{"id":8674,"date":"2017-10-27T11:23:50","date_gmt":"2017-10-27T11:23:50","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=8674"},"modified":"2020-10-31T18:58:54","modified_gmt":"2020-10-31T16:58:54","slug":"interviu-rethinking-europe-mons-robu-pentru-romania-ue-inseamna-libertate-si-dezvoltare-dar-sa-se-respecte-diversitatile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2017\/10\/27\/interviu-rethinking-europe-mons-robu-pentru-romania-ue-inseamna-libertate-si-dezvoltare-dar-sa-se-respecte-diversitatile\/","title":{"rendered":"INTERVIU: (Re)thinking Europe. Mons. Robu: Pentru Rom\u00e2nia, UE \u00eenseamn\u0103 libertate \u0219i dezvoltare. Dar s\u0103 se respecte diversit\u0103\u021bile"},"content":{"rendered":"

\u00cen perioada 27-29 octombrie 2017, la Roma are loc o \u00eent\u00e2lnire intitulat\u0103 \u201e(Re)thinking Europe\u201d, un dialog promovat de Comisia Episcopatelor din Comunitatea European\u0103 (COMECE) \u015fi Sf\u00e2ntul Scaun, cu ocazia anivers\u0103rii a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. Cu aceast\u0103 ocazie, SIR, Agen\u0163ia de pres\u0103 a Bisericii Catolice din Italia, l-a intervievat pe \u00cePS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u015fti \u015fi vice-pre\u015fedinte al Conferin\u0163ei Episcopilor catolici din Rom\u00e2nia. Red\u0103m \u00een continuare interviul acordat, tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

INTERVIU
\n(Re)thinking Europe. Mons. Robu: Pentru Rom\u00e2nia, UE \u00eenseamn\u0103 libertate \u0219i dezvoltare. Dar s\u0103 se respecte diversit\u0103\u021bile<\/strong><\/p>\n

de Gianni Borsa<\/p>\n

 <\/p>\n

Arhiepiscopul de Bucure\u0219ti, vice-pre\u0219edinte al Conferin\u021bei episcopale rom\u00e2ne, analizeaz\u0103 etapa dificil\u0103 prin care trece Uniunea, \u0219i subliniaz\u0103 imediat \u201evaloarea ad\u0103ugat\u0103\u201d pe care UE o reprezint\u0103 pentru \u021bara sa. Observ\u0103, a\u0219adar: \u201eBiserica \u00eenso\u021be\u0219te, \u00een mod activ, drumul Europei unite\u201d. \u00cen procesul de integrare cre\u0219tinii ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u201eo voce clar\u0103 \u00een promovarea demnit\u0103\u021bii transcendente a persoanei umane\u201d. Trebuie \u201es\u0103 redescoperim valorile pe care popoarele noastre le au \u00een comun\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cen discursul s\u0103u adresat \u0219efilor de Stat \u0219i de guvern, \u00een luna martie a acestui an, Papa Francisc vorbea despre unitate a<\/em> diferen\u021belor \u0219i unitate \u00een<\/em> diferen\u021be, \u015fi amintea c\u0103 P\u0103rin\u0163ii fondatori puneau accent pe punerea \u00een comun a resurselor \u015fi talentelor fiec\u0103ruia. Iat\u0103, cred c\u0103 Europa ar trebui s\u0103 redescopere c\u0103 este o comunitate de persoane \u015fi de popoare, \u015fi c\u0103 fiecare \u0163ar\u0103 membr\u0103 ar trebui s\u0103 priveasc\u0103 mai larg, pentru a vedea un bine mai mare care aduce beneficii tuturor\u201d. Mons. Ioan Robu, Arhiepiscop de Bucure\u015fti \u015fi vice-pre\u015fedinte al Conferin\u0163ei episcopale din Rom\u00e2nia, reflect\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Agen\u0163ia Sir pornind de la titlul \u201c(Re)thinking Europe\u201d, dedicat dialogului care are loc \u00een Vatican, promovat de COMECE (Comisia Episcopatelor din Comunitatea European\u0103) \u0219i de Sf\u00e2ntul Scaun.<\/p>\n

