{"id":47860,"date":"2026-10-25T10:16:42","date_gmt":"2026-10-25T07:16:42","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=47860"},"modified":"2026-10-25T10:16:42","modified_gmt":"2026-10-25T07:16:42","slug":"doua-puncte-de-referinta-sigure-meditatie-pentru-duminica-a-xxx-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/10\/25\/doua-puncte-de-referinta-sigure-meditatie-pentru-duminica-a-xxx-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDou\u0103 puncte de referin\u021b\u0103 sigure\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XXX-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>25 OCTOMBRIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>LOGICA INDIVIDUALIST\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen r\u00e2ndul nostru continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, \u00eentr-un mod irezistibil, cultul vie\u021bii private \u0219i obsesia de a satisface, mai presus de toate, aspira\u021biile individuale. Sociologii vorbesc despre \u201esacralizarea individului\u201d \u00een societatea modern\u0103, despre narcisism ca tendin\u021b\u0103 dominant\u0103 \u00een zilele noastre sau despre dezintegrarea leg\u0103turilor sociale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru a ilustra acest fenomen, se evoc\u0103 adesea, poate \u00eentr-un mod pu\u021bin riguros, ascensiunea sporturilor individuale precum \u201ejogging-ul\u201d sau \u201ewindsurfing-ul\u201d, atrac\u021bia pentru jocurilor video solitare sau dansurilor moderne care izoleaz\u0103 indivizii unii de al\u021bii, pentru ca fiecare s\u0103-\u0219i simt\u0103 propriul trup \u00een mijlocul decibelilor care fac imposibil\u0103 comunicarea. Cert este c\u0103 o \u201elogic\u0103 individualist\u0103\u201d domin\u0103 ast\u0103zi societatea. Interesele private prevaleaz\u0103 asupra oric\u0103rei alte considera\u021bii. Pu\u021bini sunt dispu\u0219i s\u0103-\u0219i sacrifice aspira\u021biile personale \u00een favoarea unor cauze de interes general. Ba chiar, motorul principal al mobiliz\u0103rilor sociale este, de obicei, aproape \u00eentotdeauna revendicarea drepturilor individuale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Totu\u0219i, \u00een ciuda tuturor acestor lucruri, singur\u0103tatea \u0219i izolarea indivizilor cresc. Fiecare \u00ee\u0219i urm\u0103re\u0219te propriul interes. Exist\u0103 un deficit de comunicare interpersonal\u0103. Aproape peste tot, oamenii se pl\u00e2ng c\u0103 nu sunt \u00een\u021bele\u0219i sau asculta\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cre\u0219te, de asemenea, apatia \u0219i indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. Problemele celorlal\u021bi nu prezint\u0103 interes. Ceea ce caut\u0103 fiecare este s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara sistemului, s\u0103 se situeze mai bine \u00een competi\u021bia pentru locul de munc\u0103, s\u0103 prospere din ce \u00een ce mai mult.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Preocuparea pentru ceilal\u021bi este redus\u0103 la minimum \u0219i se concretizeaz\u0103 aproape \u00eentotdeauna \u00eentr-un angajament intermitent \u0219i trec\u0103tor, f\u0103r\u0103 preten\u021bii de sacrificiu sau abnega\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest \u201eregat al Eu-lui\u201d, nu pare c\u0103 mesajul evanghelic al iubirii ar putea fi prea bine primit \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, pus \u00een practic\u0103. Cu toate acestea, porunca \u201es\u0103-\u021bi iube\u0219ti aproapele ca pe tine \u00eensu\u021bi\u201d poate g\u0103si ecou tocmai <em>\u00een<\/em> aceast\u0103 ascensiune a individualismului, deoarece leag\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt de ceea ce ne dorim pentru fiecare dintre noi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219a cum ne avertizeaz\u0103 <em>G.<\/em> <em>Lipovetsky, <\/em>cu c\u00e2t societatea avanseaz\u0103 mai mult spre individualism, cu at\u00e2t mai clar apare individul ca valoare suprem\u0103. Cu c\u00e2t individul este mai sacralizat, cu at\u00e2t mai ignominioas\u0103 ni se prezint\u0103 marginalizarea \u0219i mizeria celor defavoriza\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DOU\u0102 PUNCTE DE REFERIN\u021a\u0102 SIGURE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evreul pios \u00eenv\u0103\u021base, de obicei, pe de rost regulile pe care trebuia s\u0103 le respecte. Nu erau pu\u021bine: c\u00e2teva sute. Riscul era acela de a le considera pe toate la fel, ca \u0219i cum ar fi avut aceea\u0219i importan\u021b\u0103. De aici se na\u0219te \u00eentrebarea: \u201e<em>Care<\/em> <em>este<\/em> <em>marea porunc\u0103?