{"id":48010,"date":"2026-10-31T20:02:30","date_gmt":"2026-10-31T17:02:30","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=48010"},"modified":"2026-10-31T23:02:44","modified_gmt":"2026-10-31T20:02:44","slug":"care-fericire-meditatie-pentru-solemnitatea-tuturor-sfintilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/10\/31\/care-fericire-meditatie-pentru-solemnitatea-tuturor-sfintilor\/","title":{"rendered":"\u201eCare fericire?\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Solemnitatea Tuturor Sfin\u021bilor"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>TO\u021aI SFIN\u021aII<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>1 NOIEMBRIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>CARE FERICIRE?<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Poate cuvintele lui Isus care ne sunt proclamate ast\u0103zi \u0219i-au pierdut, \u00een ochii no\u0219tri, for\u021ba revolu\u021bionar\u0103, iar urechile noastre se limiteaz\u0103 la a le \u00eenregistra ca \u0219i cum ar fi ceva de la sine \u00een\u021beles.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Poate c\u0103 explica\u021biile noastre au diluat provocarea pentru a o face inofensiv\u0103 \u0219i a o include f\u0103r\u0103 prea multe remu\u0219c\u0103ri \u00een liturghiile noastre. Poate c\u0103 am renun\u021bat s\u0103 punem \u00eentreb\u0103ri prea impertinente pentru a evita s\u0103 fim tulbura\u021bi. Dar dac\u0103 suntem dispu\u0219i s\u0103 privim realitatea \u00een fa\u021b\u0103, apar destule \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">S\u0103 ascult\u0103m ce g\u00e2ndesc oamenii de r\u00e2nd, s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare existen\u021ba celor care au ales s\u0103 fie bl\u00e2nzi \u0219i asist\u0103 la succesul celor arogan\u021bi. S\u0103 evalu\u0103m ce \u00eei a\u0219teapt\u0103 pe cei care au o privire limpede \u0219i o inim\u0103 curat\u0103. Nu sunt oare considera\u021bi naivi, nu joac\u0103 rolul celor ne\u0219tiutori, \u00een timp ce cei vicleni reu\u0219esc \u00eentotdeauna s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectivele?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i c\u00e2\u021bi sunt persecuta\u021bi pentru c\u0103 au foame \u0219i sete de dreptate omeneasc\u0103 sau pentru c\u0103 ader\u0103 la planul lui Dumnezeu, nu sunt oare condamna\u021bi, de cele mai multe ori, la o existen\u021b\u0103 r\u0103t\u0103citoare, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a face carier\u0103, de a se bucura de o via\u021b\u0103 confortabil\u0103? \u0218i apoi, cei care caut\u0103 pacea \u0219i vor s\u0103 o construiasc\u0103 cu orice pre\u021b, nu risc\u0103 oare s\u0103 fie dispre\u021bui\u021bi at\u00e2t de cei care sunt de partea lor, c\u00e2t \u0219i de adversari?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dac\u0103 ne g\u00e2ndim bine, cu c\u00e2t ne ad\u00e2ncim mai mult \u00een aceast\u0103 analiz\u0103, cu at\u00e2t \u00een\u021belegem mai bine paradoxul a ceea ce veste\u0219te Isus. Dar probabil c\u0103 tocmai acesta este scopul s\u0103u, deoarece speran\u021ba pe care o aprinde \u00een cei viza\u021bi are un singur fundament:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dumnezeu \u00eensu\u0219i, ac\u021biunea Sa \u00een istorie, \u00eemplinirea pe care El o asigur\u0103. Doar din acest motiv, fericirile constituie o realitate, nu un vis, o iluzie. Pentru c\u0103 Dumnezeu se angajeaz\u0103 s\u0103 transforme lumea. Ordinea actual\u0103 a lucrurilor, \u00een care pare c\u0103 triumf\u0103 cei boga\u021bi, cei puternici, cei vicleni, cei arogan\u021bi, cei care abuzeaz\u0103 de putere, nu este aprobat\u0103 de Dumnezeu. Dimpotriv\u0103, prin Duhul S\u0103u, El \u00ee\u0219i dedic\u0103 energiile pentru a v\u00e2sli \u00eempotriva curentului. \u0218i \u00ce\u0219i \u00eencredin\u021beaz\u0103 proiectul S\u0103u mesianic, revolu\u021bionar, unei echipe alc\u0103tuite din categoriile enun\u021bate de Isus, pentru ca s\u0103 ia na\u0219tere un \u0219antier nou, cu criterii de construc\u021bie inedite \u0219i verific\u0103ri radical diferite. \u00cen El, Isus, fericirile s-au \u00eemplinit deja. \u0218i acela\u0219i lucru s-a \u00eent\u00e2mplat pentru mul\u021bi b\u0103rba\u021bi \u0219i multe femei care ne-au precedat \u00een credin\u021b\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>EVANGHELIA: HARUL OMENIRII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Giuseppe Laiti<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>Bucuria binelui<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">S\u0103rb\u0103torind ziua Tuturor Sfin\u021bilor, ne rezerv\u0103m o zi pentru a mul\u021bumi, a mul\u021bumi pentru tot binele care populeaz\u0103 istoria noastr\u0103, care p\u0103streaz\u0103 lumea noastr\u0103 locuibil\u0103, care \u00eempiedic\u0103 umbrele r\u0103ului \u0219i ambiguit\u0103\u021bile s\u0103 \u00eentunece orizontul vie\u021bii. Timp de o zi ne concentr\u0103m aten\u021bia asupra binelui care exist\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103, \u00een lumea noastr\u0103. Acest bine nu se afl\u0103 acolo \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci este un bine care a fost creat, un bine c\u0103utat \u0219i dorit, care provine din inimi bune, gesturi generoase, ac\u021biuni curate \u0219i credincioase ale multor b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care au urmat \u00een inima lor inspira\u021bia binelui, lupta pentru bine. Cartea Apocalipsei ne ofer\u0103 o descriere emo\u021bionant\u0103: \u201eO mul\u021bime imens\u0103, pe care nimeni nu o poate num\u0103ra, din fiecare na\u021biune, trib, popor \u0219i limb\u0103\u201d (7,9). Este o mul\u021bime catolic\u0103, universal\u0103: sfin\u021benia dep\u0103\u0219e\u0219te orice grani\u021b\u0103 etnic\u0103, cultural\u0103 \u0219i lingvistic\u0103 \u0219i duce la formarea unui cor, la exprimarea unui mesaj unitar pentru \u00eentreaga omenire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sfin\u021bi sunt to\u021bi aceia care \u0219i-au asumat ca prim\u0103 responsabilitate personal\u0103 sarcina care revine fiec\u0103rei fiin\u021be umane: a deveni umani umaniz\u00e2nd lumea din care facem parte. \u0218i au descoperit c\u0103 Evanghelia este harul indispensabil pentru a \u00eendeplini aceast\u0103 sarcin\u0103. A deveni \u201ebinele\u201d unii pentru al\u021bii este harul umanit\u0103\u021bii pe care Evanghelia ni-l declar\u0103 \u00eentotdeauna posibil, chiar \u0219i \u00een cele mai dificile situa\u021bii de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Dorin\u021ba de sfin\u021benie<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Se poate dori s\u0103 devii sf\u00e2nt? Conciliul Vatican II ne-a sugerat motivul \u0219i calea \u00eentr-o fraz\u0103 devenit\u0103 celebr\u0103: \u201eOricine \u00eel urmeaz\u0103 pe Cristos, omul des\u0103v\u00e2r\u0219it, devine \u0219i el mai om\u201d (GS 41). Papa Benedict \u0219i Papa Francisc ne-au reamintit c\u0103 devenim cre\u0219tini prin atrac\u021bie (cf. EG 14). Marea noutate a lui Isus este modul s\u0103u de a fi om printre noi: \u00een acest fel, El ne reveleaz\u0103 bog\u0103\u021bia inepuizabil\u0103 a paternit\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u0219i, prin aceasta, ne pune \u00een rela\u021bie cu ea ca pe calea prin care ne este accesibil\u0103 harul umanit\u0103\u021bii pentru to\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fericirile proclam\u0103 fericirea pentru libertatea de a recunoa\u0219te, de a primi \u0219i de a face binele, de a-l l\u0103sa s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een noi \u0219i prin noi, rezist\u00e2nd presiunilor r\u0103ului, care ar vrea s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 r\u0103spundem pe aceea\u0219i not\u0103. Ele nu con\u021bin niciun idealism u\u0219or. \u00cen ele, fericirea este aliat\u0103 cu strig\u0103tul de eliberare de r\u0103u. Evanghelia lui Isus este harul rezisten\u021bei \u0219i al creativit\u0103\u021bii. Putem trece prin lacrimi \u0219i sl\u0103biciune, putem cunoa\u0219te arogan\u021ba \u0219i asprimea nedrept\u0103\u021bii \u0219i putem experimenta totu\u0219i c\u0103 ni se d\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem departe de ele, deoarece Dumnezeu, Tat\u0103l lui Isus, se face \u00een noi ap\u0103r\u0103tor \u00eempotriva r\u0103ului. Iar apropierea Sa, \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Sa, ne face creativi \u00een mil\u0103, \u00een capacitatea de a fi aproape, \u00een limpezimea inimii, \u00een construirea de pun\u021bi de pace, \u00een m\u0103rturia \u00een favoarea drept\u0103\u021bii. Prin faptul c\u0103 putem g\u0103zdui binele \u0219i \u00eel putem face s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een jurul nostru, ni se d\u0103 s\u0103 experiment\u0103m c\u0103 cerul a \u00eenceput deja s\u0103 fie pe p\u0103m\u00e2nt, este harul transform\u0103rii acordat lumii noastre. Deci, ne dorim sfin\u021benia a\u0219a cum ne dorim s\u0103n\u0103tatea: este starea de bine \u00een umanitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Sfin\u021bi ca \u0219i m\u00e2ntui\u021bi<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dorin\u021ba de sfin\u021benie este, \u00een fond, ecoul din noi al imposibilit\u0103\u021bii de a renun\u021ba la modul de a fi om care s-a revelat \u00een Isus Cristos. \u00centruc\u00e2t prezen\u021ba sa face parte din istoria noastr\u0103 ca Fiu al lui Dumnezeu care a devenit unul dintre noi, \u00een toate asemenea nou\u0103, cu excep\u021bia p\u0103catului (Evr 4,15), avem \u00een El, \u00een solidaritatea sa care este acum darul Duhului s\u0103u, o resurs\u0103 nepre\u021buit\u0103 de umanizare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Datorit\u0103 Lui \u201esuntem depozitari ai unui bun care umanizeaz\u0103, care ajut\u0103 la tr\u0103irea unei vie\u021bi noi. Nu exist\u0103 nimic mai bun de transmis celorlal\u021bi\u201d (EG 264).