{"id":6341,"date":"2016-11-23T09:14:43","date_gmt":"2016-11-23T09:14:43","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=6341"},"modified":"2020-10-31T19:06:27","modified_gmt":"2020-10-31T17:06:27","slug":"ecouri-gaudeamus-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2016\/11\/23\/ecouri-gaudeamus-2016\/","title":{"rendered":"Ecouri Gaudeamus 2016"},"content":{"rendered":"<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright \" src=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/imagine_g23.jpg\" alt=\"\" width=\"258\" height=\"175\" \/>Duminic\u0103, 20 noiembrie 2016, s-a \u00eencheiat edi\u0163ia a XXIII-a a T\u00e2rgului Interna\u0163ional Gaudeamus \u2013 \u201eCarte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d, organizat de\u00a0Radio Rom\u00e2nia \u00een Pavilionul Romexpo din Bucure\u015fti. T\u00e2rgul Gaudeamus, cel mai longeviv eveniment de acest gen \u015fi singurul din lume organizat de un post radio, s-a bucurat de un public foarte numeros (125.000 vizitatori), g\u0103zduind peste 300 de participan\u0163i editoriali \u015fi 850 de lans\u0103ri \u015fi prezent\u0103ri, ce i-au confirmat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 deviza de \u201ecel mai citit t\u00e2rg de carte, de la cel mai ascultat radio din Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n<p>La oferta editorial\u0103 a t\u00e2rgului, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucure\u015fti a contribuit cu circa 100 de titluri, \u00eentre care 15 nout\u0103\u0163i. Dintre acestea s\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 noiembrie, au fost lansate \u015fase c\u0103r\u0163i nou ap\u0103rute: <em>Crea\u0163ia \u00een opera Sf\u00e2ntului Augustin<\/em>, \u015fi <em>V\u0103ile \u015fi piscurile credin\u0163ei. Predici dintr-un an liturgic,<\/em> de pr. Eduard Giurgi, <em>Cum a construit Biserica Catolic\u0103 civiliza\u0163ia occidental\u0103<\/em>, de Thomas E. Woods Jr., <em>Semnul lui Iona<\/em>, de Thomas Merton, <em>Catolicii din C\u00e2mpina &#8211; 160 de ani de prezen\u0163\u0103 pe Valea Prahovei<\/em>, volum coordonat de D\u0103nu\u0163 Dobo\u015f \u015fi Tereza Sinigalia, \u015fi <em>O \u015fcoal\u0103 la r\u0103scrucea istoriei &#8211; Pitar Mo\u015f 1856-1948<\/em>, volum coordonat de sr. Daniela Mare CJ.<\/p>\n<p>Evenimentul a fost deschis de p\u0103rintele Wilhelm Danc\u0103, decanul Facult\u0103\u0163ii de Teologie Romano-Catolic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi membru al Academiei Rom\u00e2ne. Prezent\u00e2nd primele trei titluri, p\u0103rintele Danc\u0103 a sintetizat tema central\u0103 a fiec\u0103ruia: con\u015ftiin\u0163a bun\u0103t\u0103\u0163ii lumii create \u2013 un fapt care de multe ori ne scap\u0103 (<em>Crea\u0163ia \u00een opera Sf\u00e2ntului Augustin<\/em>) \u2013 \u015fi importan\u0163a cultiv\u0103rii acestei con\u015ftiin\u0163e inclusiv prin meditarea omiliilor ascultate la slujba duminical\u0103 (<em>V\u0103ile \u015fi piscurile credin\u0163ei<\/em>), precum \u015fi importan\u0163a cunoa\u015fterii istoriei. \u201eAprofunda\u0163i istoria \u2013 recomanda p\u0103rintele Willi Danc\u0103 cit\u00e2nd un profesor al s\u0103u, pentru c\u0103 istoria este \u00een favoarea noastr\u0103\u201d, a\u015fa cum dovede\u015fte cu lux de am\u0103nunte pluridisciplinare cea de-a treia carte lansat\u0103: <em>Cum a construit Biserica Catolic\u0103 civiliza\u0163ia occidental\u0103<\/em>, a economistului american Thomas E. Woods. Cea de a patra carte<em>, Semnul lui Iona <\/em>\u2013 jurnalul de tinere\u0163e al unuia dintre cei mai aclama\u0163i exponen\u0163i