{"id":48090,"date":"2026-11-07T19:00:57","date_gmt":"2026-11-07T16:00:57","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=48090"},"modified":"2026-11-08T01:43:36","modified_gmt":"2026-11-07T22:43:36","slug":"necredinta-credinciosilor-meditatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/11\/07\/necredinta-credinciosilor-meditatie\/","title":{"rendered":"\u201eNecredin\u021ba credincio\u0219ilor\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXXII-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXXII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>8 NOIEMBRIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>NECREDIN\u021aA CREDINCIO\u0218ILOR<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De c\u00e2\u021biva ani se folose\u0219te aceast\u0103 expresie pentru a descrie situa\u021bia paradoxal\u0103 a b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor care se declar\u0103 credincio\u0219i, dar pentru care credin\u021ba nu mai reprezint\u0103 o for\u021b\u0103 care s\u0103 le influen\u021beze vie\u021bile. Cre\u0219tini cu o credin\u021b\u0103 at\u00e2t de slab\u0103, o speran\u021b\u0103 at\u00e2t de stins\u0103 \u0219i o via\u021b\u0103 at\u00e2t de p\u0103g\u00e2n\u0103 precum cea a multor contemporani care nu se mai numesc credincio\u0219i.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sunt persoane care tr\u0103iesc \u00eentr-o stare intermediar\u0103 \u00eentre cre\u0219tinismul tradi\u021bional pe care l-au cunoscut \u00een copil\u0103rie \u0219i decre\u0219tenizarea general\u0103 pe care o resimt ast\u0103zi \u00een mediul lor. Se declar\u0103 cre\u0219tini, dar via\u021ba lor de zi cu zi se hr\u0103ne\u0219te din zvonuri, convingeri \u0219i impulsuri foarte \u00eendep\u0103rtate de spiritul lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Neglijat\u0103 \u0219i slab hr\u0103nit\u0103, credin\u021ba \u00ee\u0219i pierde treptat puterea \u00een sufletele lor, \u00een timp ce necredin\u021ba se extinde \u00een con\u0219tiin\u021bele lor \u00eentr-un mod aproape imperceptibil, dar tot mai ferm.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cre\u0219tini cu chipuri de nerecunoscut, starea lor este bine descris\u0103 prin acele tinere din parabola evanghelic\u0103 care \u00ee\u0219i las\u0103 l\u0103mpile s\u0103 se sting\u0103 \u00eenainte de sosirea mirelui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este oare posibil s\u0103 reaprindem aceast\u0103 credin\u021b\u0103 \u00eenainte de a fi prea t\u00e2rziu? Este oare posibil ca ea s\u0103 lumineze din nou via\u021ba celui care alunec\u0103 \u00eencet-\u00eencet spre necredin\u021ba total\u0103?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cenainte de toate, este necesar s\u0103-\u021bi recuno\u0219ti propria incoeren\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 reac\u021bionezi. Nu este s\u0103n\u0103tos s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een contradic\u021bie f\u0103r\u0103 a o pune \u00een discu\u021bie \u00een mod explicit \u0219i a o rezolva.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00a0Trebuie s\u0103 trecem de la \u201ecre\u0219tinismul prin na\u0219tere\u201d la \u201ecre\u0219tinismul prin alegere\u201d. Cum poate cineva s\u0103 fie credincios \u00eentr-o societate laic\u0103 \u0219i pluralist\u0103, dac\u0103 nu printr-o decizie con\u0219tient\u0103 \u0219i liber\u0103? Dar este necesar, de asemenea, s\u0103 avem grij\u0103 de credin\u021b\u0103, s\u0103 o cunoa\u0219tem din ce \u00een ce mai bine, s\u0103 o cultiv\u0103m.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un cre\u0219tin trebuie s\u0103 se preocupe s\u0103 citeasc\u0103 personal Evanghelia \u0219i s\u0103 se intereseze de studiul persoanei lui Cristos \u0219i al mesajului S\u0103u. Ast\u0103zi, \u201ecredin\u021ba oarb\u0103\u201d va fi greu de sus\u021binut \u00eentr-o societate \u00een care cre\u0219tinismul este supus unui examen din ce \u00een ce mai critic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cel mai decisiv aspect este <em>alimentarea experien\u021bei religioase<\/em>. Credin\u021ba const\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, \u00een a ne fundamenta existen\u021ba, nu pe noi \u00een\u0219ine, ci pe Dumnezeu. C\u00e2nd lipse\u0219te acest abandon plin de \u00eencredere fa\u021b\u0103 de El, credin\u021ba se reduce la un adaos artificial \u0219i \u00een\u0219el\u0103tor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cum s-ar putea numi credincios un om care nu-L invoc\u0103 pe Dumnezeu \u0219i nu se opre\u0219te niciodat\u0103 s\u0103-L asculte viu \u00een interiorul s\u0103u? <em>Cum poate cre\u0219te speran\u021ba unui cre\u0219tin care nu s\u0103rb\u0103tore\u0219te niciodat\u0103 duminica \u0219i nu se hr\u0103ne\u0219te niciodat\u0103 cu Euharistia?