{"id":7202,"date":"2017-04-10T14:55:20","date_gmt":"2017-04-10T14:55:20","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=7202"},"modified":"2020-10-31T19:03:39","modified_gmt":"2020-10-31T17:03:39","slug":"paste-2017-scrisoarea-pastorala-a-ips-ioan-robu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2017\/04\/10\/paste-2017-scrisoarea-pastorala-a-ips-ioan-robu\/","title":{"rendered":"Pa\u0219te, 2017: Scrisoarea pastoral\u0103 a \u00cePS Ioan Robu"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/Paste-ARCB.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright size-full wp-image-7209\" src=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/Paste-ARCB.jpg\" alt=\"\" width=\"800\" height=\"533\" \/><\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h2 style=\"text-align: center;\">\u00a0<strong><em>Scrisoare la \u00cenvierea Domnului, 2017<\/em><\/strong><\/h2>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Conform unei tradi\u021bii foarte vechi, noaptea de Pa\u0219te este o \u201epriveghere \u00een cinstea Domnului\u201d (<em>Lc <\/em>12,42), astfel \u00eenc\u00e2t credincio\u0219ii, dup\u0103 modelul Evangheliei (<em>Lc <\/em>12,35-37), \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 f\u0103cliile aprinse, s\u0103 fie asemenea unor oameni care a\u0219teapt\u0103 ca Domnul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, pentru ca atunci c\u00e2nd va veni, s\u0103-i afle priveghind \u0219i s\u0103-i a\u0219eze la masa lui.<\/p>\n<p>Vegherea aceasta are patru momente distincte. Chiar la \u00eenceput are loc <strong>ceremonia luminii<\/strong>, \u00een cadrul c\u0103reia este binecuv\u00e2ntat focul. Rug\u0103ciunea celebrantului exprim\u0103 bine semnifica\u021bia acestui ritual: \u201eDumnezeule, care, prin Fiul t\u0103u, ai d\u0103ruit credincio\u0219ilor flac\u0103ra luminii Tale, sfin\u021be\u0219te acest foc nou, \u0219i prin aceste s\u0103rb\u0103tori ale Pa\u0219telui, \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103-ne de dorin\u021be cere\u0219ti, ca s\u0103 putem ajunge cu inimi curate la s\u0103rb\u0103torile luminii ve\u0219nice\u201d. \u00cendat\u0103 dup\u0103 aceea este preg\u0103tit\u0103 lum\u00e2narea pascal\u0103 care este purtat\u0103 \u00een procesiune la altar, \u00een timp ce se c\u00e2nt\u0103 de trei ori \u201eLumina lui Cristos\u201d. \u00cen acest mod, devine clar pentru to\u021bi c\u0103 acea lum\u00e2nare este semnul lui Cristos \u00cenviat.<\/p>\n<p>Urmeaz\u0103 vestirea solemn\u0103 a \u00cenvierii. Este un imn foarte sugestiv; trebuie ascultat cu mare aten\u021bie, av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 lum\u00e2n\u0103rile aprinse \u0219i st\u00e2nd \u00een picioare, c\u0103ci exprim\u0103 bucuria de necuprins a Bisericii ce prime\u0219te vestea \u00cenvierii lui Isus, care \u00eenseamn\u0103 pentru tot omul trecerea de la moarte la via\u021b\u0103. \u201e<em>Aceasta este noaptea care acum, \u00een toat\u0103 lumea, \u00eei aduce din nou la har \u0219i-i une\u0219te cu sfin\u021bii pe cei care cred \u00een Cristos, dup\u0103 ce au fost smul\u0219i din stric\u0103ciunea lumii \u0219i din \u00eentunericul p\u0103catului. Aceasta este noaptea \u00een care Cristos, rup\u00e2nd lan\u021burile mor\u021bii, se \u00eenal\u021b\u0103 din ad\u00e2ncuri\u201d<\/em>.<\/p>\n<p>Al doilea moment al vegherii const\u0103 \u00een <strong>ascultarea atent\u0103 a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu<\/strong>. Biserica, \u0219i noi cu ea, mediteaz\u0103 faptele minunate ale lui Dumnezeu, descrise de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Este semnificativ\u0103 prima lectur\u0103 din noaptea de Pa\u0219te. Este vorba despre crearea lumii: \u201e<em>La \u00eenceput a creat Dumnezeu cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul\u201d <\/em>(<em>Gen<\/em> 1,1). Spunea Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea despre acest pasaj din Scriptur\u0103: \u201eStilul poetic al relat\u0103rii crea\u021biei din cartea Genezei red\u0103 foarte bine uimirea de care este cuprins omul la vederea imensit\u0103\u021bii crea\u021biei \u0219i sentimentul de adora\u021bie pe care-l simte fa\u021b\u0103 de Acela care le-a scos pe toate din nefiin\u021b\u0103. Este vorba de o pagin\u0103 cu o puternic\u0103 semnifica\u021bie religioas\u0103, de un imn adresat Creatorului universului, care, \u00een fa\u021ba repetatelor ispite de a diviniza lumea \u00eens\u0103\u0219i, este desemnat drept unic Domn. Este, \u00een acela\u0219i timp, un imn care proclam\u0103 c\u0103 \u00eentreaga crea\u021bie este bun\u0103, fiind \u00een \u00eentregime pl\u0103m\u0103dit\u0103 de m\u00e2na puternic\u0103 \u0219i \u00eendur\u0103toare a lui Dumnezeu\u201d (<em>Dies Domini<\/em>, nr. 9).