{"id":47751,"date":"2026-10-18T07:33:58","date_gmt":"2026-10-18T04:33:58","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=47751"},"modified":"2026-10-18T08:46:01","modified_gmt":"2026-10-18T05:46:01","slug":"47751","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/10\/18\/47751\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cei dator\u0103m lui Dumnezeu mult mai mult\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DE LA A 29-A DUMINIC\u0102 DE PESTE AN LA CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00cen aceste duminici ale Timpului de peste an, \u00een anul A, liturgia ne prezint\u0103 ultimele capitole ale slujirii la Ierusalim a lui Isus (Mt 22\u201325), \u00eenainte de \u00eenceperea evenimentelor de Pa\u0219te (Mt 26). \u00cen acest context narativ, Isus ajunge la o confruntare iremediabil\u0103 cu autorit\u0103\u021bile religioase ale vremii, fariseii, saducheii \u0219i scribii.<\/em><\/p>\n

\u00cen special, Isus r\u0103spunde cu autoritate la \u00eentrebarea insidioas\u0103 privind autoritatea lui Cezar \u0219i necesitatea sau nu de a-i pl\u0103ti acestuia impozitul, ar\u0103t\u00e2nd diferen\u021ba incomparabil\u0103 dintre Cezar \u0219i Dumnezeu (cf. Mt 22,15-21, a 29-a duminic\u0103 din Timpul de peste an). Apoi se dovede\u0219te la \u00een\u0103l\u021bimea dezbaterilor care aveau loc \u00eentre scribi \u0219i farisei din epoca sa, cu privire la o ierarhie interpretativ\u0103 intern\u0103 a Torei (cf. Mt 22,34-40; a 30-a duminic\u0103 din timpul de peste an) \u0219i ajunge s\u0103 rezume \u00eentreaga Lege \u00een dou\u0103 mari porunci referitoare la iubirea lui Dumnezeu cu toat\u0103 inima (Dt 6,4) \u0219i la iubirea aproapelui ca pe sine \u00eensu\u0219i (Lev 19,18). Acuza\u021bia sa \u00eempotriva clasei de scribi \u0219i de farisei este una cuprinz\u0103toare, nu doar pentru modul \u00een care \u00eenva\u021b\u0103, ci mai degrab\u0103 pentru modul narcisist \u0219i autoreferen\u021bial de a exercita puterea religioas\u0103. Este vorba de a fi dispu\u0219i s\u0103 \u00eel primim cu ulei \u00een l\u0103mpi pe Mesia-mire care sose\u0219te la Ierusalim (cf. Mt 25,1-13; a 32-a duminic\u0103 din timpul de peste an), \u0219tiind foarte bine c\u0103 uleiul fiec\u0103ruia, iubirea sa \u0219i deschiderea sa interioar\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, sunt cu totul personale \u0219i nu pot fi cedate. Acest lucru implic\u0103 de asemenea o consolidare a responsabilit\u0103\u021bii personale de a pune \u00een practic\u0103 propriile dorin\u021be \u0219i talente, f\u0103r\u0103 niciun fel de temeri sau descuraj\u0103ri, pentru c\u0103 st\u0103p\u00e2nul, Dumnezeu, nu este un om aspru, ci unul care dore\u0219te s\u0103 se bucure de succesele propriului s\u0103u slujitor (cf. Mt 25,14-30; a 33-a duminic\u0103 din timpul de peste an). \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, \u00een figura Fiului Omului \u00eenviat \u00een glorie, se identific\u0103 de fapt cu toate victimele istoriei, care au primit un ajutor \u0219i un serviciu din partea altor oameni.<\/em><\/p>\n

Orice act de iubire, oric\u00e2t de mic \u0219i de simplu ar fi, este capabil s\u0103 r\u0103stoarne sim\u021b\u0103m\u00e2ntul istoriei \u0219i s\u0103 transforme r\u0103ul \u00een bine (cf. Mt 25,31-46; Cristos Rege).<\/em><\/p>\n

Primele lecturi ale acestor duminici \u00eenso\u021besc parcursul revela\u021biei cristologice a Mesiei pornind de la figura slujitorului lui YHWH \u00een persoana regelui Cirus, care se supune Dumnezeului lui Israel (cf. Is 45,1-4.6; a 29-a duminic\u0103 din timpul de peste an) \u0219i cu accentele puternice ale legii lui Moise privind protec\u021bia str\u0103inului, a orfanului \u0219i a v\u0103duvei (cf. Ex 22,20-26; a 30-a duminic\u0103 din timpul de peste an).<\/em><\/p>\n