ai literaturii secolului XX \u2013 a fost prezentat de doamnele profesoare Francisca B\u0103lt\u0103ceanu \u015fi Monica Bro\u015fteanu, al\u0103turi de p\u0103rintele iezuit Marius Talo\u015f. De\u015fi prin alegere \u015fi voca\u0163ie autorul, Thomas Merton, \u015fi-a petrecut jum\u0103tate din via\u0163\u0103 \u00eentre zidurile m\u0103n\u0103stirii, el ne propune un continuu \u015fi incitant dialog cu lumea \u015fi cu istoria, \u00een care vom \u00eent\u00e2lni ca protagoni\u015fti mari sfin\u0163i, de la Benedict, Francisc de Assisi \u015fi Ioan al Crucii, la Tereza de Lisieux \u015fi Elisabeta a Sfintei Treimi, dar \u015fi mari figuri culturale \u015fi religioase ale anilor 1940-1955, de la filosoful Jacques Maritain la Cardinalul Paul Yu-Pin, exilat din China comunist\u0103 \u00een 1949, sau la Primatul Ungariei, Cardinalul J\u00f3zsef Mindszenty. Con\u015ftiin\u0163\u0103 acut\u0103 a vremii sale, Merton a \u015ftiut s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u pasiunea pentru Dumnezeu, dragostea fa\u0163\u0103 de natura smerit\u0103 ce \u00eenconjoar\u0103 m\u0103n\u0103stirea sa din Kentucky, \u015fi truda str\u0103daniei c\u0103tre sfin\u0163enie, \u00een sufletul propriu \u015fi \u00een comunitate.<\/p>\n<p>Printr-o fericit\u0103 potrivire, acelea\u015fi teme se reg\u0103sesc punctual \u015fi \u00een ultimele dou\u0103 titluri, <em>Catolicii din C\u00e2mpina <\/em>\u015fi <em>O \u015fcoal\u0103 la r\u0103scrucea istoriei<\/em>, prezentate de Tereza Sinigalia, specialist\u0103 \u00een art\u0103 \u015fi istorie bisericeasc\u0103. Titlurile se refer\u0103 la istoria a dou\u0103 comunit\u0103\u0163i \u2013 una parohial\u0103 \u015fi alta monahal\u0103 \u2013 egale ca v\u00e2rst\u0103 (160 de ani) \u015fi cu un important rol de ferment \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Volumele reunesc documente, fotografii \u015fi m\u0103rturii oculare care adesea cuceresc prin vitalitate \u015fi prospe\u0163ime, ca de pild\u0103 memoriile Maicii Consolata Bachmeyer, ultima directoare a \u015ecolii Pitar Mo\u015f, \u015fi interviul cu doamna Roxandra Maniu, fost\u0103 elev\u0103 a \u015fcolii, care ne-a f\u0103cut onoarea de a fi prezent\u0103 \u00een sal\u0103. Au fost de asemenea prezen\u0163i, din partea editurii, p\u0103rintele Eduard Giurgi \u015fi sora Daniela Mare \u2013 autori \u2013, precum \u015fi subsemnata, Liana Gehl, traduc\u0103toarea volumului <em>Semnul lui Iona <\/em>\u015fi moderatoarea evenimentului, aceasta din urm\u0103 subliniind numitorul comun al c\u0103r\u0163ilor prezentate, sintetizat de sintagma: \u201eBiserica Catolic\u0103, f\u0103uritoare de civiliza\u0163ie\u201d.<\/p>\n<p>Evenimentul a inclus \u015fi lansarea celor mai recente publica\u0163ii ale Editurii Sapientia, din Ia\u015fi, care a participat \u015fi anul acesta la Gaudeamus al\u0103turi de Editura ARCB. Titlurile, descrise pe scurt de p\u0103rintele Wilhelm Danc\u0103, au fost: <em>Aspectele sociale ale dogmei<\/em>, de Cardinalul Henri de Lubac (o lectur\u0103 cu mult folos, nu despre catolicism \u00een particular, ci despre catolicitatea cre\u015ftinismului), <em>Tweeting cu Dumnezeu<\/em>, de Michael Remery (care \u00eei invit\u0103 astfel pe tineri s\u0103-\u015fi aprofundeze credin\u0163a prin noile mijloace de comunicare social\u0103), <em>Via\u0163a lui Isus<\/em>, de Jean-Christian Petitfils (o istorie a vie\u0163ii lui Isus bazat\u0103 strict pe documentele arheologice), \u015fi <em>Teologia are nevoie de filosofie?