<\/em>\u201d. Care este cea mai important\u0103? Isus nu ezit\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103. De altfel, este suficient s\u0103 ne ad\u00e2ncim \u00een Vechiul Testament pentru a g\u0103si solu\u021bia. Primul este un pasaj din <em>Deuteronom<\/em> pe care evreii \u00eel recit\u0103 \u0219i ast\u0103zi diminea\u021ba \u0219i seara ca pe un fel de rug\u0103ciune. Al doilea se g\u0103se\u0219te \u00een schimb \u00een <em>Levitic <\/em>\u0219i face parte dintr-un adev\u0103rat cod al sfin\u021beniei. Isus le consider\u0103 pe am\u00e2ndou\u0103 ca fiind temelia pe care se sprijin\u0103 Legea \u0219i Profe\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este suficient, de fapt, s\u0103 iube\u0219ti \u00een orice fel. <em>Ceea ce<\/em> <em>se cere<\/em> <em>este<\/em> <em>o<\/em> <em>iubire<\/em> <em>total\u0103,<\/em> <em>care<\/em> <em>cuprinde <\/em><em>\u00eentreaga<\/em> <em>persoan\u0103<\/em>: inima ei, sufletul ei, mintea ei; deciziile ei, alegerile ei, energiile ei, g\u00e2ndurile ei, zona cea mai profund\u0103 a fiin\u021bei. Aceast\u0103 iubire \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te flac\u0103ra secret\u0103 \u00een dorin\u021ba de a se abandona lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 ezit\u0103ri, f\u0103r\u0103 condi\u021bii, f\u0103r\u0103 rezerve.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>A<\/em> <em>doua<\/em> <em>porunc\u0103<\/em> <em>este<\/em> <em>\u201easem\u0103n\u0103toare<\/em> <em>cu<\/em> <em>prima\u201d.<\/em> Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 nicio concuren\u021b\u0103 \u00eentre cele dou\u0103. A\u0219adar, c\u00e2nd \u00eel iubim pe Dumnezeu, nu \u00eei lu\u0103m nimic aproapelui, iar c\u00e2nd \u00eel iubim pe aproapele nostru, nu \u00eei lu\u0103m timp \u0219i aten\u021bie iubirii pentru Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201e<em>S\u0103-l iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi<\/em>\u201d: aceasta este traducerea care ni se ofer\u0103. Ni se indic\u0103 o cale deloc u\u0219oar\u0103. A-l iubi pe cel\u0103lalt <em>ca pe <\/em>noi \u00een\u0219ine ne invit\u0103, de fapt, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 tot ceea ce ne asigur\u0103m suntem dispu\u0219i s\u0103 oferim \u0219i celor pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnim.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar o alt\u0103 tradi\u021bie posibil\u0103 ne clarific\u0103 motivul acestei atitudini<em>:<\/em> \u201e<em>Iube\u0219te-l<\/em> <em>pe aproapele<\/em> <em>t\u0103u<\/em> <em>pentru c\u0103 <\/em><em>el<\/em> <em>este<\/em> <em>ca<\/em> <em>tine<\/em>\u201d. Da, aproapele meu, indiferent de culoarea pielii, de provenien\u021b\u0103, de etnie, de cultur\u0103, este exact ca mine. Are aceea\u0219i demnitate ca mine, acelea\u0219i drepturi \u0219i \u00eendatoriri. \u0218i tocmai aceast\u0103 recunoa\u0219tere, aceast\u0103 certitudine st\u0103 la baza unei convie\u021buiri civile \u0219i ecleziale sub semnul respectului \u0219i al aprecierii, \u00een care diversitatea, departe de a fi privit\u0103 cu suspiciune, dac\u0103 nu chiar cu team\u0103 \u0219i ostilitate, este considerat\u0103 o bog\u0103\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211;<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A TR\u0102I CREDIN\u021aA, A CREDE \u00ceN VIA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Cristina Simonelli<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Parcurgerea paginilor Evangheliei creeaz\u0103 efecte de culori care se dubleaz\u0103 \u0219i se recompun, ca \u00een caleidoscoapele cu care se jucau copiii cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, care reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 o anumit\u0103 parte dintre credincio\u0219ii practican\u021bi. Al\u0103turi apare (<em>In <\/em>8,1-11) grupul feroce de devota\u021bi \u0219i violent din punct de vedere religios, care inten\u021biona s\u0103 o lapideze pe femeia prins\u0103 \u00een flagrant delict de iubire: \u00eencep\u00e2nd cu cel mai b\u0103tr\u00e2n, unul c\u00e2te unul, nu numai c\u0103 nu arunc\u0103 piatra, ci pleac\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Epoca<\/em><\/strong> <strong><em>experimental\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Am putea oare descrie astfel percep\u021bia distan\u021bei care ne separ\u0103 de acea dubl\u0103 fa\u021bet\u0103 a unei porunci care, mai mult dec\u00e2t un precept, este o revela\u021bie a sim\u021b\u0103m\u00e2ntului vie\u021bii? Erri De Luca intituleaz\u0103 <em>L\u2019et\u00e0<\/em><em>sperimentale<\/em> (2024) o carte despre ineditul pe care \u00eel reprezint\u0103, pentru el ca \u0219i pentru oricine, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, experiment\u00e2nd \u00een fiecare zi o \u00eenv\u0103\u021bare, o \u00eencetinire, o amintire printre uit\u0103ri. Suntem oare, \u00een cel mai bun caz, credincio\u0219ii bisericilor, dac\u0103 analiz\u0103m cu sinceritate situa\u021bia, \u00eentr-o lume sf\u00e2\u0219iat\u0103 de r\u0103zboaie, \u00eentr-un ecosistem devastat de un nivel de trai nesustenabil, \u00eentr-un sistem de inegalit\u0103\u021bi care persist\u0103 \u00een mod nedrept? Aceast\u0103 plecare ar fi cu totul diferit\u0103 de cea trist\u0103 a t\u00e2n\u0103rului (<em>Mc<\/em>\u00a010,17-22) care nu vrea s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 bog\u0103\u021biile (poate c\u0103 apoi s-a r\u0103zg\u00e2ndit?), ar fi cel pu\u021bin posibilitatea unei schimb\u0103ri de direc\u021bie, acea cerere de iertare despre care vorbe\u0219te Loris De Filippi (<em>\u00cenc\u0103 cerem<\/em>\u00a0<em>iertare<\/em>.\u00a0<em>O<\/em>\u00a0<em>m\u0103rturie<\/em>\u00a0<em>din<\/em>\u00a0<em>Gaza<\/em>, 2026).