<\/p>\n<p>La fel de semnificativ\u0103 este <em>Scrisoarea Sf\u00e2ntului Paul c\u0103tre Romani<\/em>. Apostolul afirm\u0103: \u201eDac\u0103 am murit \u00eempreun\u0103 cu Cristos, credem c\u0103 vom \u0219i tr\u0103i \u00eempreun\u0103 cu el, \u0219tiind c\u0103 Cristos cel \u00eenviat din mor\u021bi nu mai moare, moartea nu mai are nicio putere asupra lui\u201d (6,8-9). Marea veste pascal\u0103 g\u0103se\u0219te \u00een cuv\u00e2ntul Apostolului o exemplificare foarte frumoas\u0103. Cristos nu mai moare; nici noi nu vom mai muri. Via\u021ba a avut ultimul \u0219i definitivul cuv\u00e2nt. Dar este \u0219i o aten\u021bionare important\u0103 pe care nu trebuie s\u0103 o neglij\u0103m: este vorba de necesitatea de a muri cu Isus pentru a \u00eenvia cu El. Exist\u0103 o foarte str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Post \u0219i \u00cenviere, \u0219i aceasta, chiar \u00een via\u021ba cre\u0219tinului. Ca s\u0103 ajung\u0103 la \u00eenviere, drumul sfin\u021beniei porne\u0219te de la cruce. Iar crucea este iubirea tr\u0103it\u0103 p\u00e2n\u0103 la totala d\u0103ruire de sine lui Dumnezeu \u0219i aproapelui.<\/p>\n<p>Evanghelia ne vorbe\u0219te despre vizita la morm\u00e2nt a femeilor evlavioase, morm\u00e2nt care se dovede\u0219te a fi gol: \u201e<em>\u0218tiu c\u0103-l c\u0103uta\u021bi pe Isus cel r\u0103stignit. Nu este aici, c\u0103ci a \u00eenviat precum a zis [&#8230;] A \u00eenviat din mor\u021bi \u0219i, iat\u0103, merge \u00eenaintea voastr\u0103 \u00een Galileea. Acolo \u00eel ve\u021bi vedea<\/em>\u201d (<em>Mt<\/em> 28,5-7). Acest anun\u021b a marcat pentru totdeauna istoria umanit\u0103\u021bii \u0219i istoria noastr\u0103. Este vestea vie\u021bii \u0219i a m\u00e2ntuirii. Nimic mai interesant \u0219i mai decisiv nu putem auzi \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Al treilea moment este cel al <strong>liturgiei baptismale<\/strong>. Re\u00eennoind promisiunile de la Botez \u0219i renun\u021b\u00e2nd la Satana \u0219i la p\u0103cat, ne amintim de harul Botezului nostru, harul de baz\u0103 \u00een care este cuprins\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 istorie cre\u0219tin\u0103. A retr\u0103i Botezul \u00een noaptea Vigiliei pascale \u00eenseamn\u0103 s\u0103 devenim con\u0219tien\u021bi de ceea ce suntem prin harul lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 ne str\u0103duim iar\u0103\u0219i, cu re\u00eennoit\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rare, s\u0103 facem s\u0103 rodeasc\u0103 darul inestimabil care se afl\u0103 \u00een fiin\u021ba noastr\u0103. \u201e<em>Fra\u021bilor preaiubi\u021bi, s\u0103-l rug\u0103m cu st\u0103ruin\u021b\u0103 pe Domnul Dumnezeul nostru s\u0103 binevoiasc\u0103 a binecuv\u00e2nta aceast\u0103 ap\u0103, f\u0103ptura sa, cu care vom fi stropi\u021bi \u00een amintirea Botezului nostru. Domnul s\u0103 ne ajute \u0219i pe noi s\u0103 ne re\u00eennoim, pentru a r\u0103m\u00e2ne credincio\u0219i Duhului pe care l-am primit\u201d.<\/em><\/p>\n<p>Al patrulea moment al vigiliei const\u0103 \u00een <strong>chemarea la masa pe care Domnul i-a preg\u0103tit-o poporului s\u0103u<\/strong> prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa. Astfel, apare mai puternic\u0103 leg\u0103tura dintre misterul Pa\u0219telui \u0219i celebrarea euharistic\u0103. De aceea, <em>Liturghia duminical\u0103 este numit\u0103 Pa\u0219tele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii<\/em>, zi \u00een care este celebrat\u0103 biruin\u021ba lui Cristos asupra p\u0103catului \u0219i a mor\u021bii. \u00cen aceea\u0219i <em>Scrisoare apostolic\u0103<\/em> \u201e<em>Dies Domini\u201d <\/em>(nr. 2), Papa Ioan Paul al II-lea spunea c\u0103 \u00cenvierea lui Cristos este \u201eelementul prim pe care se sprijin\u0103 credin\u021ba