{"id":7861,"date":"2017-07-04T13:59:59","date_gmt":"2017-07-04T13:59:59","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=7861"},"modified":"2020-10-31T19:01:29","modified_gmt":"2020-10-31T17:01:29","slug":"04-07-2017-comunicat-ccee-europa-realitate-pluriforma-si-pasionanta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2017\/07\/04\/04-07-2017-comunicat-ccee-europa-realitate-pluriforma-si-pasionanta\/","title":{"rendered":"04.07.2017, Comunicat CCEE: Europa: realitate pluriform\u0103 \u0219i pasionant\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

T: +41 71 227 60 40 , F: +41 71 227 60 4 1
\nccee@ccee.eu ,\u00a0www.ccee.eu<\/a>
\nGallusstrasse 24
\nCH-9000 St. Gallen (Schweiz)<\/p>\n

DATA: 29.06.2017
\n<\/strong>LINGUA: ITALIANO\u00a0<\/strong>(Originale)
\n<\/strong>Da: Thierry Bonaventura
\n<\/strong>\u00a0<\/strong>+41 71 227 6040 (Tel.)
\n<\/strong>+41 79 12 80 189 (Mobile)
\n<\/strong>bonaventura@ccee.eu<\/strong><\/p>\n

Europa: realitate pluriform\u0103 \u0219i pasionant\u0103
\n<\/strong>A 45-a \u00cent\u00e2lnire a Secretarilor generali ai Conferin\u021belor episcopale din Europa
\n<\/em>Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia, 30 iunie \u2013 3 iulie 2017<\/p>\n

<\/p>\n

Europa este ast\u0103zi, mai mult ca oric\u00e2nd, o realitate complex\u0103. Europa \u201ela plural\u201d include \u0219i necesitatea de a face fa\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103 provoc\u0103rilor. \u00cen Europa se impune tot mai mult o cultur\u0103 pluralist\u0103 puternic marcat\u0103 de secularism \u0219i de individualism. Cu toate acestea, voin\u0163a de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi valori comune, bazate pe Adev\u0103r, \u00eempreun\u0103 cu dorin\u0163a dup\u0103 Dumnezeu, cresc tot mai mult, mai ales printre genera\u0163iile tinere.<\/em><\/strong><\/p>\n

Biserica Catolic\u0103 vede \u00een timpul prezent o oportunitate de a putea tr\u0103i \u015fi m\u0103rturisi cu re\u00eennoit angajament bucuria Evangheliei lui Isus: aceea a unui Dumnezeu care din iubire \u015fi-a asumat condi\u0163ia de fiin\u0163\u0103 uman\u0103, asigur\u00e2ndu-i omului sprijinul s\u0103u \u015fi \u00een momentele cele mai dificile ale istoriei sale. \u00censo\u0163ind pluralismul european \u00een lumina mesajului cre\u015ftin, Biserica vrea s\u0103 dea m\u0103rturie despre aceast\u0103 iubire a lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de om.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea anual\u0103 a Secretarilor generali ai Conferin\u0163elor episcopale din Europa s-a desf\u0103\u015furat \u00een acest an la Bucure\u015fti, \u00een Rom\u00e2nia, la invita\u0163ia Conferin\u0163ei Episcopale Rom\u00e2ne. La zece ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi zece ani de la Adunarea Ecumenic\u0103 European\u0103 de la Sibiu, care a adunat \u00een septembrie 2007 peste trei mii de reprezentan\u0163i din toate Bisericile cre\u015ftine de pe continent, secretarii generali s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een capitala rom\u00e2n\u0103 pentru a discuta despre\u00a0Rolul Bisericii, \u00een particular al conferin\u0163elor episcopale, \u00eentr-o Europ\u0103 pluralist\u0103.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Pluralitatea \u00een Europa<\/strong><\/p>\n