<\/em> Cre\u0219tinul crede doar atunci c\u00e2nd se str\u0103duie\u0219te s\u0103 alimenteze \u201elampa\u201d credin\u021bei sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRILEJUL PIERDUT PENTRU TOTDEAUNA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acea zi era a\u0219teptat\u0103 de mult\u0103 vreme: o s\u0103rb\u0103toare de nunt\u0103 este un eveniment important pentru oamenii din sat. To\u021bi se adun\u0103 \u00een jurul celor doi tineri c\u0103s\u0103tori\u021bi pentru a le ura orice ce e mai bun. Ast\u0103zi m\u00e2ncarea este din bel\u0219ug, iar vinul r\u0103sp\u00e2nde\u0219te pretutindeni veselie \u0219i dorin\u021ba de a se dezl\u0103n\u021bui \u00een dans. Pentru un astfel de moment te preg\u0103te\u0219ti cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ai fost aleas\u0103 s\u0103 fii una dintre domni\u0219oarele de onoare ale miresei, c\u00e2nd, la sosirea mirelui, se va forma cortegiul nup\u021bial. Orice fat\u0103 a adus cu ea o lamp\u0103 cu ulei, care va str\u0103luci \u00een noapte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cent\u00e2rzierea mirelui le face \u00eens\u0103 pe toate s\u0103 adoarm\u0103, dar, c\u00e2nd sose\u0219te un mesager, toate se ridic\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i aprind l\u0103mpile. Unele dintre ele, \u00eens\u0103, tind s\u0103 se sting\u0103, deoarece uleiul se termin\u0103. Doar cinci s-au g\u00e2ndit s\u0103 ia cu ele o rezerv\u0103, dar nu pot da celor care nu au, pentru c\u0103 toate l\u0103mpile s-ar stinge. Nu le r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 caute ulei, dar \u00eentre timp sose\u0219te mirele, cortegiul porne\u0219te \u0219i ajunge la destina\u021bie. U\u0219a se \u00eenchide, iar r\u0103spunsul mirelui \u00eenghea\u021b\u0103 orice speran\u021b\u0103: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun: nu v\u0103 cunosc\u201d. Iat\u0103 un final cu adev\u0103rat amar: un prilej pierdut, o s\u0103rb\u0103toare ratat\u0103. Totul din vina acelui vas binecuv\u00e2ntat cu ulei care a fost uitat\u2026<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De aici concluzia: \u201eVeghea\u021bi, a\u0219adar, pentru c\u0103 nu \u0219ti\u021bi nici ziua, nici ora\u201d. Veghea\u021bi pentru c\u0103 exist\u0103 un moment decisiv, de care depinde tot viitorul vostru.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i risca\u021bi s\u0103 fi\u021bi exclu\u0219i de la s\u0103rb\u0103toare, pentru totdeauna. Veghea\u021bi pentru a fi preg\u0103ti\u021bi, c\u00e2nd Domnul va veni. Dorin\u021ba venirii Sale este motorul secret al existen\u021bei noastre, care o preg\u0103te\u0219te pentru aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Iar perseveren\u021ba \u00een credin\u021b\u0103 se dovede\u0219te fundamental\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>OSCAR ROMERO: CONVERTIREA LA O VIA\u021a\u0102 NOU\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Roberto Morozzo della Rocca<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oscar Romero, arhiepiscop de San Salvador \u00een anii de violen\u021b\u0103, \u00eentr-o mic\u0103 \u021bar\u0103 din America Central\u0103 prins\u0103 \u00een spirala R\u0103zboiului Rece, unde un regim oligarhic \u0219i un guvern militar opresiv reprimau s\u00e2ngeros cererile de dreptate social\u0103 ale majorit\u0103\u021bii popula\u021biei, a avut prilejul s\u0103 predice tocmai pe baza pasajului din Evanghelie care ne este oferit \u00een aceast\u0103 duminic\u0103. Era 12 noiembrie 1978, cu un an \u0219i jum\u0103tate \u00eenainte de a suferi martiriul la m\u00e2na unei echipe a mor\u021bii \u2013 martiriu pentru care ast\u0103zi este venerat \u00een Biseric\u0103 ca sf\u00e2nt. \u00cen partea biblic\u0103 ini\u021bial\u0103, care prefa\u021ba desf\u0103\u0219urarea final\u0103 a temei sociale \u0219i politice, omilia s-a concentrat asupra a\u0219tept\u0103rii Domnului, asupra mirelui ca figur\u0103 a lui Cristos \u0219i asupra c\u0103s\u0103toriei, cu un pasaj semnificativ despre \u201el\u0103mpile credin\u021bei aprinse cu uleiul carit\u0103\u021bii \u0219i al faptelor bune\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Credincio\u0219ilor prezen\u021bi \u0219i celor foarte mul\u021bi care \u00eel ascultau la radio, Romero le cerea veghere, transformare interioar\u0103, convertire. Era chiar propria sa experien\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103 de credincios care, \u00een orice zi, \u00eel \u00eent\u00e2mpina pe Domnul \u00een rug\u0103ciune \u0219i \u00een apropierea de cei s\u0103raci.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">S-a vorbit mult despre o convertire a lui Romero \u00eensu\u0219i. \u00cen realitate, el a respins \u00eentotdeauna aceast\u0103 interpretare, afirm\u00e2nd c\u0103 \u00eentreaga sa via\u021b\u0103, zi de zi, fusese un efort de convertire c\u0103tre Domnul \u0219i voin\u021ba Sa. Cu toate acestea, \u00een raportul s\u0103u cu istoria, exist\u0103 schimb\u0103ri clare. \u00cenainte de cei trei ani petrecu\u021bi ca arhiepiscop de San Salvador (1977-1980), Romero era un cleric con\u0219tiincios, serios, tradi\u021bionalist \u00een sensul cel mai bun al cuv\u00e2ntului. A aderat pe deplin la Conciliul Vatican II, dar \u00een grija sa pentru suflete, \u00eendeplinit\u0103 \u00eentotdeauna cu zel, \u00eei lipsea o confruntare provocatoare cu istoria, limit\u00e2ndu-se la \u00eendeplinirea cu succes a sarcinilor sale bine delimitate, pastorale \u0219i administrative.