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest sim\u021b\u0103m\u00e2nt, a l\u0103sa piatra din m\u00e2n\u0103 nu este o renun\u021bare, ci o posibilitate de convertire \u0219i de deschidere, precum \u00een \u00eenghi\u021bitura de ap\u0103 (<em>Mt<\/em>10,42) care valoreaz\u0103 o via\u021b\u0103. Tr\u0103im, de asemenea, la nivel colectiv, o epoc\u0103 experimental\u0103: poate c\u0103 \u0219i genera\u021biilor trecute li s-a p\u0103rut la fel. O percep\u021bie at\u00e2t de global\u0103 a crizei este, totu\u0219i, efectiv f\u0103r\u0103 precedent \u0219i se \u00eenscrie pe deplin \u00een pagina evanghelic\u0103 de ast\u0103zi, conferindu-i o nou\u0103 lumin\u0103, color\u00e2nd cu concretitate tradi\u021bia primit\u0103, pe care avem tenta\u021bia s\u0103 o punem pe altare, \u00een loc s\u0103 o \u00eent\u00e2lnim pe str\u0103zi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u2026 A\u0219a \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt,<\/em><\/strong> <strong><em>a\u0219a \u2026<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din aceste motive, las pe plan secund c\u00e2teva scurte referiri la \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vechime, pentru c\u0103 sunt convins\u0103 c\u0103 a\u0219a ar fi procedat \u0219i p\u0103rin\u021bii \u0219i mamele credin\u021bei, pornind de la \u201eazi\u201d-ul lor, nu de la o epoc\u0103 de aur, de pe p\u0103m\u00e2nt, nu din cer. Prin urmare, nu va fi deloc \u00eendr\u0103zne\u021b s\u0103 r\u0103sturn\u0103m una dintre cererile din\u00a0<em>Tat\u0103l<\/em>\u00a0<em>nostru<\/em>, cu ajutorul formei suspense a frazei, care ne ajut\u0103 s\u0103 nu o l\u0103s\u0103m pur \u0219i simplu s\u0103 curg\u0103 \u00een rutina obi\u0219nuin\u021bei. Aspectul revelator al poruncii evanghelice const\u0103, de fapt, tocmai \u00een r\u0103sturnarea perspectivei, \u00een transformarea obi\u0219nuin\u021bei posibile \u00een orice religie: forma p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, corporal\u0103, concret\u0103 este locuit\u0103 de \u201ecer\u201d. Orice fug\u0103 \u00een sens contrar este un simulacru de sfin\u021benie, un \u201ecuib de t\u00e2lhari\u201d (<em>Mt<\/em>21,13, cu referire la <em>Ier<\/em> 7,11) \u00een inima Evangheliei. A\u0219a o spune, \u00een fond, apologul atribuit unui c\u0103lug\u0103r din vechime, care ar fi t\u0103cut \u00een fa\u021ba \u00eentreb\u0103rilor vizitatorilor, care pleac\u0103 cu dispre\u021b. \u00centrebat de discipolul s\u0103u, nedumerit de imaginea proast\u0103 pe care o d\u0103duser\u0103, el r\u0103spunde: \u00abM-au \u00eentrebat lucruri despre cer, pe care nu le \u0219tiu. Dac\u0103 m-ar fi \u00eentrebat despre patimi \u2013 adic\u0103 despre modul de a tr\u0103i \u00een lume \u2013 la asta a\u0219 fi r\u0103spuns\u00bb (Poemen, <em>Alfabetico<\/em> 13). \u00cen acela\u0219i mod, ba chiar cu o eviden\u021b\u0103 mai mare, poveste\u0219te <em>Via\u021ba<\/em> <em>lui<\/em> <em>Martin<\/em> \u201edin Tours\u201d, cu darul unei buc\u0103\u021bi de mantie oferit\u0103 cer\u0219etorului, care \u00een timpul nop\u021bii se reveleaz\u0103 ca fiind Cristos, o exegez\u0103 concret\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, a <em>Mt<\/em> 25: mi-a\u021bi f\u0103cut-o mie, pe p\u0103m\u00e2nt. Deci \u0219i \u201e\u00een ceruri\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Un<\/em><\/strong> <strong><em>cuv\u00e2nt folosit \u00een exces<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen toate acestea \u0219i mai ales \u00een\u00a0<em>dubla<\/em>\u00a0<em>iubire<\/em>, a\u0219a cum o nume\u0219te de mai multe ori \u0219i Augustin, iese \u00een eviden\u021b\u0103 un cuv\u00e2nt riscant, dintre acelea pe care le g\u0103se\u0219ti peste tot \u0219i nu \u0219tii prea bine cum s\u0103 le folose\u0219ti: iubire, tocmai, sau caritate, dac\u0103 vrei s\u0103 faci o traducere literal\u0103 a unei expresii latine frecvente. Ca \u00een cazul expedierilor fragile, trebuie s\u0103 scrii: <em>handle with<\/em> <em>care,<\/em> a manipula cu grij\u0103. Caritatea, de fapt, a fost supus\u0103 unei denatur\u0103ri de tip \u201eobol\u201d care las\u0103 \u00een urm\u0103 o asimetrie \u0219i o nedreptate, ca pu\u021bine altele. Nici \u201edragostea\u201d nu st\u0103 mult mai bine, pentru c\u0103 este umflat\u0103 nu at\u00e2t de \u201ecele trei cuvinte\u201d din c\u00e2ntece \u0219i de b\u00e2rfe, c\u00e2t de o form\u0103 oarecum siropoas\u0103 care \u00eel f\u0103cea pe Levinas s\u0103 spun\u0103 deja cu multe decenii \u00een urm\u0103 c\u0103 cre\u0219tinii, sub acest pretext, \u00ee\u0219i permit s\u0103 ignore <em>rezisten\u021ba<\/em> <em>etic\u0103<\/em> <em>a<\/em> <em>Fe\u021belor<\/em>, \u00eencip\u0103 \u00een concretul Legii, iar lui Lorenzo Milani, \u00een <em>Scrisoarea<\/em> <em>c\u0103tre<\/em> <em>o<\/em> <em>profesoar\u0103<\/em>, c\u0103 mult l\u0103udata iubire universal\u0103 ascunde adesea incapacitatea de a manifesta o afec\u021biune adev\u0103rat\u0103 \u00een dreptate. Con\u0219tien\u021bi de aceste riscuri, totu\u0219i, vom folosi aceste termeni \u201epentru a nu t\u0103cea cu totul\u201d \u2013 a\u0219a cum obi\u0219nuia s\u0103 spun\u0103 Augustin despre anumi\u021bi termeni teologici \u2013 \u0219i, cu aceste precau\u021bii, putem