cre\u0219tin\u0103\u201d (cf. <em>1Cor<\/em> 15,14). Este <em>o realitate uluitoare<\/em>, pe care o percepem pe deplin \u00een lumina credin\u021bei, dar care a fost atestat\u0103 istoric de c\u0103tre cei care au avut privilegiul de a-l vedea pe Domnul \u00eenviat. De asemenea, este <em>un eveniment minunat<\/em> care nu doar se deta\u0219eaz\u0103 \u00eentr-un mod cu totul unic \u00een istoria omenirii, dar se situeaz\u0103 \u00een centrul misterului timpului. \u00centr-adev\u0103r, lui Cristos \u201e\u00eei apar\u021bin timpurile \u0219i veacurile\u201d &#8211; dup\u0103 cum ne aminte\u0219te \u0219i ritul preg\u0103tirii lum\u00e2n\u0103rii pascale, \u00een liturgia din noaptea de Pa\u0219te. De aceea Biserica, aduc\u00e2ndu-\u0219i aminte de ziua \u00eenvierii lui Cristos \u00een toate duminicile, nu doar o dat\u0103 pe an, caut\u0103 s\u0103 arate \u00een acest astfel fiec\u0103rei genera\u021bii cine este adev\u0103rata coloan\u0103 vertebral\u0103 a istoriei, c\u0103tre care converg misterul originilor omenirii \u0219i destinul ei ultim. Cit\u00e2nd apoi un autor din secolul al IV-lea, Papa subliniaz\u0103 totodat\u0103 c\u0103 este legitim s\u0103 se afirme c\u0103 \u201eziua Domnului\u201d este \u201edoamna zilelor\u201d. \u201eCei care au primit harul de a crede \u00een \u00eenvierea Domnului nu pot s\u0103 perceap\u0103 semnifica\u021bia acestei zile a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii dec\u00e2t cu fream\u0103tul emo\u021biei care-l f\u0103cea pe sf\u00e2ntul Ieronim s\u0103 spun\u0103: <em>Duminica este ziua \u00cenvierii, ziua cre\u0219tinilor, ziua noastr\u0103<\/em>\u201d. \u0218i a\u0219a este: pentru cre\u0219tini, e \u201es\u0103rb\u0103toarea primordial\u0103\u201d, destinat\u0103 s\u0103 marcheze scurgerea timpului, dar \u0219i s\u0103 dezv\u0103luie sensul profund al acestuia.<\/p>\n<p>\u201eDuminica fiind Pa\u0219tele s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, c\u00e2nd este amintit\u0103 \u0219i f\u0103cut\u0103 prezent\u0103 ziua \u00een care Cristos a \u00eenviat din mor\u021bi, este totodat\u0103 ziua ce reveleaz\u0103 sensul timpului &#8211; mai spune Papa Ioan Paul al II-lea. Nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu ciclurile cosmice, \u00een func\u021bie de care religiile naturale \u0219i cultura uman\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 ritmeze timpul, ced\u00e2nd eventual mitului eternei reveniri. Duminica cre\u0219tin\u0103 este cu totul altceva! Izvor\u00e2nd din \u00cenviere, ea str\u0103bate timpul omului, lunile, anii, veacurile, ca o s\u0103geat\u0103 ce le p\u0103trunde orient\u00e2ndu-le spre \u021binta celei de-a doua veniri a lui Cristos. Duminica prefigureaz\u0103 ziua de apoi, cea a Parusiei, deja anticipat\u0103 oarecum prin slava lui Cristos \u00een evenimentul \u00cenvierii\u201d (cf. <em>Dies Domini<\/em>, nr. 75).<\/p>\n<p>Tuturor v\u0103 doresc s\u0103rb\u0103tori pascale binecuv\u00e2ntate.<br \/>\nCristos a \u00eenviat!<\/p>\n<p style=\"text-align: right; padding-left: 60px;\">+ Ioan Robu<br \/>\nArhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti<\/p>\n<p>Hits: 16<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; \u00a0Scrisoare la \u00cenvierea Domnului, 2017 &nbsp; Conform unei tradi\u021bii foarte vechi, noaptea de Pa\u0219te este o \u201epriveghere \u00een cinstea Domnului\u201d (Lc 12,42), astfel \u00eenc\u00e2t credincio\u0219ii, dup\u0103 modelul Evangheliei (Lc 12,35-37), \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 f\u0103cliile aprinse, s\u0103 fie asemenea unor oameni care a\u0219teapt\u0103 ca Domnul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, pentru ca atunci c\u00e2nd va veni, s\u0103-i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":99,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[23,24],"tags":[15,16,27],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7202"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7202"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7202\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21783,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7202\/revisions\/21783"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/99"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}