 <\/p>\n

Un \u201edialog\u201d voit de Biserica Catolic\u0103 pentru a \u201ereg\u00e2ndi Europa\u201d. Este \u00eenc\u0103 timp – \u00een ciuda crizelor actuale \u2013 pentru a relansa proiectul pentru o Europ\u0103 unit\u0103, pacificat\u0103, solidar\u0103, deschis\u0103 spre lume? Cum se poate rec\u00e2\u0219tiga \u00eencrederea cet\u0103\u021benilor europeni?<\/strong><\/p>\n

Da, cred cu putere c\u0103 proiectul european ar putea \u0219i ar trebui s\u0103 fie relansat. Iar momentele de criz\u0103 nu trebuie s\u0103 ne descurajeze, ci dimpotriv\u0103, ar trebui s\u0103 le valorific\u0103m ca pe ni\u0219te oportunit\u0103\u021bi pentru a privi \u00een urm\u0103, pentru a vedea c\u00e2t drum am parcurs deja, pentru a identifica ceea ce ne-a \u00eendep\u0103rtat poate de la parcursul nostru, \u0219i pentru a porni cu mai mult\u0103 determinare spre scop, care nu este un punct de sosire, ci un drum de parcurs \u00eempreun\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 \u00eencrederea cet\u0103\u0163enilor \u00een institu\u0163iile europene este \u00een sc\u0103dere. \u00cen Rom\u00e2nia, de exemplu, dac\u0103 \u00eencrederea era de 67% \u00een momentul intr\u0103rii \u0163\u0103rii noastre \u00een UE, acum zece ani, acum e de 48%. \u015ei cred c\u0103 este, \u00eenainte de toate, o problem\u0103 de identitate. Nimeni nu neag\u0103 avantajele pe care UE le-a adus cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni \u015fi dezvolt\u0103rii \u0163\u0103rii noastre, \u00eens\u0103 pentru mul\u0163i e greu s\u0103 se identifice cu actualul proiect european, care tinde spre o aplatizare cultural\u0103 \u015fi spre impunerea unui anumit portret-robot al cet\u0103\u0163eniei europene. Europa nu este o sum\u0103 de norme care s\u0103 fie respectate sau impuse, nici un manual cu proceduri de urmat. Este alc\u0103tuit\u0103 din popoare, \u015fi deci cred c\u0103 trebuie s\u0103 fie pus din nou \u00een centru omul \u015fi demnitatea sa transcendent\u0103 \u015fi inalienabil\u0103, s\u0103 valorific\u0103m \u00eempreun\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi bog\u0103\u0163ia unit\u0103\u0163ii \u00een diversitate a culturilor \u015fi tradi\u0163iilor. Trebuie s\u0103 redescoperim \u00eempreun\u0103 valorile pe care popoarele europene le au \u00een comun, pornind de la r\u0103d\u0103cinile cre\u0219tine ale continentului \u0219i de la pilonii pe care P\u0103rin\u021bii fondatori au construit Casa comun\u0103 european\u0103: pe l\u00e2ng\u0103 centralitatea omului, solidaritatea, c\u0103utarea p\u0103cii \u0219i a binelui comun, deschiderea spre lume \u0219i spre viitor. \u0218i cred c\u0103 un rol important \u00een relansarea proiectului european \u0219i pentru m\u0103rirea \u00eencrederii \u00een institu\u021biile europene le au \u0219coala \u0219i mass-media.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen Europa am v\u0103zut ridic\u00e2ndu-se noi bariere, Marea Britanie a f\u0103cut un pas \u00eenapoi, Catalonia vrea s\u0103 se separe de restul \u021b\u0103rii, experiment\u0103m o \u00eentoarcere a particularismului. Cum considera\u021bi aceste fapte?<\/strong><\/p>\n