1)\u00a0Pluralitatea<\/strong>\u00a0cultural\u0103.<\/strong>\u00a0Fenomenul emigra\u021biei, o oarecare fractur\u0103 cultural\u0103 \u00eentre genera\u021bii, criza din sistemul educa\u021bional, care cam peste tot nu a \u0219tiut s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de transmiterea valorilor care stau la baza rela\u021biilor sociale, \u0219i criza institu\u021biilor sunt c\u00e2teva dintre aspectele care arat\u0103 c\u0103 Europa nu mai este o realitate omogen\u0103. Pentru a face fa\u021b\u0103 cu seriozitate provoc\u0103rilor prezentate de aceste fenomene este necesar s\u0103 d\u0103m din nou un rol decisiv religiei. Dac\u0103 aceasta este \u00eenlocuit\u0103 de emo\u021bie, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 a post-adev\u0103rului, violen\u021ba limbajului \u0219i a ac\u021biunii devin moneda curent\u0103.<\/p>\n

2)\u00a0Pluralismul economic<\/strong>. \u00cen ciuda faptului c\u0103 \u00een Europa au fost unele semnale de revenire, separarea dintre boga\u021bi \u0219i s\u0103raci cre\u0219te \u00een mod constant. Exist\u0103 \u015fi mari diferen\u0163e \u00eentre \u0163\u0103rile europene \u00eense\u015fi, \u00eentre ora\u015fe \u015fi zone rurale \u015fi \u00eentre diferitele genera\u0163ii. \u00centr-adev\u0103r, num\u0103rul tot mai mare de tineri f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 (fenomen care \u00een unele \u021b\u0103ri poate atinge cote foarte ridicate) provoac\u0103 o \u00eengrijorare deosebit\u0103, ca \u015fi num\u0103rul tot mai mare de persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 care tr\u0103iesc \u00eentr-o stare de mare s\u0103r\u0103cie. Dac\u0103 ideologiile din trecut, care tindeau s\u0103 anuleze diversitatea dintre persoane, au dus la regimuri totalitate \u015fi violente, cre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ii economice dintre persoane \u015fi dintre \u0163\u0103ri duce la noi tensiuni \u00eengrijor\u0103toare. Solidaritatea \u015fi caritatea, \u00eempreun\u0103 cu dreptatea, nu sunt vorbe goale, ci urgen\u0163e pe care Biserica nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 le aminteasc\u0103.<\/p>\n

3) Pluralismul politic<\/strong>. Pluralitatea politic\u0103 actual\u0103 \u0219i salutar\u0103 nu mai reu\u0219e\u0219te\u00a0 ast\u0103zi s\u0103 exprime \u00een mod clar viziuni \u0219i modele antropologice \u0219i de societate. De ani de zile, \u00een multe \u021b\u0103ri europene, fractura social\u0103 dintre cet\u0103\u021beni \u0219i conduc\u0103torii politici este marcat\u0103 de absenteismul tot mai mare \u00een timpul alegerilor. Re\u00eennoirea ac\u021biunii politice trece prin politici \u0219i partide care s\u0103 \u0219tie s\u0103 propun\u0103 politici menite s\u0103 tuteleze demnitatea uman\u0103 \u0219i \u00a0binele comun.<\/p>\n

4) Pluralismul social \u0219i religios.\u00a0<\/strong>Accesul diferit la servicii, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u0219i dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate \u00een tr\u0103irea diferen\u021bei etnice ori religioase sunt aspecte care scot \u00een eviden\u021b\u0103 necesitatea de a promova o \u201ecultur\u0103 a convie\u021buirii\u201d care s\u0103 nu transforme diversitatea \u00een aversiune, identitatea \u00een izolare. Provocarea de a respecta identit\u0103\u0163ile \u015fi formele de apartenen\u0163\u0103, chiar \u015fi apartenen\u0163a eclezial\u0103, a fost una dintre temele larg dezb\u0103tute de secretarii generali.<\/p>\n

5) \u201ePluralismul\u201d eclezial.<\/strong>\u00a0Chiar \u0219i \u00een s\u00e2nul Bisericii, pluralismul este o mare provocare. A\u0219a cum aminte\u0219te Papa Francisc, unitatea este poliedric\u0103 \u0219i inclusiv \u00een Biseric\u0103 exist\u0103 multe modalit\u0103\u021bi pentru a tr\u0103i credin\u021ba. Dac\u0103 este necesar\u0103 o mai bun\u0103 gestionare a dezbaterii \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii \u0219i o m\u0103rturisire a comuniunii ecleziale, este gre\u0219it s\u0103 se considere diversitatea de opinii ca un semn al diviziunii. Adev\u0103ratul dialog cre\u0219tin const\u0103 de fapt \u00een ascultarea liber\u0103 \u0219i responsabil\u0103 \u0219i a opiniilor contrastante.<\/p>\n

