi sensul propriului Pa\u0219te.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te despre rug\u0103ciune Papa Francisc ne \u00eendeamn\u0103 adesea s\u0103 ne adres\u0103m lui Dumnezeu cu numele de \u201etat\u0103\u201d. C\u00e2t de mult\u0103 nevoie este de paternitate \u00een ceea ce Pontiful define\u0219te adesea drept o \u201esocietate de orfani\u201d?<\/strong> Ne sim\u0163im fii atunci c\u00e2nd st\u0103m la mas\u0103 de vorb\u0103 cu tata. Ne sim\u0163im fii atunci c\u00e2nd ne cunoa\u015ftem originea \u015fi \u0163elul; atunci c\u00e2nd iubirea nu este \u0163elul de atins, ci constituie punctul de plecare, coordonatele existen\u0163ei \u015fi s\u0103rb\u0103toarea realiz\u0103rii. Tat\u0103l este garantul iubirii libere, este portul care a\u015fteapt\u0103, este certitudinea ontologic\u0103 \u015fi, deci, existen\u0163ial\u0103. Toate sunt realit\u0103\u0163i a c\u0103ror necesitate este strigat\u0103 ast\u0103zi cu voce tare.<\/p>\n Discern\u0103m\u00e2ntul este \u015fi tema urm\u0103torului Sinod. Pentru tineri este poate o art\u0103 chiar mai dificil\u0103 dec\u00e2t pentru adul\u021bi: g\u0103sesc ei oare mae\u0219trii capabili s\u0103-i \u00eenve\u021be cum s\u0103-l practice?<\/strong> Tinerii sunt deosebit de sensibili fa\u021b\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt, dar cum acesta \u00eenseamn\u0103 a te face \u00een\u021beles cu Dumnezeu, trebuie f\u0103cut \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t tinerii s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu Dumnezeu, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu Cristos, s\u0103 descopere c\u0103 exist\u0103 Duhul Sf\u00e2nt care este darul unei vie\u021bi aparte, care pune \u00een mi\u0219care precum v\u00e2ntul \u00eentreaga nav\u0103, adic\u0103 \u00eentreaga umanitate. Nu cred c\u0103 \u00eel putem cunoa\u0219te pe Cristos dec\u00e2t prin milostivire, prin sacramentul iert\u0103rii depline, prin \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea puternic\u0103 care, \u00eenc\u0103lzind inimile, deschide noi orizonturi. (Interviu realizat de M. Michela Nicolais. Traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Cristina Grigore)<\/p>\n Hits: 41<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" P\u0103rintele Marko Ivan Rupnik aprofundeaz\u0103 semnifica\u021bia rug\u0103ciunii, prima dintre cele trei practici din timpul Postului Mare. \u0218i explic\u0103 \u00een ce const\u0103 arta discern\u0103m\u00e2ntului, recomandat\u0103 de Papa Francisc. Ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi a te ruga \u0219i cum se practic\u0103 \u201ediscern\u0103m\u00e2ntul\u201d, ales de Papa \u0219i ca tem\u0103 pentru urm\u0103torul Sinod al tinerilor? Agen\u021bia SIR l-a \u00eentrebat pe Pr. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":9611,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[28,26,227],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9610"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9610"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9610\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21068,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9610\/revisions\/21068"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDac\u0103 rug\u0103ciunea este \u00een\u0163eleas\u0103 ca un exerci\u0163iu cerut de o religie este normal ca ea s\u0103 devin\u0103 dificil\u0103 \u015fi obositoare \u015fi ca de multe ori s\u0103 nu mai reu\u015fim s\u0103-i vede sensul. Mai ales dac\u0103 religia se bazeaz\u0103 pe educa\u0163ie, f\u0103c\u00e2nd din rug\u0103ciune o obliga\u0163ie, o \u00eendatorire. Rug\u00e2ndu-se astfel, omul contemporan nu poate s\u0103 vad\u0103 \u00een ea alt efect dec\u00e2t poate vreunul superficial \u015fi psihic al unei pacific\u0103ri sau ceva asem\u0103n\u0103tor. Dar pentru noi, cre\u015ftinii, rug\u0103ciunea nu este deloc asta. Rug\u0103ciunea cre\u015ftinilor este expresia unei vie\u0163i care se prime\u015fte \u00een dar la Botez. \u00censeamn\u0103 a ne percepe pe noi \u00een\u015fine uni\u0163i cu Cristos, ba mai mult, ca parte din El – asta e rug\u0103ciunea. A te ruga \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i propria via\u0163\u0103 \u00een rela\u0163ie cu Tat\u0103l, prin Cristos, \u00een Duhul Sf\u00e2nt care modeleaz\u0103 \u00een continuu mentalitatea noastr\u0103 filial\u0103.<\/p>\n
\n\u00centruc\u00e2t Dumnezeu s-a f\u0103cut om \u00een Cristos, el comunic\u0103 printr-un limbaj omenesc cu omul. A\u015fa cum cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este transmis prin intermediul cuvintelor omene\u015fti, iar \u00een Cristos este comunicat \u00eentregul univers al lui Dumnezeu, tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 comuniunea dintre Persoanele divine se transmite \u00een umanitatea Fiului. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul este arta \u00een\u0163elegerii de sine cu Dumnezeu \u015fi \u00eentruc\u00e2t Dumnezeu vorbe\u015fte prin g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele noastre, trebuie s\u0103 descoperim care sunt acestea.<\/p>\n
\nTrebuie spus c\u0103 ultimele secole au f\u0103cut ca via\u021ba spiritual\u0103 s\u0103 devin\u0103 foarte problematic\u0103, deoarece Dumnezeu a fost abordat \u00eendeosebi \u00een cheie filosofic\u0103, iar Cristos \u00een cheia omului perfect – model de umanitate. Dar Cristos \u00eensu\u0219i \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan (8,19) spune: \u201eVoi nu m\u0103 cunoa\u0219te\u021bi nici pe mine, nici pe Tat\u0103l meu. Dac\u0103 m-a\u021bi cunoa\u0219te pe mine, l-a\u021bi cunoa\u0219te \u0219i pe Tat\u0103l meu\u201d. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 locul cunoa\u0219terii este rela\u021bia, iar inteligen\u021ba este cea agapic\u0103, de iubire. Dac\u0103 nu-l experiment\u0103m pe Dumnezeu ca Tat\u0103, care are o iubire nebun\u0103 pentru fii s\u0103i, rezult\u0103 dificil\u0103 \u0219i rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru.<\/em><\/p>\n
\nMi se pare c\u0103 tinerii caut\u0103 via\u021ba, iar noi ne l\u0103s\u0103m \u00een continuare orbi\u021bi de metode, de abord\u0103ri pastorale pentru a le capta interesul, pentru a ne apropia de ei, \u00eens\u0103 cred c\u0103 \u00ee\u0219i dau seama imediat c\u0103 aceasta este o metodologie, \u00een schimb iubirea nu e metodologie, ci modul nostru de via\u021b\u0103 care arat\u0103 \u0219i con\u021binutul credin\u021bei.<\/p>\n