reconstrui ast\u0103zi, la fel ca \u00een scrierile antice, o idee de intelect afectiv \u0219i de afec\u021biune concret\u0103, departe de a fi banal\u0103. Astfel, Ipponate scrie, de exemplu, \u00eentr-o discu\u021bie cu un anume Fausto <em>manicheu<\/em>, c\u0103 se \u00een\u021belege doar printr-o empatie profund\u0103 \u0219i afectuoas\u0103, care ne apar\u021bine \u00een \u00eentregime \u0219i este animat\u0103 \u00een \u00eentregime de Duhul, care tocmai astfel ne c\u0103l\u0103uze\u0219te spre adev\u0103rul deplin, nu spre o posesiune, ci spre un \u021bel rela\u021bional \u0219i o via\u021b\u0103 m\u00e2ntuit\u0103. Cuvintele sale, legate de citatul din <em>Rom<\/em> 5,5 \u0219i cu siguran\u021b\u0103 mai pu\u021bin <em>traduse<\/em> dec\u00e2t at\u00e2t, se g\u0103sesc \u00een <em>Contra<\/em> <em>Fausto<\/em> 32,18: <em>non<\/em> <em>intratur in veritatem, nisi per caritatem<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Pasajul din Ex 22,20-26 arat\u0103 cum legea leg\u0103m\u00e2ntului nu este o regul\u0103 rece, ci mai degrab\u0103 o cale a drept\u0103\u021bii, dup\u0103 modelul celei divine, \u0219i al compasiunii concrete. Imaginea care reiese din aceste texte este aceea a unui Dumnezeu care nu se limiteaz\u0103 la un cult exterior, ci ne \u00eendeamn\u0103 la rela\u021bii drepte \u0219i milostive.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima lectur\u0103 prezint\u0103 un fragment din cartea Exodului, un pasaj cheie din a\u0219a-numitul \u201eCod al Leg\u0103m\u00e2ntului\u201d (Ex 20\u201323), care cuprinde legi \u0219i norme sociale revelate de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Contextul plaseaz\u0103 pericopa \u00een sec\u021biunea juridic\u0103 care urmeaz\u0103 dup\u0103 \u00eenm\u00e2narea Decalogului. \u00cen aceast\u0103 parte, sunt stabilite norme sociale pentru protec\u021bia celor slabi, dezv\u0103luind o dimensiune profund etic\u0103 a credin\u021bei poporului Israel.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul \u00eencepe cu figura \u201estr\u0103inului\u201d, exprimat\u0103 \u00een ebraic\u0103 prin termenul ger, care \u00eenseamn\u0103 \u201estr\u0103in rezident\u201d, adic\u0103 str\u0103inul care tr\u0103ie\u0219te stabil \u00een Israel, f\u0103r\u0103 a avea \u00eens\u0103 acces deplin la drepturile tribale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">V\u0103duvele \u0219i orfanii sunt simbolurile celei mai mari vulnerabilit\u0103\u021bi sociale: nu au ap\u0103rare \u0219i nici ap\u0103r\u0103tori, a\u0219a c\u0103 Dumnezeu \u00censu\u0219i le devine protector \u0219i garant. Strig\u0103tul celor asupri\u021bi ajunge la Dumnezeu, iar El r\u0103spunde cu o dreptate sever\u0103, amenin\u021b\u00e2nd chiar cu moartea pe asupritori: limbajul este foarte puternic, pentru a ar\u0103ta c\u0103 Dumnezeu nu este neutru.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul abordeaz\u0103 \u0219i rela\u021biile economice, trat\u00e2nd problema datoriilor \u0219i a \u00eemprumuturilor: nu se pot percepe dob\u00e2nzi de la cei s\u0103raci (c\u0103m\u0103t\u0103rie), iar gajul trebuie s\u0103 respecte demnitatea persoanei; astfel, dac\u0103 mantaua are folosul de a dormi \u0219i de a se acoperi, re\u021binerea ei echivaleaz\u0103 cu negarea dreptului la supravie\u021buire. Finalul pericopei (v. 26) con\u021bine o afirma\u021bie teologic\u0103 cheie: \u201eEu sunt milostiv\u201d. Dumnezeu \u00censu\u0219i Se reveleaz\u0103 a fi \u201emilostiv\u201d \u0219i, prin urmare, Tora Sa (Legea sau \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura) reflect\u0103 Chipul S\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul biblic prezint\u0103 o societate evaluat\u0103 \u00een func\u021bie de demnitatea celui mai slab. Criteriul drept\u0103\u021bii, potrivit Torei, nu este eficien\u021ba, ci protec\u021bia celor mai vulnerabili. Ast\u0103zi, str\u0103inii, s\u0103racii, orfanii \u0219i v\u0103duvele pot fi migran\u021bii, persoanele f\u0103r\u0103 voce, cei exploata\u021bi, \u0219omerii, persoanele f\u0103r\u0103 ad\u0103post. Acest pasaj ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 construim comunit\u0103\u021bi incluzive \u0219i solidare, \u00een care cel slab s\u0103 nu fie niciodat\u0103 abandonat. Motiva\u021bia drept\u0103\u021bii este \u201ememoria istoric\u0103\u201d: \u0219i Israelul a fost str\u0103in \u0219i oprimat \u00een Egipt. Legea devine astfel un act de dreptate \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een memoria m\u00e2ntuirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eMemoria istoric\u0103\u201d reprezint\u0103 motorul etic al ac\u021biunii \u0219i este o invita\u021bie de a nu uita de unde provenim. Recuno\u0219tin\u021ba pentru m\u00e2ntuirea primit\u0103 devine un stimulent puternic pentru dreptate fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul c\u0103r\u021bii Exodului pune \u00een centrul aten\u021biei o economie dreapt\u0103 \u0219i plin\u0103 de compasiune: \u00eemprumutul f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103 \u0219i respectarea nevoilor vitale (cum ar fi cea a mantalei) interpel\u0103 economia de ast\u0103zi. Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unei invita\u021bii de a ne revizui criteriile de consum, de finan\u021be \u0219i de proprietate, pentru a pune \u00eentotdeauna \u00een centrul aten\u021biei persoana \u0219i nu profitul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dumnezeu ascult\u0103 strig\u0103tul celor asupri\u021bi \u0219i se prezint\u0103 ca ap\u0103r\u0103tor activ al celor c\u0103lca\u021bi \u00een picioare, motiv pentru care credinciosul este chemat \u00een mod continuu la responsabilitatea de a nu fi complice la nedreptate, ci de a ac\u021biona reflect\u00e2nd \u00een mod constant milostivirea lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Textul din 1Tes<\/em> <em>1,5-10 prezint\u0103 o comunitate t\u00e2n\u0103r\u0103, plin\u0103 de entuziasm, pus\u0103 la \u00eencercare, dar credibil\u0103, care tr\u0103ie\u0219te o credin\u021b\u0103 profund\u0103, plin\u0103 de bucurie \u0219i contagioas\u0103: este un model pentru orice comunitate eclezial\u0103 care dore\u0219te<\/em> <em>s\u0103 fie<\/em> <em>lumin\u0103<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>ferment<\/em> <em>\u00een<\/em> <em>lumea<\/em> <em>de<\/em> <em>ast\u0103zi.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pericopa din <em>1Tes<\/em> 1,5-10 reprezint\u0103 partea final\u0103 a salutului introductiv al epistolei, \u00een care Paul recunoa\u0219te lucrarea harului printre tesaloniceni \u0219i rolul lor de exemplu pentru ceilal\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Paul subliniaz\u0103 importan\u021ba atitudinii apostolilor: orice ac\u021biune a lor a fost \u00eendeplinit\u0103 av\u00e2nd ca scop binele comunit\u0103\u021bii. Evanghelia este eficient\u0103, deoarece predicarea nu a fost doar verbal\u0103, ci a fost confirmat\u0103 de puterea lui Dumnezeu, prin semne vizibile \u0219i o transformare real\u0103, precum \u0219i de Duhul Sf\u00e2nt, ca prezen\u021b\u0103 divin\u0103 activ\u0103. Chiar \u0219i convingerea profund\u0103 demonstreaz\u0103 autenticitatea apostolilor. Eficacitatea Evangheliei este, a\u0219adar,\u00a0<em>experien\u021bial\u0103<\/em>\u00a0\u0219i nu doar doctrinar\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tesalonicenii devin <em>imitatori<\/em> <em>ai<\/em> <em>lui<\/em> <em>Paul<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>ai<\/em> <em>Domnului<\/em>, primind Cuv\u00e2ntul \u00een suferin\u021b\u0103, dar cu bucurie \u00een Duhul, care le alimenteaz\u0103 perseveren\u021ba. Bucuria \u00een \u00eencercare este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 tipic\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii pauline \u0219i arat\u0103 o credin\u021b\u0103 matur\u0103 \u0219i \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Apostolii, de la statutul de ucenici, devin \u00cenv\u0103\u021b\u0103tori prin exemplu, modele pentru ceilal\u021bi credincio\u0219i: credin\u021ba lor devine m\u0103rturie pentru Macedonia \u0219i Ahaia, cele dou\u0103 regiuni din nordul \u0219i sudul Greciei. M\u0103rturia lor cap\u0103t\u0103 o for\u021b\u0103 contagioas\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201e<em>Cuv\u00e2ntul<\/em> <em>Domnului<\/em>\u201d <em>r\u0103sun\u0103<\/em> prin apostoli, astfel \u00eenc\u00e2t credin\u021ba se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te. Paul folose\u0219te verbul grecesc <em>ench\u00e9\u014d<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 \u201ea r\u0103suna, a ecoua\u201d, indic\u00e2nd un ecou puternic \u0219i vast. Credin\u021ba autentic\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne izolat\u0103, limitat\u0103, ci se propag\u0103 spontan.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Apostolul Paul identific\u0103 esen\u021ba credin\u021bei cre\u0219tine <em>\u00een convertirea de la<\/em> <em>idoli<\/em> <em>la<\/em> <em>Dumnezeul<\/em> <em>viu,<\/em> <em>\u00een<\/em><em>slujire,<\/em> <em>care<\/em> <em>face<\/em> <em>ca<\/em> <em>via\u021ba cre\u0219tin\u0103<\/em> <em>s\u0103 fie<\/em> <em>activ\u0103<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>concret\u0103,<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>\u00een a\u0219teptarea<\/em> <em>escatologic\u0103<\/em>, prin care cre\u0219tinii tr\u0103iesc \u00eendrepta\u021bi spre \u00eentoarcerea lui Isus, \u00eenviat din mor\u021bi, care elibereaz\u0103 de m\u00e2nia iminent\u0103 (adic\u0103 de judecata de apoi). Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een istorie (convertirea), este activ\u0103 (slujirea) \u0219i este escatologic\u0103 (a\u0219teptarea \u00eentoarcerii).