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dup\u0103 ce a devenit pentru scurt timp episcop de Santiago de Maria, iar apoi al capitalei, orizonturile i s-au l\u0103rgit, i-au revenit responsabilit\u0103\u021bi politice. Nedrept\u0103\u021bile, masacrele, faptele s\u00e2ngeroase \u00eel interpelau ca niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een calitate de primat al Bisericii din El Salvador, a trebuit s\u0103-\u0219i asume rolul de p\u0103rinte spiritual al \u00eentregii patrii, garant al vie\u021bii morale a na\u021biunii. Romero nu s-a eschivat de la responsabilit\u0103\u021bi, nu s-a ascuns. A\u0219a procedase \u00eentotdeauna. Dar ceea ce se \u00eent\u00e2mplase la scar\u0103 mic\u0103, acum se \u00eent\u00e2mpla la scar\u0103 mare. A\u0219a cum fusese \u201ecredincios \u00een lucrurile mici\u201d, acum trebuia s\u0103 se supun\u0103 voin\u021bei Domnului care \u00eei d\u0103dea \u201eautoritate asupra multor lucruri\u201d (Mt 25,23).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A \u00een\u021beles c\u0103 via\u021ba lui se schimba la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce preluase func\u021bia de arhiepiscop, c\u00e2nd prietenul s\u0103u drag, p\u0103rintele Rutilio Grande, cunoscut pentru angajamentul s\u0103u religios \u0219i social al\u0103turi de \u021b\u0103ranii s\u0103raci, a fost ucis de asasini ai militarilor afla\u021bi la putere, aceia\u0219i care \u00eei primiser\u0103 numirea la San Salvador cu bun\u0103voin\u021b\u0103, consider\u00e2ndu-l un moderat care, din punct de vedere clerical, ar fi \u021binut Biserica departe de politic\u0103. Veghind \u00een noaptea asasinatului trupul prietenului s\u0103u, Romero a sim\u021bit \u00een rug\u0103ciune c\u0103 Domnul \u00eei cerea s\u0103 adopte o atitudine de t\u0103rie. Dup\u0103 cum avea s\u0103 constate, aceast\u0103 t\u0103rie \u00een a se opune planurilor r\u0103ului asupra poporului s\u0103u \u0219i \u00een a ap\u0103ra drepturile omului \u00een \u021bara sa marcat\u0103 de violen\u021b\u0103 \u00eei va fi garantat\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celor trei ani periculo\u0219i pe care i-a petrecut ca arhiepiscop.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acea noapte, Romero nu a c\u0103zut de pe cal, nu a trecut de la necredin\u021b\u0103 la credin\u021b\u0103, via\u021ba sa interioar\u0103 a r\u0103mas a\u0219a cum era. Dar rela\u021bia sa cu realitatea s-a schimbat, \u0219i destul de radical. A \u00eencetat s\u0103 mai aib\u0103 rela\u021bii oficiale cu cercurile guvernamentale, deoarece acestea nu f\u0103ceau lumin\u0103 asupra atrocit\u0103\u021bilor comise de escadroanele mor\u021bii \u0219i de paramilitari, care reprimau \u00een s\u00e2nge revendic\u0103rile sindicale. A \u00eenceput s\u0103 cear\u0103 dreptate social\u0103: i-au ucis mai mul\u021bi preo\u021bi. I-a ajutat pe \u021b\u0103rani: au \u00eenceput s\u0103-i asasineze dac\u0103 aveau m\u0103car o Biblie sau o imagine cu el, arhiepiscopul. A devenit vocea celor f\u0103r\u0103 voce, a celor s\u0103raci, a celor persecuta\u021bi. Atitudinea sa de \u201efortaleza\u201d l-a determinat s\u0103-\u0219i ofere via\u021ba: \u0219tia c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, va fi ucis, dar nu voia s\u0103 treac\u0103 sub t\u0103cere suferin\u021bele poporului s\u0103u. Nu se sim\u021bea un profet, ci un \u201eslujitor nefolositor\u201d, \u00eens\u0103 cei din jur \u00eel percepeau tocmai ca pe un profet, vestitor al adev\u0103rului, con\u0219tiin\u021ba na\u021biunii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Faima sa interna\u021bional\u0103 cre\u0219tea odat\u0103 cu autoritatea sa \u00een \u021bar\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, oligarhii \u0219i militarii au decis s\u0103-l elimine, fiind considerat prea subversiv prin denun\u021burile sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trecuser\u0103 zeci de ani de la moartea lui Romero. Istoricii au clarificat c\u0103 nu era un subversiv, nici un revolu\u021bionar, nici un teolog de avangard\u0103, nici cineva care se l\u0103uda ocup\u00e2nd scena public\u0103. Romero a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 foarte ata\u0219at de papi, de magisteriul Bisericii, de doctrina social\u0103 catolic\u0103 \u0219i de devo\u021biunile sale preo\u021be\u0219ti. Teologia sa a r\u0103mas tradi\u021bional\u0103, de\u0219i actualizat\u0103 \u00een conformitate cu ceea ce venea de la Roma. Nu vorbea despre eliberare dec\u00e2t \u00een sensul m\u00e2ntuirii, \u00een