Pentru toate aceste provoc\u0103ri cheia de lectur\u0103 este \u00eentruparea, \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, stilul prin care Biserica \u00een\u021belege s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een contextul pluralist european \u0219i s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 omul \u00een fragilit\u0103\u021bile sale \u0219i \u00een aspira\u021biile sale \u00eendrept\u0103\u021bite. Dumnezeu este prezent mereu! Biserica va putea s\u0103 r\u0103spund\u0103 misiunii sale de a sluji omul numai r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i fidel\u0103 lui Isus Cristos ast\u0103zi \u0219i promov\u00e2nd principiile \u0219i valorile exprimate \u00een doctrina social\u0103 a Bisericii. Numai dac\u0103 Biserica va fi liber\u0103 de prejudec\u0103\u021bi, de forme de manipulare \u0219i, uneori \u0219i de legi care sunt la limita respect\u0103rii dreptului la libertate religioas\u0103, va putea s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 o atare slujire, \u0219i s\u0103-\u0219i aduc\u0103 contribu\u021bia sa personal\u0103 \u0219i specific\u0103. O asemenea perspectiv\u0103 pare ast\u0103zi deosebit de dificil\u0103 datorit\u0103 tendin\u021bei de a separa credin\u021ba de ra\u021biune \u0219i de a limita tot mai mult religia doar la sfera privat\u0103 a existen\u021bei omene\u0219ti.\u00a0 De aceea se dovede\u0219te a fi necesar\u0103 l\u0103rgirea spa\u021biilor de dezbatere public\u0103, amintindu-le cre\u0219tinilor \u00een primul r\u00e2nd practicarea valorii pruden\u021bei cre\u0219tine \u0219i necesitatea de a ap\u0103ra via\u021ba \u0219i demnitatea fiec\u0103rei persoane cu orice pre\u021b.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pasiune pentru Europa<\/strong><\/p>\n

La Bucure\u0219ti, secretarii generali au discutat \u0219i despre unele chestiuni de actualitate, precum pastora\u021bia familiei, a emigran\u021bilor, preg\u0103tirea conferin\u021belor episcopale pentru apropiatul Sinod dedicat tinerilor, ocrotirea copiilor \u00een Biseric\u0103, dialogul cu musulmanii \u0219i, \u00een fine, dialogul ecumenic. \u00cen timpul lucr\u0103rilor a avut loc \u0219i prezentarea rapoartelor anuale ale CCEE (Consiliul Conferin\u021belor Episcopale din Europa), COMECE (Comisia Conferin\u021belor Episcopale din Comunitatea European\u0103) \u0219i a unor actualiz\u0103ri referitoare la activitatea Institu\u021biilor europene. Legat de aceasta, \u0219i \u00een mai multe r\u00e2nduri, a fost amintit\u0103 pasiunea Bisericii pentru Europa \u0219i angajamentul ei de a fi o voce profetic\u0103 \u0219i critic\u0103 atunci c\u00e2nd ideologii \u0219i interese private se suprapun binelui comun \u0219i respectului pentru o diversitate s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n

Pe parcursul lucr\u0103rilor au intervenit Arhiepiscopul Mitropolit romano-catolic de Bucure\u0219ti,\u00a0Mons. Ioan Robu<\/strong>, Episcopul greco-catolic de Bucure\u0219ti,\u00a0Mons.<\/strong>\u00a0Mihai Fra\u021bil\u0103<\/strong>, Nun\u021biul Apostolic \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova,\u00a0Mons. Miguel Maury Buend\u00eda<\/strong>, \u0219i reprezentantul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne,\u00a0Pr.<\/strong>\u00a0Constantin Preda<\/strong>\u00a0care a transmit \u0219i salutul\u00a0Patriarhului Daniel<\/strong>\u00a0al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Prof. Daniel Barbu<\/strong>, de la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, le-a propus participan\u021bilor o reflec\u021bie despre cultura european\u0103 \u0219i realitatea Bisericii.<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 1 iulie, secretarii generali au participat la o\u00a0veghe de rug\u0103ciune cu tinerii<\/strong>\u00a0\u00een Parohia Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria Regin\u0103 din Bucure\u0219ti (Cioplea).<\/p>\n