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen prezent, \u00eentr-o lume saturat\u0103 de cuvinte \u0219i discursuri, acest pasaj ne aminte\u0219te c\u0103 <em>m\u0103rturia<\/em> <em>autentic\u0103<\/em><em>valoreaz\u0103<\/em> <em>mai mult<\/em> <em>dec\u00e2t<\/em> <em>predicile<\/em>: Evanghelia tr\u0103it\u0103 este mai puternic\u0103 dec\u00e2t simplul cuv\u00e2nt. Ast\u0103zi, oamenii caut\u0103 coeren\u021b\u0103 \u0219i adev\u0103r tr\u0103it. Evanghelia trebuie transmis\u0103 cu Duhul \u0219i cu convingere, ca o via\u021b\u0103 transformat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Comunitatea cre\u0219tin\u0103 cre\u0219te prin rela\u021bii credibile: suntem imitatori \u0219i modele unii pentru al\u021bii, imit\u00e2nd \u0219i fiind imita\u021bi. Acest pasaj este o invita\u021bie de a redescoperi valoarea m\u0103rturiei personale \u0219i comunitare, chiar \u0219i \u00een mijlocul dificult\u0103\u021bilor. Primirea Evangheliei nu garanteaz\u0103 absen\u021ba \u00eencerc\u0103rilor, dar d\u0103ruie\u0219te prezen\u021ba Duhului Sf\u00e2nt, care ofer\u0103 putere \u0219i bucurie interioar\u0103, chiar \u0219i \u00een adversit\u0103\u021bi. Evanghelia este un cuv\u00e2nt de m\u00e2ng\u00e2iere pentru cei care tr\u0103iesc credin\u021ba \u00een contexte dificile sau ostile. Adev\u0103rata credin\u021b\u0103 \u201eface zgomot\u201d, \u00een sens pozitiv: se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te, se remarca, se poveste\u0219te. Credin\u021ba este \u00eentotdeauna misionar\u0103 \u0219i \u201econtagioas\u0103\u201d. Cre\u0219tinii nu pot fi invizibili, de aceea credin\u021ba lor interpeleaz\u0103 comunit\u0103\u021bile noastre. Trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m mereu: credin\u021ba noastr\u0103 vorbe\u0219te sau tace? Gesturile noastre vorbesc despre Cristos?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i ast\u0103zi suntem chema\u021bi s\u0103 ne convertim de la idolii moderni (banii, puterea, <em>ego-ul<\/em>, tehnologia) la Dumnezeul viu \u0219i adev\u0103rat, slujindu-L cu responsabilitate \u0219i a\u0219teptare. Speran\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu este o fug\u0103 din lume, ci \u00eencrederea c\u0103 Cristos va veni \u0219i ne elibereaz\u0103 deja acum. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ne \u00eendeamn\u0103 la o convertire continu\u0103 \u0219i ne d\u0103ruie\u0219te mereu speran\u021b\u0103 escatologic\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Nara\u021biunea lui Matei, aflat\u0103 \u00eentr-un dialog constant cu Sfintele Scrieri ale lui Israel, pe m\u0103sur\u0103 ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 via\u021ba \u0219i faptele protagonistului, \u00eenaintea evenimentelor centrale care \u00eel implic\u0103 (patimile, moartea \u0219i \u00eenvierea), ofer\u0103 o sintez\u0103 a \u00eentregii Tora \u0219i a \u00eentregii literaturi profetice prin indicarea a cea mai mare \u0219i prima porunc\u0103, care se refer\u0103 la Domnul (nivelul vertical), urmat\u0103 de a doua porunc\u0103, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aproapele (nivelul orizontal).<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Versetele din\u00a0<em>Evanghelia<\/em>\u00a0<em>dup\u0103<\/em>\u00a0<em>Matei<\/em>\u00a0(22,34-40), care sunt citite \u00een aceast\u0103 a 30-a duminic\u0103 din timpul obi\u0219nuit, fac parte dintr-o strategie narativ\u0103 general\u0103, care prezint\u0103 misterul pascal al lui Isus, de la\u00a0<em>Mt<\/em>\u00a016,21 p\u00e2n\u0103 la 28,20. Aceast\u0103 parte a relat\u0103rii lui Matei (21,1\u201325,46) se concentreaz\u0103 asupra misiunii protagonistului la Ierusalim, \u00eentr-o alternan\u021b\u0103 \u00eentre\u00a0<em>\u00een interiorul<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>\u00een afara<\/em>\u00a0<em>Templului<\/em>. Parcursul narativ al acestei unit\u0103\u021bi literare se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe urm\u0103toarele etape: intrarea \u00een Ierusalim (21,1-11);\u00a0<em>\u00een interiorul<\/em>\u00a0<em>Templului<\/em>: casa de rug\u0103ciune (21,12-14);\u00a0<em>\u00een interiorul<\/em>\u00a0<em>Templului<\/em>: dialogul cu adversarii (21,15-16);\u00a0<em>\u00een afara<\/em>\u00a0<em>Templului<\/em>: dialogul cu ucenicii (21,17-22);\u00a0<em>\u00een interiorul<\/em>\u00a0<em>Templului<\/em>: dialogul cu adversarii (21,23\u201322,46);\u00a0<em>\u00een interiorul<\/em>\u00a0<em>Templului<\/em>: discursul adresat mul\u021bimilor \u0219i ucenicilor s\u0103i (23,1-39);\u00a0<em>\u00een afaraTemplului<\/em>: dialogul cu ucenicii (24,1\u201325,46).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Isus<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>pus<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>la<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>\u00eencercare<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">La \u00eenceputul scenei, naratorul subliniaz\u0103 c\u0103 \u0219i fariseii au ascultat \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus, care a reu\u0219it s\u0103-i reduc\u0103 la t\u0103cere pe saduchei: iat\u0103 c\u0103 tocmai fariseii se adun\u0103 \u00eentr-un singur loc (v. 34). Unul dintre ace\u0219ti farisei, un doctor al Legii (\u00een afar\u0103 de acest pasaj, Matei nu folose\u0219te nic\u0103ieri altundeva expresia \u201eal Legii\u201d,\u00a0<em>nomik\u00f3s<\/em>), ia cuv\u00e2ntul pentru a-l \u201epune la \u00eencercare\u201d (se folose\u0219te verbul\u00a0<em>peir\u00e1z\u014d<\/em>) pe Isus (v. 35). Fariseul, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul Legii, se adreseaz\u0103 protagonistului cu apelativul \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul\u201d (<em>did\u00e1skale<\/em>): \u00eentrebarea se refer\u0103 la \u201ecare\u201d (<em>po\u00eda<\/em>) \u201eporunc\u0103\u201d (<em>entol\u0113<\/em>) poate fi considerat\u0103 \u201emare\u201d (<em>meg\u00e1l\u0113<\/em>) \u00een Lege (v. 36).