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Via\u021ba noastr\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi, este menit\u0103 s\u0103 fie tr\u0103it\u0103, este o promisiune chemat\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103. Alegerea pe care trebuie s\u0103 o facem este investi\u021bia potrivit\u0103, \u00een valorile \u0219i alian\u021bele care ne permit s\u0103 ne valorific\u0103m energiile chiar \u00een timp ce le consum\u0103m. Urmarea lui Isus, inspira\u021bia care vine de la El, ne \u00eempiedic\u0103 risipa, investi\u021bia care nu este pe m\u0103sura umanit\u0103\u021bii noastre. \u0218i ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103, de asemenea, de represiune, de a ne mortifica resursele. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd via\u021ba ne pune \u00een fa\u021ba unei r\u0103scruci sau chiar ne r\u0103ne\u0219te, ne aduce \u00een fa\u021ba ochilor<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">vulnerabilit\u0103\u021bile \u0219i sl\u0103biciunile noastre, m\u00e2na Domnului Isus, Duhul S\u0103u dinl\u0103untrul nostru, fericirea vestit\u0103 \u0219i promis\u0103, vine s\u0103 ne recupereze, ne readuce la s\u0103n\u0103tate, ne red\u0103 gustul vie\u021bii s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Devenind unul dintre noi, Isus ne-a revelat \u0219i ne-a f\u0103cut accesibile posibilit\u0103\u021bile de \u00eenflorire a umanit\u0103\u021bii, iar, \u00eenviat din mor\u021bi, ni le p\u0103streaz\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru fiecare zi a c\u0103l\u0103toriei noastre. El a tr\u0103it \u00een prima persoan\u0103 printre noi fericirile \u0219i s-a l\u0103sat atras de \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, de posibilit\u0103\u021bile pe care Dumnezeu \u0219tie s\u0103 ni le fac\u0103 posibile: posibilit\u0103\u021bile umanit\u0103\u021bii fiec\u0103ruia dintre noi. Nimeni dintre noi, nici m\u0103car Isus, nu cuprinde \u00een sine tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 uman. Fiecare dintre noi particip\u0103 la umanitate \u00een func\u021bie de particularit\u0103\u021bile sale (de gen, de cultur\u0103, de v\u00e2rst\u0103, de sarcini\u2026), dar ni se d\u0103ruie\u0219te capacitatea de a recunoa\u0219te, respecta \u0219i promova umanitatea tuturor \u0219i, astfel, de a ne bucura de ea ca fiind la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103. Noutatea adus\u0103 de Isus const\u0103 \u00een faptul c\u0103 El este printre noi \u00een \u00eentregime uman, capabil s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een orice situa\u021bie posibilit\u0103\u021bile de bine ale fiec\u0103ruia, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acestea par r\u0103sturnate \u00een r\u0103u. Patimile \u0219i crucea Sa reprezint\u0103 rezisten\u021ba Sa f\u0103r\u0103 rezerve \u00een favoarea umanit\u0103\u021bii tuturor \u0219i a fiec\u0103ruia. \u00cen corul sfin\u021bilor ajunge la noi ecoul fecundit\u0103\u021bii nesf\u00e2r\u0219ite a prezen\u021bei sale umanizante printre noi, ca Domn \u00eenviat care ne vorbe\u0219te \u0219i ne \u00eensufle\u021be\u0219te cu Duhul s\u0103u. C\u00e2nt\u00e2nd bucuria noastr\u0103 pentru sfin\u021bi, surori \u0219i fra\u021bi, mul\u021bumind Tat\u0103lui lui Isus Cristos pentru binele pe care l-au sem\u0103nat \u00een istorie, ne bucur\u0103m c\u0103 putem \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i \u00een via\u021ba noastr\u0103 ceea ce Igna\u021biu din Antiohia murmura \u00eenaintea martiriului: \u201eatunci, \u00een sf\u00e2r\u0219it, voi fi om\u201d (<em>Scrisoarea c\u0103tre romani<\/em> VI,2), \u00een sf\u00e2r\u0219it, pe deplin uman.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Textul din Apocalipsa 7,2-4.9-14 \u00eembin\u0103 drama \u0219i speran\u021ba, \u00eencercarea \u0219i gloria, pentru a m\u00e2ng\u00e2ia \u0219i a \u00eencuraja credinciosul s\u0103 reziste, s\u0103 spere, s\u0103-L laude pe Dumnezeu \u0219i s\u0103 se simt\u0103 al Lui. Credin\u021ba m\u00e2ntuitoare \u0219i sfin\u021benia nu sunt rezervate doar c\u00e2torva, ci tuturor celor care se \u00eencred \u00een Miel, chiar \u0219i \u00een mijlocul greut\u0103\u021bilor \u0219i dificult\u0103\u021bilor cotidiene ale vie\u021bii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul din Apocalips 7,2-4.9-14 este un text foarte sugestiv \u0219i bogat \u00een simbolism, extrem de semnificativ dac\u0103 este citit \u0219i meditat \u00een cadrul liturghiei \u201eTuturor Sfin\u021bilor\u201d. Contextul este cel al capitolului 7 din cartea Apocalipsei, care prezint\u0103 o \u00eentrerupere consolatoare \u00eentre al \u0219aselea \u0219i al \u0219aptelea sigiliu: \u00een mijlocul viziunilor de judecat\u0103 \u0219i de catastrof\u0103, se deschide o raz\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i m\u00e2ntuire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un \u00eenger se ridic\u0103 din R\u0103s\u0103rit, de unde vine lumina, semn al vie\u021bii \u0219i al m\u00e2ntuirii. \u00cen centrul viziunii se afl\u0103 \u201epecetea celor m\u00e2ntui\u021bi\u201d, o pecete pus\u0103 pe fruntea lor ca simbol al apartenen\u021bei la Dumnezeu \u0219i al protec\u021biei spirituale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Num\u0103rul 144.000 este simbolic \u0219i reprezint\u0103 rezultatul urm\u0103toarelor \u00eenmul\u021biri: 12 (care sunt triburile) x 12 (apostolii) x 1000 (adic\u0103 plin\u0103tatea), ceea ce are ca rezultat \u201eplin\u0103tatea poporului lui Dumnezeu\u201d. Aceast\u0103 cifr\u0103 matematic\u0103 reprezint\u0103 viziunea teologic\u0103 a Israelului spiritual, care \u00eei include \u0219i pe credincio\u0219ii \u00een Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul prezint\u0103 viziunea unei mul\u021bimi imense, mul\u021bimea celor m\u00e2ntui\u021bi, de necuprins de minte, universal\u0103: toate popoarele, limbile \u0219i culturile, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een alb (simbol al purit\u0103\u021bii baptismale \u0219i al victoriei) \u0219i purt\u00e2nd ramuri de palmier, ca pelerinii sau martirii. Ace\u0219tia aclam\u0103 m\u00e2ntuirea care vine de la Dumnezeu \u0219i de la Miel (Cristos, Cel R\u0103stignit \u0219i \u00cenviat): este vorba de o liturghie cereasc\u0103. \u00centregul cer se al\u0103tur\u0103 laudelor \u00eengere\u0219ti, iar cele \u0219apte atribute ale lui Dumnezeu (laud\u0103, glorie, \u00een\u021belepciune, mul\u021bumire, cinste, putere \u0219i t\u0103rie) formeaz\u0103 o doxologie perfect\u0103, expresie a ador\u0103rii absolute. \u00centrebarea retoric\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului (\u201eCine sunt ace\u0219tia \u0219i de unde vin?\u201d) \u00eei permite lui Ioan s\u0103 primeasc\u0103 revela\u021bia: cei m\u00e2ntui\u021bi sunt \u201ecei care vin din marea necaz\u201d \u0219i ve\u0219mintele lor sunt \u201ealbe \u00een s\u00e2ngele Mielului\u201d. \u00cen acest r\u0103spuns se exprim\u0103 r\u0103scump\u0103rarea prin puternicul paradox al jertfei lui Cristos: cine a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it crucea, particip\u0103 acum la slava Sa. Pericopa prezint\u0103 dou\u0103 imagini complementare ale poporului lui Dumnezeu: num\u0103rul simbolic \u0219i mul\u021bimea f\u0103r\u0103 num\u0103r. Este vorba de un mesaj puternic care indic\u0103 sfin\u021benia ca voca\u021bie universal\u0103: cu to\u021bii suntem chema\u021bi la m\u00e2ntuire \u0219i la sfin\u021benie. M\u00e2ntuirea \u0219i sfin\u021benia nu sunt rezervate doar c\u00e2torva \u201eale\u0219i\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare b\u0103rbat \u0219i fiecare femeie poate face parte din aceast\u0103 mul\u021bime. Sfin\u021benia nu \u00eenseamn\u0103 o fug\u0103 din lume, ci fidelitate \u00een mijlocul \u00eencerc\u0103rilor: este credin\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een mijlocul necazurilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eSfin\u021bii\u201d sunt cei care au rezistat, au suferit, au luptat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fideli, iar acest lucru \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe cei care tr\u0103iesc ast\u0103zi \u00een dificult\u0103\u021bi, crize, nedrept\u0103\u021bi \u0219i persecu\u021bii. Imaginea \u201eve\u0219mintelor albe sp\u0103late \u00een s\u00e2ngele Mielului\u201d indic\u0103 faptul c\u0103 m\u00e2ntuirea este d\u0103ruit\u0103 de Cristos \u0219i nu este doar rodul eforturilor omene\u0219ti: m\u00e2ntuirea nu se ob\u021bine prin merite personale, ci prin har, iar acest lucru cere recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i smerenie, f\u0103r\u0103 a se transforma \u00een m\u00e2ndrie spiritual\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Scena cereasc\u0103 este o mare liturghie de laud\u0103 \u0219i comuniune, care este anticipat\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt: fiecare Euharistie, de fapt, este o previzualizare a realit\u0103\u021bii ve\u0219nice. Celebrarea liturgic\u0103 prefigureaz\u0103 \u0219i preg\u0103te\u0219te pentru liturghia cereasc\u0103. Ast\u0103zi, \u00eentr-o lume marcat\u0103 de r\u0103zboaie, pandemii, nedrept\u0103\u021bi, aceast\u0103 viziune din Apocalips\u0103 ofer\u0103 o certitudine pentru viitor \u0219i reprezint\u0103 un mesaj de speran\u021b\u0103: Dumnezeu m\u00e2ntuie\u0219te, Dumnezeu adun\u0103, Dumnezeu biruie\u0219te. Necazul nu este, a\u0219adar, ultimul cuv\u00e2nt, ci exist\u0103 o \u021bint\u0103, iar drumul pe p\u0103m\u00e2nt cap\u0103t\u0103 astfel un sens profund.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Textul din 1In 3,1-3 este o invita\u021bie de a ne redescoperi demnitatea de fii ai lui Dumnezeu, de a tr\u0103i \u00een prezent cu speran\u021b\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-ne transforma\u021bi \u00een a\u0219teptarea \u00eemplinirii. Acest pasaj este un stimulent constant de a privi \u00een sus, spre \u00eemplinire, f\u0103r\u0103 a ne \u00eendep\u0103rta niciodat\u0103 de realitatea prezent\u0103, \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een iubirea lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul din 1In 3,1-3 este un pasaj plin de afec\u021biune \u0219i speran\u021b\u0103, care contureaz\u0103 identitatea \u201efiilor lui Dumnezeu\u201d \u0219i transformarea lor viitoare. Identitatea de \u201efii ai lui Dumnezeu\u201d este formulat\u0103 prin expresia \u201evede\u021bi ce mare iubire\u201d, care \u00een limba greac\u0103 indic\u0103 o calitate extraordinar\u0103 a iubirii, aproape \u201estr\u0103in\u0103\u201d, care dep\u0103\u0219e\u0219te capacit\u0103\u021bile umane, o iubire care surprinde.