Noi rom\u00e2nii venim dintr-o istorie recent\u0103 care ne-a v\u0103zut \u00eenchi\u015fi, izola\u0163i de restul Europei \u015fi al lumii, pentru aproape 50 de ani. Iar primul lucru pe care rom\u00e2nii l-au apreciat dup\u0103 c\u0103derea regimului Ceau\u015fescu a fost libertatea, \u00een particular libertatea de circula\u0163ie. Din 2007, de c\u00e2nd facem parte din Uniune, Europa a devenit \u015fi casa noastr\u0103. La noi mai sunt \u00eenc\u0103 sate unde oamenii nu-\u015fi \u00eencuie casele cu cheia: au \u00eencredere unii \u00een al\u0163ii. Barierele pe care le ridic\u0103m \u00een jurul nostru, ca persoane, comunit\u0103\u0163i etnice, \u0163\u0103ri, sunt semn de ne\u00eencredere, care ne face s\u0103-l privim pe cel\u0103lalt nu ca pe un frate, \u015fi ca pe o amenin\u0163are.<\/p>\n

Pare un paradox faptul c\u0103 \u00eentr-un timp \u00een care \u0163\u0103rile din Europa \u00eencearc\u0103 s\u0103 (re)construiasc\u0103 \u00eempreun\u0103 o cas\u0103 comun\u0103, \u00een interiorul lor sunt semne de fragmentare. Spun acest lucru g\u00e2ndindu-m\u0103 la Catalonia, la recentele referendumuri consultative convocate \u00een Italia de Regiunile Lombardia \u0219i Veneto, la vocile care \u00een Rom\u00e2nia ar vrea autonomie pentru o regiune cu popula\u021bie majoritar maghiar\u0103. Atunci c\u00e2nd ridic\u0103m ziduri vizibile, le-am ridicat mai \u00eent\u00e2i \u00een inima noastr\u0103: ziduri de ne\u00eencredere, de resentiment, chiar de ur\u0103. Trebuie s\u0103 ne deschidem \u0219i s\u0103 c\u0103ut\u0103m c\u0103i de dialog care s\u0103 duc\u0103 la o armonie constructiv\u0103, f\u0103r\u0103 hegemonii distructive, la o convie\u021buire pacific\u0103, la c\u0103utarea binelui comun.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ce raport poate fi \u00eentre identitate \u2013 istoric\u0103, cultural\u0103, religioas\u0103 \u2013 \u0219i construc\u021bia politic\u0103 a unei mari \u201ccase comune\u201d?<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 \u00eentrebare este foarte important\u0103. De fapt, cet\u0103\u021benii Uniunii Europene ar trebui s\u0103 vad\u0103 cu ochii lor, sau ar trebui ajuta\u021bi s\u0103 vad\u0103 \u00een mod concret, c\u0103 valorile comune (efective, concrete, \u201eobiective\u201d), pornind de la Bucure\u0219ti \u0219i travers\u00e2nd \u00eentreaga Europ\u0103 p\u00e2n\u0103 la Londra, sunt mult mai numeroase dec\u00e2t diferen\u021bele dintre popoarele europene. Pe de alt\u0103 parte, tr\u0103im \u00eempreun\u0103 \u00een interiorul unui spa\u021biu geografic \u00eensufle\u021bit de dou\u0103 milenii de cre\u0219tinism\u2026 Acum cred c\u0103 a sosit momentul pentru a reconstrui o Europ\u0103 unit\u0103 \u015fi solidar\u0103 pun\u00e2nd accent mai degrab\u0103 pe ceea ce ne une\u015fte dec\u00e2t pe ceea ce ne divide, \u015fi privind diferen\u0163ele mai degrab\u0103 ca pe o bog\u0103\u0163ie dec\u00e2t ca pe un pericol pentru identitatea fiec\u0103rui popor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Rom\u00e2nia a intrat \u00een Uniune acum zece ani. Ce a \u00eensemnat pentru \u0163ara dumneavoastr\u0103 aceast\u0103 experien\u0163\u0103?<\/strong><\/p>\n

Intrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 a adus cu sine multe avantaje pentru cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni. \u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc la libera circula\u0163ie, care a favorizat \u015fi posibilitatea, \u00eendeosebi pentru tineri, de a frecventa diverse universit\u0103\u0163i din Europa, de a face experien\u0163e de munc\u0103 \u00een diferite societ\u0103\u0163i europene, de a se \u00eembog\u0103\u0163i cultural. Desigur, aceast\u0103 libertate \u015fi c\u0103utarea unei vie\u0163i mai bune a favorizat o emigrare care ne \u00eengrijoreaz\u0103, ca \u0163ar\u0103 \u015fi ca Biseric\u0103.<\/p>\n