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Termenul masculin \u201eLegea\u201d (<em>n\u00f3mos<\/em>) apare de opt ori \u00een\u00a0<em>Matei<\/em>\u00a0(5,17.18; 7,12; 11,13; 12,5; 22,36.40; 23,23); nu apare niciodat\u0103 \u00een\u00a0<em>Marcu<\/em>; \u00een schimb, apare de numeroase ori \u00een restul Noului Testament \u0219i \u00een versiunea greac\u0103 a Septuagintei. Adjectivul interogativ ini\u021bial \u201ecare\u201d (<em>po\u00eda<\/em>) dezv\u0103luie o anumit\u0103 insisten\u021b\u0103 specific\u0103 asupra calit\u0103\u021bii: fariseul dore\u0219te s\u0103 afle cum s\u0103 enun\u021be chintesen\u021ba, natura intim\u0103, adev\u0103rul profund al ceea ce constituie voin\u021ba lui Dumnezeu, cristalizat\u0103 \u00een Scripturi, \u00een special \u00een Lege, \u00een\u00a0<em>Tora<\/em>, \u00een cadrul c\u0103reia este implicat\u0103 \u0219i lumea uman\u0103. Nu este vorba doar de a clasifica pur \u0219i simplu poruncile, ci de a lumina, de a da profunzime \u0219i importan\u021b\u0103 poruncii esen\u021biale, care st\u0103 la baza tuturor celorlalte, a \u00eentregii realit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cen<\/em><\/strong> <strong><em>centru se afl\u0103<\/em><\/strong> <strong><em>inima<\/em><\/strong> <strong><em>Torei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103spunsul lui Isus reprezint\u0103 citarea, f\u0103r\u0103 nicio formul\u0103 introductiv\u0103 sau de completare \u0219i cu c\u00e2teva variante u\u0219oare, a rug\u0103ciunii\u00a0<em>\u0160ema\u2018<\/em>\u00a0<em>Yi\u015br\u0101\u2019\u0113l<\/em>: \u201eAscult\u0103, Israele, Domnul este Dumnezeul nostru, Domnul este unul singur. S\u0103-L iube\u0219ti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u \u0219i cu toat\u0103 puterea ta\u2026\u201d (<em>Deut.<\/em>\u00a06,4-9). S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 compar\u0103m pe scurt cele dou\u0103 texte, traduse am\u00e2ndou\u0103 \u201eliteral\u201d: \u0218i s\u0103-L iube\u0219ti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu toat\u0103 fiin\u021ba ta \u0219i cu toat\u0103 puterea ta (<em>Deuteronom<\/em>\u00a06,5). S\u0103-L iube\u0219ti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu toat\u0103 fiin\u021ba ta \u0219i cu tot cugetul t\u0103u (<em>Matei<\/em>\u00a022,37).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din compara\u021bia acestor dou\u0103 versiuni se pot observa nuan\u021bele subtile ale unui text fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt: \u00een special se remarc\u0103 diferen\u021ba dintre utilizarea termenului \u201eputere\u201d \u00een textul din\u00a0<em>Deuteronom<\/em>\u00a0\u0219i cea a termenului care indic\u0103 \u201emintea\u201d (<em>di\u00e1noia<\/em>) \u00een\u00a0<em>Matei<\/em>, care apare doar \u00een aceast\u0103 pericop\u0103 \u00een \u00eentreaga Evanghelie. Caracteristica\u00a0<em>\u0218ema<\/em>\u00a0este aceea de a fi simultan o porunc\u0103 \u0219i o rug\u0103ciune: este o porunc\u0103 adresat\u0103 centrului profund al omului, inima sa, care, \u00een antropologia biblic\u0103, nu reprezint\u0103 at\u00e2t sentimentele \u2013 care sunt situate \u00een m\u0103runtaie \u2013, c\u00e2t mai degrab\u0103 modul propriu de a vedea \u0219i de a g\u00e2ndi. Fiindc\u0103 inima este sediul inteligen\u021bei, al memoriei, dar mai ales al voin\u021bei, devine posibil\u0103 o formulare de tipul \u201eporunc\u0103-minte\u201d. Cartea\u00a0<em>Deuteronomului<\/em>, structurat\u0103 ca o colec\u021bie de discursuri rostite, \u00een mod ideal, de Moise \u00eenainte de intrarea \u00een \u021aara Promis\u0103, prezint\u0103 orice \u00eendemn cu acela\u0219i apel: \u201eAscult\u0103!\u201d. Ac\u021biunea de a asculta devine astfel prima porunc\u0103 care d\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2nt tuturor cuvintelor rostite imediat dup\u0103 aceea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din acela\u0219i motiv,\u00a0<em>\u0218ema<\/em>\u00a0este \u0219i o rug\u0103ciune, cea mai profund\u0103: citirea ei are loc, de fapt, de dou\u0103 ori pe zi, \u00een rug\u0103ciunea de diminea\u021b\u0103 \u0219i \u00een cea de sear\u0103, reamintind astfel \u00een mod constant, \u00een via\u021ba de zi cu zi fragil\u0103 \u0219i limitat\u0103 a persoanei umane, absolutul lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Utilizarea verbului \u201ea iubi\u201d (cf.