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A fi \u201efii ai lui Dumnezeu\u201d nu este doar ceva nominal, \u00een sensul de a fi numi\u021bi \u201efii\u201d, ci reprezint\u0103 darul de a fi cu adev\u0103rat fii, adic\u0103 o realitate efectiv\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lumea nu-i cunoa\u0219te \u0219i nu-i recunoa\u0219te pe ucenici, pentru c\u0103 nu L-a cunoscut \u0219i nu L-a recunoscut pe Dumnezeu: \u00eentre logica lumii \u0219i cea a Evangheliei exist\u0103 o pr\u0103pastie imens\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest pasaj, care contureaz\u0103 identitatea \u201efiilor lui Dumnezeu\u201d, ar putea fi rezumat \u0219i prin expresia \u201edeja \u0219i \u00eenc\u0103 nu\u201d: deja, chiar de acum, suntem \u201efii\u201d, dar exist\u0103 o plenitudine viitoare \u00eenc\u0103 ascuns\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t realitatea prezent\u0103 este doar \u00eenceputul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Finalul textului este ilustrat printr-o tem\u0103 foarte recurent\u0103 \u00een textele Noului Testament: \u201eparusia\u201d, adic\u0103 manifestarea final\u0103, reprezentat\u0103 de \u00eentoarcerea glorioas\u0103 a lui Cristos. \u00cen centrul aten\u021biei se afl\u0103 transformarea credinciosului dup\u0103 chipul lui Hristos, cu promisiunea \u201ediviniz\u0103rii\u201d: \u201evom fi asemenea Lui\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Epistola lui Ioan atinge apogeul prin reluarea motivului teologic al \u201eviziunii\u201d: \u201e\u00eel vom vedea a\u0219a cum este El\u201d. Apogeul experien\u021bei cre\u0219tine este reprezentat tocmai de viziunea beatific\u0103: a-L vedea \u0219i a-L contempla pe Dumnezeu fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu este evaziv\u0103, ci transform\u0103 via\u021ba chiar de acum: este o speran\u021b\u0103 care purific\u0103, iar cel care sper\u0103 se purific\u0103, adic\u0103 se angajeaz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca Hristos, \u00een puritate \u0219i sfin\u021benie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen societatea de ast\u0103zi, oamenii se definesc prin ceea ce fac, prin ceea ce posed\u0103 sau prin felul \u00een care apar. Prima epistol\u0103 a lui Ioan r\u0103stoarn\u0103 aceast\u0103 logic\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 adev\u0103rata identitate a cre\u0219tinului, identitatea sa cea mai profund\u0103, este aceea de a fi \u201ecopii ai lui Dumnezeu\u201d, iubi\u021bi f\u0103r\u0103 condi\u021bii, \u00een mod gratuit. Acest mesaj are un sens foarte profund \u0219i este puternic eliberator, sintetiz\u00e2ndu-se \u00een urm\u0103toarea constatare: am primit deja iubirea lui Dumnezeu, ca dar necondi\u021bionat \u0219i jertfitor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acest text ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Dumnezeu insufl\u0103 copiilor S\u0103i speran\u021ba, care transform\u0103 istoria; de aceea, nu trebuie s\u0103 fim nostalgici dup\u0103 trecut, nici s\u0103 ne imagin\u0103m un viitor ireal, ci trebuie s\u0103 tr\u0103im \u00een prezent cu privirea \u00eendreptat\u0103 spre \u00eemplinire. Speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 reprezint\u0103 sensul vie\u021bii \u0219i nu este o iluzie, ci ne \u00eendeamn\u0103 mai degrab\u0103 la fidelitate, la coeren\u021b\u0103, la cre\u0219tere, la purificare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen anumite domenii sau contexte, credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu este cunoscut\u0103, recunoscut\u0103 sau \u00een\u021beleas\u0103 de lume, de aceea putem fi ne\u00een\u021bele\u0219i, ridiculiza\u021bi sau izola\u021bi din cauza credin\u021bei noastre, dar acest lucru nu trebuie s\u0103 ne descurajeze, deoarece nu este un semn de e\u0219ec, ci mai degrab\u0103 de fidelitate \u0219i iubire, urm\u00e2nd o alt\u0103 logic\u0103, diferit\u0103 de cea lumeasc\u0103, legat\u0103 doar de profit sau de interesul individual.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Logica lumii nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dinamica iubirii care se d\u0103ruie\u0219te gratuit, f\u0103r\u0103 calcule sau interese proprii. Via\u021ba cre\u0219tinului este un itinerar spre asem\u0103nare, spre configurarea cu Cristos: este un drum de formare, \u00een continu\u0103 cre\u0219tere. Scopul vie\u021bii este, a\u0219adar, acela de a deveni asem\u0103n\u0103tori cu Isus, ca ni\u0219te fii care seam\u0103n\u0103, tot mai mult, cu Fiul Tat\u0103lui. Acest obiectiv necesit\u0103 angajament, con\u0219tientizarea \u021belului, tr\u0103ind mereu \u00een bucuria lui Cristos Cel \u00cenviat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Pasajul evanghelic reprezint\u0103 esen\u021ba Predicii de pe Munte, Magna Charta a Evangheliei dup\u0103 Matei \u0219i a cre\u0219tinismului \u00eensu\u0219i: Fericirile traseaz\u0103 calea fericirii cre\u0219tine \u00een logica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei Cerurilor. Relatarea patimii, mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus determin\u0103 \u0219i modeleaz\u0103, \u00een mod indirect, redactarea Fericirilor \u0219i reprezint\u0103 \u00eemplinirea acestora.