primul r\u00e2nd de p\u0103catul individual. Dar ascultarea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu \u0219i iubirea pentru cei s\u0103raci l-au plasat \u00een centrul istoriei, al marii istorii. Era nevoie s\u0103 se m\u00eentuiasc\u0103 un popor, \u0219i pentru aceasta \u0219i-a dat via\u021ba, la fel ca M\u00e2ntuitorul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Cartea \u00cen\u021belepciunii 6,12-16 prezint\u0103 o \u00cen\u021belepciune divin\u0103 luminoas\u0103, apropiat\u0103, prietenoas\u0103, care se ofer\u0103 celor care o doresc cu inima liber\u0103. Este o invita\u021bie de a trezi dorin\u021ba, de a-L c\u0103uta pe Dumnezeu \u00een via\u021ba de zi cu zi \u0219i de a ne l\u0103sa transforma\u021bi de El. Acest text ne aminte\u0219te c\u0103 r\u0103spunsurile cele mai adev\u0103rate se g\u0103sesc prin a ne opri din drumul nostru, a dori binele \u0219i a asculta Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em>Pasajul din \u00cen\u021b 6,12-16 este un text bogat \u00een simbolism \u0219i frumuse\u021be poetic\u0103, care o prezint\u0103 pe \u00cen\u021belepciune ca pe o figur\u0103 luminoas\u0103 \u0219i m\u00e2ntuitoare, apropiat\u0103 de cei care o caut\u0103 cu inima sincer\u0103. Cartea \u00cen\u021belepciunii este o oper\u0103 a iudaismului t\u00e2rziu (secolul I \u00ee.Cr.), scris\u0103 \u00een limba greac\u0103 la Alexandria din Egipt. Autorul este un evreu cultivat care \u00eencearc\u0103 s\u0103 arate cum credin\u021ba lui Israel este compatibil\u0103 cu filosofia \u0219i cu c\u0103utarea adev\u0103rului. Capitolul 6 al acestei c\u0103r\u021bi se adreseaz\u0103 regilor \u0219i celor puternici ai p\u0103m\u00e2ntului, dar con\u021bine o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 valabil\u0103 pentru to\u021bi: c\u0103utarea \u00cen\u021belepciunii este mai important\u0103 dec\u00e2t puterea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen\u021belepciunea este descris\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi feminine, \u00een spiritul tradi\u021biei sapien\u021biale biblice (cf. Pr 8; Sir 24), subliniindu-i frumuse\u021bea: ea este \u201esplendid\u0103 \u0219i nu se ofile\u0219te\u201d, adic\u0103 este etern\u0103, luminoas\u0103, plin\u0103 de via\u021b\u0103. \u00cen\u021belepciunea se las\u0103 g\u0103sit\u0103 de cel care o caut\u0103: nu se ascunde, ci se arat\u0103 celui care o iube\u0219te \u0219i o caut\u0103. \u00cen\u021belepciunea se d\u0103ruie\u0219te, dar cere o inim\u0103 dornic\u0103 \u0219i deschis\u0103. Cel care dore\u0219te s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00cen\u021belepciunea nu este l\u0103sat singur: ea \u00eens\u0103\u0219i iese \u00een \u00eent\u00e2mpinare, \u00eel precede pe cel care o dore\u0219te, \u00eei iese \u00een \u00eent\u00e2mpinare. Ini\u021biativa \u00eei apar\u021bine lui Dumnezeu, care r\u0103spunde dorin\u021bei omului: \u00cen\u021belepciunea este d\u0103ruit\u0103 celui care o dore\u0219te sincer din toat\u0103 inima. Cel care caut\u0103 \u00cen\u021belepciunea cu st\u0103ruin\u021b\u0103 o g\u0103se\u0219te: aceast\u0103 c\u0103utare este ilustrat\u0103 prin folosirea unor imagini, precum cea a \u201ese ridic\u0103 dis-de-diminea\u021b\u0103\u201d, tipic evreiasc\u0103, care indic\u0103 promptitudinea, veghea, dorin\u021ba intens\u0103 (cf. Ps 5,4). \u00cen\u021belepciunea este aproape, \u201ea\u0219ezat\u0103 la u\u0219a sa\u201d, ca o prieten\u0103 credincioas\u0103: nu cere eforturi imposibile, ci o inim\u0103 vigilent\u0103 \u0219i deschis\u0103. Reflec\u021bia asupra \u00cen\u021belepciunii nu este o teorie abstract\u0103, ci reprezint\u0103 o cunoa\u0219tere practic\u0103, orientat\u0103 spre a tr\u0103i bine. Adev\u0103ratul \u00een\u021belept nu este cel care \u0219tie multe lucruri, ci cel care \u00ee\u0219i orienteaz\u0103 via\u021ba dup\u0103 planul lui Dumnezeu. Cine vegheaz\u0103 din cauza \u00cen\u021belepciunii d\u0103 dovad\u0103 de o inteligen\u021b\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. \u00cen\u021belepciunea nu numai c\u0103 se las\u0103 g\u0103sit\u0103, ci merge ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een c\u0103utarea celor care o pot primi: \u00cen\u021belepciunea caut\u0103 oameni vrednici, merge \u201epe str\u0103zi\u201d \u0219i \u201eli se arat\u0103 binevoitoare\u201d. \u00cen\u021belepciunea este, a\u0219adar, o figur\u0103 dinamic\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu cea a Harului, care ac\u021bioneaz\u0103 activ \u00een istorie. Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care fericirea se caut\u0103 pretutindeni, dar adesea se pierde direc\u021bia. Acest text ne aminte\u0219te c\u0103 Dumnezeu nu este departe: \u00cen\u021belepciunea Sa nu este ascuns\u0103, ci este aproape, accesibil\u0103, prezent\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi; trebuie doar s\u0103 o dorim.