\u00a0<em>Dt<\/em>\u00a030,6), pentru a descrie rela\u021bia cu Dumnezeu, indic\u0103 faptul c\u0103 rela\u021bia omului cu Domnul este personal\u0103, intim\u0103, afectuoas\u0103, asemenea celei dintre un tat\u0103 \u0219i fiul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Experien\u021ba iubirii fa\u021b\u0103 de Dumnezeu este posibil\u0103 deoarece ac\u021biunea divin\u0103 precede orice act al omului. Aceast\u0103 realitate a iubirii se revars\u0103 apoi \u00een \u021bes\u0103tura cotidian\u0103 a vie\u021bii credinciosului, care este destinatarul direct al acesteia, invad\u00e2nd complet toate spa\u021biile \u0219i tot timpul s\u0103u. \u201eA-L iubi pe Domnul\u201d \u00eenseamn\u0103 a primi iubirea Sa at\u00e2t \u00eentr-o rela\u021bie interioar\u0103 \u0219i personal\u0103 cu El \u00een credin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i prin r\u0103m\u00e2nerea \u00een cadrul leg\u0103m\u00e2ntului, prin ascultarea credincioas\u0103 de poruncile Sale. Termenii \u201einim\u0103-suflet-puteri\u201d contureaz\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 \u00een totalitatea sa: el este \u00eendemnat s\u0103-L iubeasc\u0103 pe Dumnezeu cu toat\u0103 fiin\u021ba sa, implic\u00e2nd orice dimensiune a existen\u021bei sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Reinterpretarea<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>de c\u0103tre<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Isus<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>a<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Torei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus din Evanghelia dup\u0103 Matei reitereaz\u0103 cu t\u0103rie pasajul din\u00a0<em>Deuteronom<\/em>\u00a0prin declara\u021bia c\u0103 \u201eaceasta este cea mai mare \u0219i prima porunc\u0103\u201d (v. 38). Isus calific\u0103 astfel\u00a0<em>Dt<\/em>\u00a06,5 nu numai ca \u201ecea mare\u201d, ci \u0219i ca \u201eprima porunc\u0103\u201d. F\u0103c\u00e2nd referire la \u201eprima porunc\u0103\u201d, Isus deschide calea c\u0103tre \u201ea doua porunc\u0103\u201d, care nu fusese solicitat\u0103 \u00een mod explicit \u00een \u00eentrebarea ini\u021bial\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, Isus, definind \u201eporunca cea mare\u201d ca fiind \u201ecea dint\u00e2i\u201d, las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 o a doua porunc\u0103, care merit\u0103 s\u0103 fie men\u021bionat\u0103. Protagonistul, de altfel, indic\u0103 imediat dup\u0103 aceea o alt\u0103 porunc\u0103, pe care o calific\u0103 drept \u201ea doua\u201d (<em>deut\u00e9ra<\/em>) \u0219i \u201easem\u0103n\u0103toare\u201d (<em>hom\u00f3ia<\/em>) cu cea dint\u00e2i: \u201eS\u0103-l iube\u0219ti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u021bi\u201d (v. 39), a c\u0103rei formulare este identic\u0103 cu cea din <em>Lev<\/em> 19,18b. Aproapele trebuie iubit ca pe sine \u00eensu\u0219i, \u00een sensul c\u0103 se va ac\u021biona \u00een interesul \u0219i pentru binele s\u0103u, \u00een acela\u0219i mod \u00een care ne \u00eengrijim de noi \u00een\u0219ine. Protagonistul \u00ee\u0219i \u00eencheie r\u0103spunsul, adresat fariseului care \u00eel interogheaz\u0103, cu urm\u0103toarea afirma\u021bie: \u201eDe aceste dou\u0103 porunci depind toat\u0103 Legea \u0219i Profe\u021bii\u201d (v. 40), \u00een care expresia \u201e\u00eentreaga Lege\u201d (<em>h\u00f3los ho n\u00f3mos<\/em>) apare doar de trei ori \u00een tot Noul Testament (<em>Mt <\/em>22,40; <em>Gal <\/em>5,3; <em>Iac <\/em>2,10).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Mesajul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din aceast\u0103 concluzie reiese cum prima \u0219i a doua porunc\u0103 devin \u201ecele dou\u0103 porunci\u201d: iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i fa\u021b\u0103 de aproapele sunt astfel prezentate \u00eempreun\u0103, chiar de c\u0103tre Isus, ca fundament al \u00eentregii Legi \u0219i al profe\u021bilor (v. 40). Este ceva nemaiauzit s\u0103 se atribuie celor dou\u0103 porunci, luate \u00eempreun\u0103, o astfel de preeminen\u021b\u0103: combinarea <em>Deuteronomului <\/em>6,5 cu <em>Leviticul <\/em>19,18b nu se reg\u0103se\u0219te \u00een mod formal nic\u0103ieri altundeva, nici \u00een Vechiul Testament, nici \u00een vreo scriere iudaic\u0103, unde se \u00eent\u00e2lne\u0219te doar ideea de a asocia cele \u201edou\u0103 iubiri\u201d. \u00cen iudaismul elenistic, de fapt, asocierea dintre iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i iubirea fa\u021b\u0103 de aproapele pare s\u0103 fie familiar\u0103, a\u0219a cum reiese din opera <em>Testamentele<\/em> <em>celor<\/em> <em>Doisprezece<\/em> <em>Patriarhi<\/em> (cf.<em>Testamentul<\/em> <em>lui<\/em> <em>Isacar<\/em> 5,1-2; 7,6; <em>Testamentul<\/em> <em>lui<\/em> <em>Dan<\/em> 5,3); cele dou\u0103 categorii asociate se reg\u0103sesc \u0219i la Filon din Alexandria (<em>De Specialibus Legibus<\/em> 2,63).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 580\/octombrie-noiembrie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, F<em>ariseii \u00eei pun \u00eentreb\u0103ri lui Isus\u00a0<\/em><\/p>\n<p>Hits: 10<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN 25 OCTOMBRIE 2026 LOGICA INDIVIDUALIST\u0102 de Jose Antonio Pagola \u00cen r\u00e2ndul nostru continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":47861,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47860"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=47860"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47860\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":47862,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47860\/revisions\/47862"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/47861"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=47860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=47860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=47860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}