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Contextul Textul din Mt 5,1-12 se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o strategie narativ\u0103 general\u0103 precis\u0103 a Evangheliei dup\u0103 Matei, \u00een care \u00eentreaga sec\u021biune din Mt 3,1\u201316,20 abordeaz\u0103 tema \u201eDumnezeu Tat\u0103l \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor\u201d. \u00cen cea de-a doua unitate a primei p\u0103r\u021bi a Evangheliei sunt cuprinse \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile rabinului Iisus, sintetizate \u00een Mt 5,1\u20137,29, care reprezint\u0103 primul mare discurs al lui Isus. \u201eDiscursul de pe Munte\u201d (5\u20137) are o func\u021bie inaugural\u0103 de deschidere \u0219i este legat de celelalte cinci mari discursuri ale lui Matei: Discursul misionar (Mt 10); Discursul \u00een parabole (Mt 13); Discursul despre comunitate sau eclezial (Mt 18); Discursul escatologic despre vremurile de pe urm\u0103 (Mt 24\u201325). Mt 5,1-20 reprezint\u0103 \u00eemplinirea Torei, \u00een centrul c\u0103reia se afl\u0103 a\u0219a-numitele \u201emakarisme\u201d: repetarea celor nou\u0103 adjective calificative \u201eferici\u021bi\u201d (mak\u00e1rioi) subliniaz\u0103 aceast\u0103 pericop\u0103. Afirma\u021biile se prezint\u0103 \u00eentr-un puternic crescendo: economia m\u00e2ntuitoare nu este abrogat\u0103, dimpotriv\u0103, ceea ce este scris ca Lege (n\u00f3mos) r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna; chiar \u0219i cele mai mici porunci sunt importante, de aceea comportamentul concret al ucenicilor lui Isus trebuie s\u0103-l dep\u0103\u0219easc\u0103 pe cel al c\u0103rturarilor \u0219i al fariseilor. Economia m\u00e2ntuitoare a Torei, care a c\u0103l\u0103uzit drumul poporului lui Israel de-a lungul istoriei, nu este desfiin\u021bat\u0103 de Isus. Legea este considerat\u0103 expresia \u201evoin\u021bei lui Dumnezeu\u201d: trebuie privit\u0103, a\u0219adar, ca un dar \u0219i o ac\u021biune divin\u0103 \u00een istorie. Chiar \u0219i profe\u021bii se \u00eencadreaz\u0103 \u00een acest proiect m\u00e2ntuitor, \u00eentruc\u00e2t \u0219i ei, \u00een misiunea lor, s-au referit \u00een mod continuu la Tora, care este, \u00een definitiv, leg\u0103m\u00e2ntul \u00eencheiat de Dumnezeu cu poporul S\u0103u. Misiunea lui Isus nu este, a\u0219adar, aceea de a anula sau de a confirma pur \u0219i simplu Legea, ci are, \u00een primul r\u00e2nd, scopul de a realiza pe deplin inten\u021bia Tat\u0103lui cuprins\u0103 \u00een Tora.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Prima fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima fericire se concentreaz\u0103 asupra \u201ecelor s\u0103raci\u201d, care, \u00een raport cu \u201eduhul\u201d, sunt cei care au \u201em\u00e2inile goale\u201d, adic\u0103 cei care \u00ee\u0219i recunosc s\u0103r\u0103cia \u0219i nevoia, at\u00e2t material\u0103, c\u00e2t \u0219i spiritual\u0103; persoane care \u00een lume nu sunt nimic \u0219i tocmai de aceea sunt deosebit de apropiate de Dumnezeu, pentru c\u0103 numai Dumnezeu este Cel care poate d\u0103rui. St\u0103p\u00e2nirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor \u00eenseamn\u0103 participarea deplin\u0103 la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Tat\u0103lui, care comunic\u0103 ne\u00eencetat via\u021ba: promisiunea \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor\u201d reprezint\u0103, a\u0219adar, \u201emotivul\u201d, fundamentul calific\u0103rii lor ca \u201eferici\u021bi\u201d. Precizarea \u201eduhovniceasc\u0103\u201d nu are un caracter restrictiv, ci serve\u0219te mai degrab\u0103 pentru a sublinia o dimensiune a s\u0103r\u0103ciei, care nu este o situa\u021bie pur sociologic\u0103, ci \u0219i una religioas\u0103, spiritual\u0103. Evanghelia dup\u0103 Matei dore\u0219te s\u0103 transmit\u0103 c\u0103 s\u0103r\u0103cia economic\u0103 nu este suficient\u0103 pentru a fi declara\u021bi \u201eferici\u021bi\u201d, ci este necesar s\u0103 fii, de asemenea, profund smerit, bl\u00e2nd \u0219i pa\u0219nic, \u00eentruc\u00e2t numai \u00een aceste condi\u021bii speciale e\u0219ti capabil s\u0103 prime\u0219ti \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu care vine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A doua fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A doua fericire are ca subtext pericopa din Is 61,1-3, care, probabil, a inspirat versiunea lui Matei. Este instructiv\u0103 \u0219i compara\u021bia cu Mt 9,15, unde apare a doua \u0219i ultima men\u021biune, dup\u0103 Mt 5,4, a verbului \u201ea pl\u00e2nge\u201d (<em>p\u00e9nthe\u014d<\/em>), tot din gura lui Isus, iar acest context ar putea explica \u201emacarismul\u201d matean: nu se poate fi \u00eentristat c\u00e2nd \u201emirele\u201d este prezent; se va avea \u00eentristare c\u00e2nd \u201emirele\u201d va fi luat. \u00cen comunitatea matean\u0103, cei \u00eentrista\u021bi