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ast\u0103zi avem acces la o cantitate enorm\u0103 de informa\u021bii \u0219i date, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem mai \u00een\u021belep\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este de ajuns s\u0103 \u0219tim, trebuie s\u0103 fim \u00een\u021belep\u021bi: \u00cen\u021belepciunea biblic\u0103 este, de fapt, capacitatea de a tr\u0103i bine, dup\u0103 voia lui Dumnezeu, iar toate acestea se ob\u021bin prin c\u0103utare, veghere \u0219i dorin\u021ba inimii. Textul subliniaz\u0103 faptul c\u0103 \u00cen\u021belepciunea ne precede: \u00eentotdeauna Dumnezeu este cel care ia ini\u021biativa, iar aceasta este o mare m\u00e2ng\u00e2iere. Dumnezeu vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea celor care \u00ceL caut\u0103 cu sinceritate, chiar dac\u0103 o fac \u00een mod imperfect. Iubirea divin\u0103 este activ\u0103 \u0219i prevenitoare, a\u0219a cum se vede \u00een pilda Tat\u0103lui milostiv. \u00cen tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103, \u00cen\u021belepciunea este adesea privit\u0103 ca o prefigurare a Duhului Sf\u00e2nt sau a Logosului \u00eentrupat \u00een Cristos. A c\u0103uta \u00cen\u021belepciunea \u00eenseamn\u0103, a\u0219adar, a-L primi pe Cristos \u00een propria via\u021b\u0103 \u0219i a te l\u0103sa c\u0103l\u0103uzit de Duhul Celui \u00cenviat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen\u021belepciunea 6,12-16 \u00eei ajut\u0103 pe cei care caut\u0103 un sim\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een propria via\u021b\u0103 sau se afl\u0103 \u00een procesul de discern\u0103m\u00e2nt voca\u021bional. Educatorii, formatorii \u0219i catehe\u021bii sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 transmit\u0103 nu doar no\u021biuni, ci \u0219i stilul de via\u021b\u0103 evanghelic. Acest text se adreseaz\u0103 celor care doresc s\u0103 cultive t\u0103cerea \u0219i ascultarea, \u00eentr-o lume zgomotoas\u0103 \u0219i distras\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Textul din 1 Tesaloniceni 4,13-18 ofer\u0103 o viziune clar\u0103 \u0219i profund\u0103: moartea nu are ultimul cuv\u00e2nt, ci este un prag c\u0103tre comuniunea definitiv\u0103 cu Domnul. Credin\u021ba \u00een \u00eenviere ne invit\u0103 s\u0103 tr\u0103im prezentul cu ochi noi \u0219i s\u0103-i \u00eenso\u021bim pe cei care sufer\u0103 cu cuvinte de adev\u0103rat\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul din 1Tes 4,13-18 este unul dintre cele mai semnificative texte din Noul Testament cu privire la speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u00een \u00eenviere \u0219i \u00eentoarcerea Domnului. Paul le scrie tesalonicenilor pentru a clarifica o \u00eendoial\u0103 pastoral\u0103: ce se va \u00eent\u00e2mpla cu cre\u0219tinii care au murit \u00eenainte de parusie, adic\u0103 \u00eenainte de \u00eentoarcerea glorioas\u0103 a Domnului? Unii se temeau c\u0103 cei mor\u021bi \u00een Cristos nu vor mai lua parte la venirea Sa, a\u0219a c\u0103 Paul r\u0103spunde cu cuvinte pline de speran\u021b\u0103 \u0219i m\u00e2ng\u00e2iere, bazate pe credin\u021ba pascal\u0103. Apostolul nu neag\u0103 durerea provocat\u0103 de moarte, dar face distinc\u021bia \u00eentre cei care sufer\u0103 cu speran\u021b\u0103 \u0219i cei care sufer\u0103 f\u0103r\u0103 perspectiva unei vie\u021bi dincolo de moarte: durerea celor care au speran\u021b\u0103 nu este ca cea \u201ea celorlal\u021bi\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Expresia \u201eceilal\u021bi care nu au speran\u021b\u0103\u201d se refer\u0103 la lumea p\u0103g\u00e2n\u0103, unde moartea era adesea privit\u0103 ca sf\u00e2r\u0219itul definitiv al vie\u021bii. Fundamentul este Pa\u0219tele lui Isus Cristos: inima speran\u021bei cre\u0219tine este moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus. Cei care sunt \u201emor\u021bi\u201d (literalmente: <em>koim\u014dn\u00e9n\u014dn<\/em>, \u201eadormi\u021bi\u201d) \u00een Cristos au parte de \u00eens\u0103\u0219i \u00eenvierea Sa. Paul folose\u0219te verbul \u201eva aduna\u201d (<em>syn\u00e1xei<\/em>): Dumnezeu \u00eei va reuni pe credincio\u0219i, cre\u00e2nd comuniune dincolo de moarte. Apostolul clarific\u0103 faptul c\u0103 nici cei vii, nici cei mor\u021bi nu vor avea un avantaj: to\u021bi vor participa \u00eempreun\u0103 la venirea Domnului, f\u0103r\u0103 ca vreunul s\u0103 aib\u0103 prioritate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Expresia \u201ela cuv\u00e2ntul Domnului\u201d (<em>en l\u00f3g\u014d kyr\u00edu<\/em>) se refer\u0103, probabil, la o \u201espus\u0103 a lui Isus\u201d care nu a fost p\u0103strat\u0103 \u00een Evanghelii sau la o revela\u021bie primit\u0103. Limbajul folosit \u00een acest text este simbolic \u0219i solemn, iar imaginile sunt apocaliptice, tipice tradi\u021biei evreie\u0219ti: arhanghel, tr\u00e2mbi\u021b\u0103, nori, folosite pentru a descrie evenimente escatologice (cf. Dan 7,13). Formula \u201evom fi r\u0103pi\u021bi\u201d (<em>arpag\u0113s\u00f3metha<\/em>) nu exprim\u0103 o fug\u0103 spre cer, ci o \u00eent\u00e2lnire de primire a Domnului care vine. \u00cent\u00e2lnirea \u201e\u00een nori\u201d (<em>en neph\u00e9lais<\/em>) indic\u0103 sfera cereasc\u0103, ca simbol al transform\u0103rii \u0219i al comuniunii definitive. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care moartea este adesea ignorat\u0103 sau banalizat\u0103, Paul ne aminte\u0219te c\u0103 credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu elimin\u0103 durerea, ci o lumineaz\u0103 cu speran\u021b\u0103. Cre\u0219tinul nu este chemat s\u0103 fie indiferent, ci este m\u00e2ng\u00e2iat de certitudinea \u00eenvierii: speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 este, a\u0219adar, real\u0103. Cei dragi ai no\u0219tri \u201emor\u021bi \u00een Domnul\u201d nu sunt pierdu\u021bi, ci uni\u021bi cu Cristos \u0219i, prin urmare, \u00eenc\u0103 \u00een comuniune cu cei vii de pe acest p\u0103m\u00e2nt. Moartea nu \u00eentrerupe comuniunea, iar acest lucru st\u0103 la baza credin\u021bei \u00een \u201ecomuniunea sfin\u021bilor\u201d \u0219i \u00een via\u021ba ve\u0219nic\u0103. Paul nu vorbe\u0219te despre venirea Domnului ca despre un eveniment de care s\u0103 ne temem, ci ca despre o \u00eent\u00e2lnire plin\u0103 de bucurie: parusia nu este teroare, ci \u00eent\u00e2lnire. Nu trebuie s\u0103 a\u0219tept\u0103m cu team\u0103, ci trebuie s\u0103 veghem cu speran\u021b\u0103, gata s\u0103 \u201eie\u0219im \u00een \u00eent\u00e2mpinarea\u201d Domnului ca o mireas\u0103. Scopul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii pauline nu este at\u00e2t teoretic, c\u00e2t mai degrab\u0103 pastoral: este o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 despre m\u00e2ng\u00e2ierea reciproc\u0103, despre a ne m\u00e2ng\u00e2ia unii pe al\u021bii cu Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, adic\u0103 a tr\u0103i \u00een speran\u021b\u0103 \u0219i \u00een comuniune. Textul ne invit\u0103 la m\u00e2ng\u00e2iere reciproc\u0103: speran\u021ba nu este ceva ce trebuie p\u0103strat individual, ci trebuie \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u00een comunitate, mai ales cu cei care sufer\u0103 sau sunt \u00een doliu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219teptarea Domnului nu ne izoleaz\u0103 de lume, ci ne implic\u0103 pe deplin \u00een angajamentul din prezent, \u00een a tr\u0103i ziua de azi cu responsabilitate, credin\u021b\u0103 \u0219i iubire. Cre\u0219tinii sunt chema\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 deja acum ca \u0219i cum ar fi \u00eenvia\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Pasajul din Mt 25,1-13 este cunoscut sub numele de \u201ePilda celor zece fecioare\u201d. Este un text cu o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 escatologic\u0103: se reg\u0103se\u0219te, de altfel, \u00een a\u0219a-numitul Discurs escatologic al lui Isus (Mt 24\u201325), \u00een care acesta vorbe\u0219te despre sf\u00e2r\u0219itul timpurilor \u0219i despre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Versetele din Evanghelia dup\u0103 Matei, care sunt citite \u00een aceast\u0103 a 32-a duminic\u0103 din Timpul obi\u0219nuit (25,1-13), fac parte dintr-o strategie narativ\u0103 general\u0103, care prezint\u0103 misterul pascal al lui Isus (de la 16,21 la 28,20). A treia unitate a celei de-a doua p\u0103r\u021bi a nara\u021biunii se concentreaz\u0103 asupra misiunii protagonistului la Ierusalim, \u00eentr-o alternan\u021b\u0103 \u00eentre interiorul \u0219i exteriorul Templului. Parcursul narativ al acestei unit\u0103\u021bi literare se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe urm\u0103toarele etape: intrarea \u00een Ierusalim (21,1-11); \u00een interiorul Templului: casa de rug\u0103ciune (21,12-14); \u00een interiorul Templului: dialog cu adversarii (21,15-16); \u00een afara Templului: dialog cu ucenicii (21,17-22); \u00een interiorul Templului: dialog cu adversarii (21,23\u201322,46); \u00een interiorul Templului: discurs adresat mul\u021bimilor \u0219i ucenicilor s\u0103i (23,1-39); \u00een afara Templului: dialog cu ucenicii (24,1\u201325,46). Pasajul din Evanghelie al acestei duminici se situeaz\u0103, a\u0219adar, \u00een afara Templului, \u00een cadrul lungului dialog cu ucenicii: Isus se adreseaz\u0103 lor printr-o parabol\u0103 semnificativ\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pilda \u00een logica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Structura narativ\u0103 a pildei este urm\u0103toarea:<\/p>\n<ul>\n<li><em>versetele 1-4<\/em>: prezentarea celor zece fecioare \u0219i distinc\u021bia dintre cele \u00een\u021belepte \u0219i cele nechibzuite;<\/li>\n<li><em>versetele 5-6<\/em>: \u00eent\u00e2rzierea mirelui \u0219i sosirea sa nea\u0219teptat\u0103;<\/li>\n<li><em>versetele 7-9<\/em>: reac\u021bia fecioarelor \u0219i refuzul de a \u00eemp\u0103r\u021bi uleiul;<\/li>\n<li><em>versetele 10-12<\/em>: sosirea mirelui, \u00eenchiderea u\u0219ii \u0219i respingerea celor nechibzuite;<\/li>\n<li><em>versetul 13<\/em>: \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura final\u0103 despre veghere.