Un alt avantaj este dezvoltarea economic\u0103, favorizat\u0103 de ajutoarele pe care Rom\u00e2nia le-a primit de la Uniune. M\u0103 g\u00e2ndesc apoi la justi\u0163ie, \u015fi \u00een particular la rolul Cur\u0163ii europene pentru drepturile omului (care depinde de Consiliul Europei), care constituie \u00eentr-un fel o garan\u0163ie a respect\u0103rii drepturilor omului, printre care a libert\u0103\u0163ii religioase. Noi \u00een\u015fine, ca Biseric\u0103, am recurs la Curtea european\u0103 de la Strasburg atunci c\u00e2nd nu am g\u0103sit dreptate \u00een \u0163ara noastr\u0103: Arhidieceza de Bucure\u015fti, \u00een cazul blocului gigantic ilegal construit \u00een apropierea Catedralei Sf\u00e2ntul Iosif; diferite parohii greco-catolice, \u00een cazul neg\u0103rii restituirii edificiilor lor de cult.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen schimb, ce probleme a\u0163i \u00eent\u00e2lnit?<\/strong><\/p>\n

De la Uniunea european\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o mai mare aten\u0163ie fa\u0163\u0103 de culturile care o alc\u0103tuiesc. Europa nu va fi unit\u0103 impun\u00e2nd \u0163\u0103rilor membre, sub influen\u0163a laicismului anticre\u015ftin, norme care contrazic obiceiurile \u015fi cultura lor. \u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc la presiunile care se fac asupra Rom\u00e2niei, de exemplu, pentru \u201ea l\u0103rgi\u201d defini\u021bia familiei, sau pentru a echivala uniunile de fapt sau uniunile homosexuale cu familia natural\u0103, pentru a impune teoria gender\u2026\u00a0 A\u0219a cum spuneam, unitatea Europei este un drum de str\u0103b\u0103tut \u00eempreun\u0103, respect\u00e2nd diferen\u021bele.<\/p>\n

 <\/p>\n

Papa a vorbit de multe ori despre Europa, \u00eencuraj\u00e2nd drumul UE. Ce rol poate avea Biserica \u00een acest sens?<\/strong><\/p>\n

Biserica \u00eenso\u021be\u0219te, \u00een mod activ, drumul Europei unite. \u00cen zilele noastre, Biserica ar trebui s\u0103 fie o voce clar\u0103, simpl\u0103 \u0219i direct\u0103 \u00een promovarea demnit\u0103\u021bii transcendente a persoanei umane \u00een societatea european\u0103. Papa Francisc este omul potrivit la momentul potrivit. Ne rug\u0103m pentru ca, ajuta\u021bi de Maica Domnului \u0219i de sfin\u021bii patroni ai Europei, s\u0103 poat\u0103 suscita \u00een cre\u0219tinii de toate confesiunile curaj \u0219i determinare \u00een refacerea \u00eempreun\u0103 a unei Europe unite \u0219i deschise. Timpurile noastre sunt la fel de dificile a\u0219a cum erau pe vremea Sf\u00e2ntului \u00a0Ioan Paul al II-lea. Atunci, o anumit\u0103 parte a lumii \u00eencepea s\u0103 dispar\u0103; ast\u0103zi lumea noast\u0103 rena\u0219te. Rena\u0219terea \u0219i moarte sunt momente dureroase, dar \u00een acela\u0219i timp pline de speran\u021b\u0103.<\/p>\n

sursa: agensir.it<\/a>; trad. Cristina Grigore<\/p>\n

Hits: 6<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen perioada 27-29 octombrie 2017, la Roma are loc o \u00eent\u00e2lnire intitulat\u0103 \u201e(Re)thinking Europe\u201d, un dialog promovat de Comisia Episcopatelor din Comunitatea European\u0103 (COMECE) \u015fi Sf\u00e2ntul Scaun, cu ocazia anivers\u0103rii a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. Cu aceast\u0103 ocazie, SIR, Agen\u0163ia de pres\u0103 a Bisericii Catolice din Italia, l-a intervievat […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8671,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[15,36,257,16],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8674"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8674"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8674\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21342,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8674\/revisions\/21342"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8674"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8674"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8674"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}