sunt, a\u0219adar, cei care postesc, pentru c\u0103 li s-a luat mirele, f\u0103c\u00e2nd peniten\u021b\u0103, \u00een a\u0219teptarea \u00eentoarcerii lui Mesia, Domnul \u00cenviat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A treia fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru a interpreta corect a treia fericire matean\u0103, este necesar s\u0103 ne referim la pasajul din Ps 36,11, din versiunea greac\u0103 a Septuagintei. Structura psalmului ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea semnifica\u021biei motivului \u201ebl\u00e2nde\u021bii\u201d \u0219i a expresiei \u201evor mo\u0219teni p\u0103m\u00e2ntul\u201d, recunosc\u00e2nd contextul acesteia \u0219i delimit\u00e2ndu-i sensul. Cei bl\u00e2nzi sunt descri\u0219i ca fiind cei care nu ac\u021bioneaz\u0103 ca cei nelegiui\u021bi \u0219i nu se ciocnesc cu ei (linia orizontal\u0103), ci care \u00ee\u0219i pun speran\u021ba \u00een Domnul (linia vertical\u0103). Numai o orientare hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u0219i puternic\u0103 spre Dumnezeu face posibil\u0103 bl\u00e2nde\u021bea: imperativele stau la baza interdic\u021biilor. Bl\u00e2nde\u021bea, de fapt, exprimat\u0103 prin adjectivul grecesc pr\u00e1us, care \u00eenseamn\u0103 \u201ebl\u00e2nd\u201d, caracterizeaz\u0103 figura protagonistului, a\u0219a cum arat\u0103 dou\u0103 pasaje din Matei, unde \u00een primul (Mt 11,28-30) este chiar Isus cel care, \u00een dialogul cu ucenicii\/cititorii, se define\u0219te pe sine ca fiind \u201ebl\u00e2nd\u201d; \u00een timp ce \u00een al doilea este vocea naratorului care \u00eel calific\u0103 pe Isus, c\u00e2nd este pe punctul de a intra \u00een Ierusalim, drept un \u201erege bl\u00e2nd\u201d, \u00een contextul \u00eemplinirii profe\u021biilor (Mt 21,4-5).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A patra fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Matei introduce \u00een cea de-a patra dintre fericiri tema dominant\u0103 a \u00eentregului discurs: c\u0103utarea prioritar\u0103 a \u201edrept\u0103\u021bii\u201d. Dar ce \u00eenseamn\u0103 expresia \u201ea avea foame \u0219i sete\u201d? La ce fel de s\u0103\u021bietate se face aici referire? Verbul \u201ea se s\u0103tura\u201d are un sens metaforic evident, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deja \u00een Is 53,11 (a se s\u0103tura de cunoa\u0219terea lui Dumnezeu) sau \u00een versiunea greac\u0103 a Ps 16,15 (a se s\u0103tura de manifestarea slavei-prezen\u021bei lui Dumnezeu).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eDreptatea\u201d, despre care vorbe\u0219te Matei, nu este doar un element, oric\u00e2t de central ar fi, al societ\u0103\u021bii, ci este \u0219i, mai ales, un atribut divin, care este inseparabil de \u201emilostivirea\u201d Sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A cincea fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A cincea dintre \u201e<em>makarioi<\/em>\u201d deschide a doua jum\u0103tate a fericirilor: ea reia \u0219i precizeaz\u0103 tema primei \u201emakarioi\u201d, care proclam\u0103 s\u0103r\u0103cia duhovniceasc\u0103 ca recunoa\u0219tere a dependen\u021bei totale de Dumnezeu. A cincea fericire este singura care descrie at\u00e2t atitudinea uman\u0103, c\u00e2t \u0219i ac\u021biunea divin\u0103 prin doi termeni care au aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103 semantic\u0103: \u201emilostivi\u201d \u0219i \u201emil\u0103\u201d. Aceast\u0103 proclamare introduce \u00een textul fericirilor situa\u021bia de fragilitate a aproapelui \u0219i dependen\u021ba acestuia: se indic\u0103 astfel care este r\u0103spunsul evanghelic la aceast\u0103 situa\u021bie dificil\u0103. Contingen\u021ba nevoii \u0219i a condi\u021biei de p\u0103c\u0103tos se \u00eencadreaz\u0103 \u00een perimetrul dependen\u021bei de milostivirea lui Dumnezeu: a cincea fericire adaug\u0103 la dependen\u021ba fundamental\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i pe cea a aproapelui fa\u021b\u0103 de noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A \u0219asea fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A \u0219asea fericire, cea a \u201ecelor cu inima curat\u0103\u201d, urmeaz\u0103 celei a \u201ecelor milostivi\u201d; astfel, \u00een mod similar, continuarea nara\u021biunii reflect\u0103 un model asem\u0103n\u0103tor: mustrarea privind doar cur\u0103\u021bia exterioar\u0103 (Mt 23,25-28) vine dup\u0103 cea privind lipsa de milostivire (23,23-24). A \u0219asea fericire este asem\u0103n\u0103toare cu prima: aceste dou\u0103 fericiri formeaz\u0103 o incluziune \u00een jurul modului \u00een care trebuie configurat\u0103 rela\u021bia cu Dumnezeu, urmat\u0103 de indica\u021bia privind atitudinea pe care trebuie s\u0103 o adopt\u0103m fa\u021b\u0103 de aproapele. Armonia cu voia lui Dumnezeu trebuie s\u0103-l implice pe om \u00een \u00eentregime. Ceea ce \u00eempiedic\u0103 inima s\u0103 fie unit\u0103 cu Dumnezeu este impulsul r\u0103u. A \u0219asea dintre makarioi este un fel de \u201ecorectare\u201d: dup\u0103 enumerarea beneficiilor \u00een favoarea celui care este declarat \u201efericit\u201d, se indic\u0103 sursa, astfel \u00eenc\u00e2t fericirea, bun\u0103starea \u0219i <em>\u0219h\u00e2l\u00f4m<\/em> \u00ee\u0219i au originea numai \u0219i numai \u00een Dumnezeu. Este ca \u0219i cum s-ar spune c\u0103 tot ceea ce este cuprins \u00een primele cinci fericiri nu poate fi ob\u021binut f\u0103r\u0103 Dumnezeu, independent de El.