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest pasaj urmeaz\u0103 imediat dup\u0103 capitolul 24, unde Isus vorbe\u0219te despre sf\u00e2r\u0219itul lumii \u0219i despre \u00eentoarcerea Fiului omului. Parabola se \u00eenscrie, a\u0219adar, \u00eentr-o serie de \u00eendemnuri la veghere \u0219i preg\u0103tire: urmeaz\u0103 dup\u0103 parabola slujitorului credincios (24,45-51) \u0219i precede parabola talan\u021bilor (25,14-30). Discursul lui Isus continu\u0103 cu o nou\u0103 pild\u0103, introdus\u0103 de formula binecunoscut\u0103: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor va fi asem\u0103n\u0103toare\u201d (<em>homoi\u014dth\u0113setai h\u0113 basil\u00e9ia t\u014dn ouran\u00f4n<\/em>). Pilda este dezvoltat\u0103 \u00een cadrul unei nara\u021biuni care prezint\u0103 dou\u0103 atitudini diferite ale celor zece fecioare dup\u0103 ce, lu\u00e2ndu-\u0219i l\u0103mpile, au ie\u0219it \u201e\u00een \u00eent\u00e2mpinarea mirelui\u201d (v. 1) . Vocea narativ\u0103 (v. 2) \u00eemparte cele zece fecioare \u00een dou\u0103 grupuri: cinci dintre ele erau \u201ene\u00een\u021belepte\u201d (<em>m\u014dr\u00e1i<\/em>), \u00een timp ce celelalte erau \u201e\u00een\u021belepte\u201d (<em>phr\u00f3nimoi<\/em>). Prostia celor cinci fecioare este confirmat\u0103 (\u201ede fapt\u201d) de ac\u021biunea lor: \u0219i-au luat l\u0103mpile, dar nu \u0219i uleiul necesar (v. 3), \u00een timp ce cele chibzuite (v. 4), \u00eempreun\u0103 cu l\u0103mpile lor, au luat cu ele \u0219i uleiul \u00een vase (substantivul neutru \u201evas\u201d, angh\u00e9ion, este extrem de rar: apare, de fapt, doar \u00een Mt 25,4 \u00een tot Noul Testament). Din cauza \u00eent\u00e2rzierii mirelui, cele zece fecioare au a\u021bipit (verbul \u201ea a\u021bipi\u201d, <em>nyst\u00e1z\u014d<\/em>, este foarte rar: apare doar aici \u0219i \u00een 2 Pt 2,3) \u0219i au adormit: timpul imperfect (aspectul prezentului) al verbului \u201ea dormi\u201d (<em>kath\u00e9ud\u014d<\/em>) indic\u0103 o ac\u021biune continu\u0103 \u0219i de durat\u0103 (v. 5). La miezul nop\u021bii (expresia \u201ela miezul nop\u021bii\u201d, <em>m\u00e9s\u0113<\/em> <em>de nykt\u00f3s<\/em>, apare doar aici \u0219i \u00een Fap 27,27) se aude \u00eens\u0103 un strig\u0103t: \u201eIat\u0103 mirele! Ie\u0219i\u021bi-i \u00een \u00eent\u00e2mpinare!\u201d (v. 6). Substantivul feminin \u201e\u00eent\u00e2mpinare\u201d (<em>ap\u00e1nt\u0113sis<\/em>) este un hapax matean, adic\u0103 apare doar o singur\u0103 dat\u0103 \u00een \u00eentreaga Evanghelie. Reac\u021bia fecioarelor la acel strig\u0103t este aceea de a se ridica \u0219i de a-\u0219i \u00eempodobi l\u0103mpile (v. 7). \u00cen acest moment intr\u0103 \u00een scen\u0103 fecioarele nechibzuite, care le adreseaz\u0103 o cerere fecioarelor chibzuite, dup\u0103 ce au constatat c\u0103 l\u0103mpile lor s-au stins (v. 8). R\u0103spunsul negativ al fecioarelor chibzuite eviden\u021biaz\u0103 \u00een\u021belepciunea lor: dac\u0103 ar fi satisf\u0103cut cererea fecioarelor nechibzuite, uleiul nu ar mai fi ajuns pentru nimeni; sfatul lor, adresat fecioarelor nechibzuite, este mai degrab\u0103 acela de a se duce la negustori pentru a cump\u0103ra alt ulei (v. 9). \u201eA venit mirele\u201d \u0219i, \u00een timp ce fecioarele nechibzuite s-au dus s\u0103 cumpere alt ulei, fecioarele \u00een\u021belepte, descrise de narator ca \u201ecele preg\u0103tite\u201d (<em>hai h\u00e9toimoi<\/em>), intr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mirele la nunt\u0103. Nota final\u0103 este c\u0103 u\u0219a a fost \u00eenchis\u0103 (v. 10). Fecioarele nechibzuite (\u201ecelelalte fecioare\u201d), care au sosit ultimele, implor\u0103: \u201eDoamne, Doamne, deschide-ne\u201d (v. 11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Invoca\u021bia <em>kyrie<\/em> apare doar de trei ori \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei: \u00een 7,21.22; 25,11. Repetarea vocativului <em>kyrie<\/em> aminte\u0219te de precedentul \u201eDiscurs de pe munte\u201d: \u201eNu oricine \u00eemi spune: \u00abDoamne, Doamne (<em>kyrie kyrie<\/em>)\u00bb\u201d (7,21). R\u0103spunsul mirelui eviden\u021biaz\u0103, prin formula recurent\u0103 \u201eAmin v\u0103 spun\u201d (<em>am\u0113n l\u00e9g\u014d hym\u00edn<\/em>), faptul c\u0103 \u201enu le cunoa\u0219te\u201d: \u201enu v\u0103 cunosc\u201d (<em>ouk o\u00eeda hym\u00e1s<\/em>, v. 12). Verbul \u201ea cunoa\u0219te\u201d (<em>o\u00eeda<\/em>) este reluat \u0219i \u00een \u00eendemnul final: \u201eVeghea\u021bi, dar, pentru c\u0103 nu \u0219ti\u021bi (<em>ouk o\u00eddate<\/em>) ziua nici ora\u201d (v. 13). Avertismentul se dovede\u0219te a fi \u0219i mai energic f\u0103r\u0103 expresia \u201e\u00een care vine Fiul omului\u201d (care apare \u00eens\u0103 \u00een unele manuscrise, ca o ad\u0103ugire f\u0103cut\u0103 de copi\u0219ti bine inten\u021biona\u021bi, care \u0219i-au amintit de fraza similar\u0103 din 24,44) \u0219i este mult mai clar pentru un cititor care a citit ceea ce precede.