Duminic\u0103, 2 iulie, dup\u0103 celebrarea Sfintei Liturghii \u00een Catedrala romano-catolic\u0103 din Bucure\u015fti, prezidat\u0103 de\u00a0Mons. Ioan Robu<\/strong>, secretarii generali au dorit s\u0103 vad\u0103 c\u00e2teva locuri concrete ale istoriei trecute \u015fi recente ale comunit\u0103\u0163ii catolice locale, vizit\u00e2nd\u00a0Catedrala greco-catolic\u0103<\/strong>\u00a0a ora\u015fului,\u00a0\u00cenchisoarea Jilava<\/strong>\u00a0\u2013 locul martiriului Fericitului Vladimir Ghika \u015fi al altor m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei sub regimul comunist \u2013 dou\u0103 opere de caritate,\u00a0dou\u0103<\/strong>\u00a0case pentru copii,\u00a0<\/strong>una la\u00a0Singureni\u00a0<\/strong>\u015fi cealalt\u0103 la\u00a0Voluntari<\/strong>, \u00eencheind cu vizita la o\u00a0biseric\u0103 aflat\u0103 \u00een construc\u0163ie<\/strong>\u00a0destinat\u0103 comunit\u0103\u021bii catolice din sudul Bucure\u015ftiului.<\/p>\n

Vizit\u00e2nd catedrala romano-catolic\u0103 din Bucure\u015fti, secretarii generali au putut constata cu mare triste\u0163e c\u0103 nu a fost pus\u0103 \u00een aplicare sentin\u0163a din 23 ianuarie 2013 a Cur\u0163ii de Apel Ploie\u015fti, prin care i se cere primarului Bucure\u015ftiului s\u0103 \u00eenceap\u0103, s\u0103 conduc\u0103 \u015fi s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 toate lucr\u0103rile de demolare a colosului\u00a0Cathedral Plaza<\/em>\u00a0\u0219i de a reface spa\u021biul adiacent conform destina\u021biei sale precedente (de parc public).<\/p>\n

Chestiunea imobilului definit \u201eCathedral Plaza\u201d este una dureroas\u0103 \u00een care sunt implica\u021bi mai mul\u021bi factori. Construc\u021bia, care a afectat catedrala catolic\u0103, a fost \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput respins\u0103 de Biserica Catolic\u0103. Nepunerea \u00een aplicare a sentin\u021bei amintite mai sus este o dovad\u0103 a climatului de suspiciune asupra Statului de drept care dore\u0219te s\u0103 fie Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Secretarii generali ai Conferin\u021belor episcopale au tr\u0103it \u00eent\u00e2lnirea anual\u0103 \u00eentr-un ambient foarte fratern, la M\u0103n\u0103stirea P\u0103rin\u021bilor Carmelitani Descul\u021bi de la Snagov, \u0219i i-au mul\u021bumit\u00a0Pr. Francisc Ungureanu<\/strong>, Secretar General al Conferin\u021bei Episcopale Rom\u00e2ne\u00a0 care, \u00eempreun\u0103 cu un grup de tineri voluntari, au \u0219tiut s\u0103 creeze un ambient de o deosebit\u0103 fraternitate, rug\u0103ciune \u0219i profunzime \u00een dezbateri.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea din 2018 se va desf\u0103\u0219ura \u00een Cipru, \u00eentre\u00a0 29 iunie \u0219i 2 iulie, la invita\u021bia Mons. Youssef Soueif, Arhiepiscop de rit maronit al Ciprului.<\/p>\n

 <\/p>\n

35327784840_cfa075ff0c_c-3633343<\/a>