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A \u0219aptea fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A \u0219aptea fericire se exprim\u0103 \u00een limbajul Vechiului Testament (Is 27,5), pentru care se g\u0103sesc exemple \u0219i \u00een Noul Testament (Col 1,20; Ef 2,14-17; Iac 3,18). Via\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u00een comunitate \u0219i \u00een societate trebuie s\u0103 fie marcat\u0103 de pace, care este rodul tangibil al iubirii. Matei nu abordeaz\u0103 chestiunea \u201ep\u0103cii\u201d pornind doar de la un plan politic sau sociologic, ci fundamenteaz\u0103 aceast\u0103 important\u0103 dinamic\u0103 rela\u021bional\u0103 pe rela\u021bia fundamental\u0103 cu Dumnezeu: pacea genereaz\u0103 filia\u021bia divin\u0103. A \u0219aptea fericire presupune \u0219i rezum\u0103 cele \u0219ase anterioare, \u00eentruc\u00e2t zidirea p\u0103cii implic\u0103 toate aspectele men\u021bionate anterior: adic\u0103 a fi s\u0103raci cu duhul, \u00eendurera\u021bi, bl\u00e2nzi, drep\u021bi, milostivi, cu inima curat\u0103. Dac\u0103 a \u0219asea fericire promite \u00eent\u00e2lnirea fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Dumnezeu, a \u0219aptea \u00eei precizeaz\u0103 natura: este vorba despre \u00eent\u00e2lnirea Tat\u0103lui cu fiii S\u0103i, intr\u00e2nd \u00eentr-o comuniune vie \u0219i familiar\u0103 cu El.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A opta fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A opta fericire face referire \u00een mod expres la a patra \u0219i eviden\u021biaz\u0103 dorin\u021ba vie \u0219i angajamentul personal pentru \u201edreptate\u201d. \u00cen cea de-a opta fericire nu mai este vorba de a ac\u021biona, ci de a suferi: \u00eempreun\u0103 cu a doua (\u201eferici\u021bi cei \u00eendurera\u021bi\u201d), aceasta se dovede\u0219te a fi cea mai paradoxal\u0103. A opta fericire nu introduce un alt aspect, ci face un pas \u00eenainte, conferind o importan\u021b\u0103 sporit\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care afirm\u0103 c\u0103, de exemplu, nu numai c\u0103 trebuie s\u0103 ne angaj\u0103m pentru pace, ci trebuie s\u0103 accept\u0103m \u0219i s\u0103 suferim persecu\u021bii din cauza acestei dedic\u0103ri pentru zidirea p\u0103cii \u0219i a\u0219a mai departe pentru toate celelalte fericiri. Pozi\u021bia final\u0103 reflect\u0103 presupunerea punerii \u00een practic\u0103 a ceea ce au indicat fericirile anterioare: se este persecutat din cauza drept\u0103\u021bii, numai dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, aceast\u0103 dreptate este practicat\u0103 \u0219i tr\u0103it\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A noua fericire<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A noua dintre fericiri aprofundeaz\u0103 tema \u201epersecu\u021biei\u201d: Matei precizeaz\u0103 expresia \u201edin cauza drept\u0103\u021bii\u201d (5,10) cu urm\u0103toarea \u201edin cauza Mea\u201d (5,11), l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 \u201edreptatea\u201d are un caracter mesianic. A noua fericire, aprofund\u00e2nd tema \u201epersecu\u021biei\u201d, reprezint\u0103 aplicarea ultimei fericiri la adresa interlocutorilor, \u00een special a ucenicilor, care sunt cei direct viza\u021bi \u0219i cei mai apropia\u021bi de vorbitor (5,1-2): soarta ucenicilor este comparat\u0103 cu cea a profe\u021bilor, care au fost trimi\u0219i de Dumnezeu \u00eensu\u0219i. Aceast\u0103 amplificare final\u0103 le reveleaz\u0103 ascult\u0103torilor c\u0103 \u201eFericirile\u201d nu trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o doctrin\u0103 abstract\u0103, ci trebuie aplicate concret \u00een via\u021ba, at\u00e2t exterioar\u0103, c\u00e2t \u0219i interioar\u0103, a fiec\u0103rui ucenic\/cititor \u00een parte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 580\/octombrie-noiembrie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 27<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. TO\u021aI SFIN\u021aII 1 NOIEMBRIE 2026 CARE FERICIRE? de Roberto Laurita Poate cuvintele lui Isus care ne sunt proclamate ast\u0103zi \u0219i-au pierdut, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":41937,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48010"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=48010"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48010\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":48011,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48010\/revisions\/48011"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41937"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=48010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=48010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=48010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}