<\/em>, \u00een care p\u0103rintele \u015fi profesorul Willi Danc\u0103, pornind de la fenomenul religios, analizeaz\u0103 raportul dintre credin\u0163\u0103 \u015fi ra\u0163iune pentru a ajunge la <em>demonstratio religiosa<\/em>: modul \u00een care religia atest\u0103 existen\u0163a lui Dumnezeu.<\/p>\n<p>Ca prezen\u0163e catolice la Gaudeamus, mai semnal\u0103m participarea Editurii Galaxia Gutenberg cu un bogat palmares, precum \u015fi foarte numeroasele titluri de sau despre personalit\u0103\u0163i catolice, publicate de diverse alte edituri. \u00centre acestea, punct\u0103m doar trei evenimente: 1) lansarea p\u0103r\u0163ii <em>IIa IIae<\/em> din <em>Summa Theologica<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la Editura Polirom gra\u0163ie muncii depuse timp de \u015fapte ani de un colectiv multidisciplinar de traduc\u0103tori, \u015fi prezentat\u0103 la Gaudeamus de Ioana Costa, Wilhelm Danc\u0103 \u015fi Alexander Baumgarten; 2) lansarea c\u0103r\u0163ii <em>Genocidul \u00eempotriva armenilor<\/em>, de Michael Hesemann, carte bazat\u0103 \u00een mare parte pe cercet\u0103ri \u00een Arhivele secrete ale Vaticanului, \u015fi la a c\u0103rei lansare au luat cuv\u00e2ntul Excelen\u0163a Sa, Monseniorul Miguel Maury Buendia, Nun\u0163iul Apostolic \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Excelen\u0163a Sa, Hamlet Gasparian, Ambasador Extraordinar \u015fi Plenipoten\u0163iar al Republicii Armenia \u00een Rom\u00e2nia, Sorin Antohi, istoric al ideilor, Bucure\u015fti, Ion M. Ioni\u0163\u0103, redactor-\u015fef la revista <em>Historia<\/em> \u015fi Bedros Horasangian, analist politic; 3) lansarea romanului <em>Lumea tic\u0103lo\u015filor<\/em>, de Gabriel Klimowicz, roman publicat sub auspiciile Editurii Ratio et Revelatio, care \u00eel descrie drept \u201eun roman savuros \u015fi izbutit, amplu c\u00eet 26 de ani de istorie post-decembrist\u0103 \u015fi lume tic\u0103lo\u015fit\u0103, cu nume, locuri \u015fi fapte\u2026\u201d.<\/p>\n<p>Moment de v\u00e2rf al anului editorial \u015fi cultural \u00een Rom\u00e2nia, T\u00e2rgul Gaudeamus a devenit de-a lungul timpului \u201eun reper at\u00e2t pentru lumea editorial\u0103 c\u00e2t \u015fi pentru publicul larg\u201d, c\u0103p\u0103t\u00e2nd un loc bine definit \u00een calendarul cultural \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului, dovad\u0103 st\u00e2nd sutele de mii de vizitatori care \u00eei trec \u00een fiecare toamn\u0103 pragul. Invitatul de onoare al edi\u0163iei 2016 a fost\u00a0China; urm\u0103toarea edi\u0163ie va avea loc \u00een perioada\u00a022-26 noiembrie\u00a02017, av\u00e2nd ca invitat de onoare Statele Unite ale Americii.<\/p>\n<p>A consemnat Liana Gehl<\/p>\n<p>Hits: 12<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Duminic\u0103, 20 noiembrie 2016, s-a \u00eencheiat edi\u0163ia a XXIII-a a T\u00e2rgului Interna\u0163ional Gaudeamus \u2013 \u201eCarte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d, organizat de\u00a0Radio Rom\u00e2nia \u00een Pavilionul Romexpo din Bucure\u015fti. T\u00e2rgul Gaudeamus, cel mai longeviv eveniment de acest gen \u015fi singurul din lume organizat de un post radio, s-a bucurat de un public foarte numeros (125.000 vizitatori), g\u0103zduind peste 300 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1017,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[60],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6341"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6341"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6341\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22065,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6341\/revisions\/22065"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}