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Vegherea \u0219i credin\u021ba \u00een centrul aten\u021biei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pilda celor \u201ezece fecioare\u201d este specific\u0103 lui Matei: este, de fapt, singurul exemplu din \u00eentregul Noul Testament \u0219i nu apare \u00een Septuaginta. Motivul \u201enuntii\/c\u0103s\u0103toriei\u201d este reluat constant de Matei (cf. 19,3-12) \u0219i reprezint\u0103 unul dintre contextele sale teologice preferate. Cerin\u021ba de veghere este reafirmat\u0103 din nou printr-o alt\u0103 meta-povestire, care stabile\u0219te o analogie \u00eentre nara\u021biunea fictiv\u0103 \u0219i realitate: Isus pune \u00een scen\u0103 povestea unui om care, deoarece trebuie s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de casa sa, le \u00eencredin\u021beaz\u0103 servitorilor s\u0103i bunurile sale, definite imediat dup\u0103 aceea, de vocea naratorului, ca \u201etalente\u201d (25,14-30).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest text este impregnat de simbolism: cele \u201ezece fecioare\u201d reprezint\u0103 discipolii (comunitatea cre\u0219tin\u0103), chema\u021bi s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi pentru \u00eent\u00e2lnirea cu Cristos. Num\u0103rul \u201ezece\u201d evoc\u0103 totalitatea, dar \u0219i \u00eencercarea. L\u0103mpile sunt simbolul credin\u021bei vii, al preg\u0103tirii, al luminii m\u0103rturiei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Uleiul este elementul central: este simbolul preg\u0103tirii personale, al vie\u021bii spirituale, al intimit\u0103\u021bii cu Dumnezeu (unii P\u0103rin\u021bi ai Bisericii \u00eel leag\u0103 de faptele bune sau de harul Duhului Sf\u00e2nt). Uleiul nu se poate \u201e\u00eemprumuta\u201d: fiecare trebuie, de fapt, s\u0103-l aduc\u0103 pe al s\u0103u. Mirele este Cristosul care vine la sf\u00e2r\u0219itul timpurilor, dar \u0219i \u00een prezentul vie\u021bii. \u201eU\u0219a \u00eenchis\u0103\u201d reprezint\u0103 simbolul judec\u0103\u021bii de apoi. Dup\u0103 timpul a\u0219tept\u0103rii, vine un moment \u00een care nu se mai poate remedia nimic, pentru c\u0103 u\u0219a a fost \u00eenchis\u0103. Mesajul teologic este acela al \u201evegherii\u201d: to\u021bi dorm (chiar \u0219i fecioarele \u00een\u021belepte), dar ceea ce face diferen\u021ba este preg\u0103tirea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cent\u00e2rzierea mirelui simbolizeaz\u0103 prelungirea istoriei, care pune la \u00eencercare credin\u021ba, care nu poate fi delegat\u0103, deoarece responsabilitatea personal\u0103 este de ne\u00eenlocuit: nimeni nu poate fi \u201em\u00e2ntuit\u201d prin preg\u0103tirea altuia. Timpul este limitat: prilejul de a intra \u00een sala nun\u021bii (simbol al \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor) are un termen limit\u0103. \u00cent\u00e2lnirea cu Cristos va avea loc, dar nu poate fi calculat\u0103 sau prev\u0103zut\u0103. Expresia \u201enu \u0219ti\u021bi nici ziua, nici ora\u201d este un apel constant la veghere interioar\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pilda \u00eel interpeleaz\u0103 pe orice credincios cu privire la starea propriei sale l\u0103mpi, adic\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, la rela\u021bia sa cu Dumnezeu: nu este suficient\u0103 o aderare formal\u0103 sau exterioar\u0103 (de fapt, toate cele zece fecioare au l\u0103mpi), ci este nevoie mai degrab\u0103 de ulei, adic\u0103 de o credin\u021b\u0103 autentic\u0103, perseverent\u0103, hr\u0103nit\u0103 de rug\u0103ciune \u0219i de fapte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 580\/octombrie-noiembrie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Imagine: John Melhuish Strudwick, <em>Cele zece fecioare<\/em>, Sotheby&#8217;s<\/p>\n<p>Hits: 19<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXXII-A DE PESTE AN 8 NOIEMBRIE 2026 NECREDIN\u021aA CREDINCIO\u0218ILOR de Jose Antonio Pagola De c\u00e2\u021biva ani se folose\u0219te aceast\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":48091,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48090"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=48090"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48090\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":48093,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48090\/revisions\/48093"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/48091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=48090"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=48090"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=48090"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}