Ultimele duminici prezint\u0103 figuri de natur\u0103 sapien\u021bial\u0103. \u00cen\u021belepciunea personificat\u0103, care se las\u0103 g\u0103sit\u0103 repede de cei care o caut\u0103, \u00eenso\u021be\u0219te parabola celor zece fecioare, identific\u00e2ndu-se aproape cu uleiul din l\u0103mpile fecioarelor \u00een\u021belepte (cf. \u00cen\u021belepciunea 6,12-16; a 32-a duminic\u0103 din timpul de peste an). Ea este asem\u0103nat\u0103 \u0219i cu o femeie puternic\u0103 \u0219i \u00een\u021beleapt\u0103 care \u0219tie s\u0103-\u0219i asigure binele \u00een orice zi (cf. Pr 31,10-13.19-20.30-31; a 33-a duminic\u0103 din timpul de peste an). \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een ultima duminic\u0103 a timpului obi\u0219nuit, prima lectur\u0103 face de contrapunct Evangheliei, vorbind despre un Dumnezeu p\u0103stor care \u00ee\u0219i trece \u00een revist\u0103 la prima persoan\u0103 oile sale, av\u00e2nd grij\u0103 de cea r\u0103nit\u0103 \u0219i de cea bolnav\u0103. Iubirea pastoral\u0103 este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 a lui Dumnezeu \u0219i a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei S\u0103i, care se \u00eempline\u0219te \u00een Mesia, Isus din Nazaret, Regele istoriei (Ez 34,11-12.15-17, Cristos Rege).<\/em><\/p>\n

Anul acesta, a 31-a duminic\u0103 din timpul de peste an cade chiar pe 1 noiembrie \u0219i prin urmare este \u00eenlocuit\u0103 cu liturghia Tuturor Sfin\u021bilor. Aici Lec\u021bionarul propune pasajul introductiv al Discursului de pe Munte, adic\u0103 fericirile (cf. Mt 5,1-12), \u00een care s\u0103r\u0103cia este, de fapt, plin\u0103tate spiritual\u0103 \u0219i, prin urmare, sfin\u021benie; ca prim\u0103 lectur\u0103, marea fresc\u0103 a sfin\u021bilor, care \u0219i-au sp\u0103lat ve\u0219mintele, f\u0103c\u00e2ndu-le str\u0103lucitoare cu s\u00e2ngele Mielului, caracterizeaz\u0103 manifestarea istoriei sfin\u021beniei ca participare la misterul pascal al lui Cristos (cf. Ap 7,2-4.9-14).<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

18 OCTOMBRIE 2026<\/strong><\/p>\n

\u00ceNCHISOAREA<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n

Am fost de multe ori \u00een interiorul \u00eenchisorii din Martutene, petrec\u00e2nd c\u00e2teva ore al\u0103turi de b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile \u00eencarcerate acolo. Am ie\u0219it \u00eentotdeauna cu sufletul str\u00e2ns \u0219i cu inima plin\u0103 de o profund\u0103 triste\u021be.<\/p>\n

Treci pe l\u00e2ng\u0103 celulele succesive, cu u\u0219ile \u0219i z\u0103voarele lor, dar nu po\u021bi uita u\u0219or acele priviri goale \u0219i obosite, acele chipuri impenetrabile \u0219i, mai ales, acei tineri aproape adolescen\u021bi, cu trupurile sl\u0103bite \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nite.<\/p>\n

Cine sunt ace\u0219ti b\u0103rba\u021bi \u0219i aceste femei? De ce au ajuns p\u00e2n\u0103 aici? De ce \u00eei \u00eenchidem astfel, \u00een aceste condi\u021bii? Este oare asta tot ce le putem oferi? \u00centotdeauna am avut impresia c\u0103 ace\u0219ti b\u0103rba\u021bi \u0219i aceste femei sunt aproape \u00eentotdeauna victime, mai mult dec\u00e2t vinova\u021bi. Fiin\u021be umane maltratate de via\u021b\u0103 \u0219i marginalizate de o societate care, mai \u00eent\u00e2i, le creeaz\u0103 \u0219i, mai t\u00e2rziu, le \u00eenchide \u0219i le respinge din via\u021ba social\u0103, ca pe ceva d\u0103un\u0103tor pentru restul cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

Ceea ce surprinde este constatarea c\u0103 cei care cunosc cel mai bine lumea \u00eenchisorii nu cred \u00een sistemul penitenciar actual ca instrument valabil pentru reabilitarea infractorului \u0219i reintegrarea sa \u00een societate. \u00cenchisoarea izoleaz\u0103, distruge, dezintegreaz\u0103. Este un loc al suferin\u021bei inutile, unde nu exist\u0103 nici climatul, nici mijloacele adecvate pentru a-l ajuta pe de\u021binut s\u0103 creasc\u0103 ca persoan\u0103. Dar \u00eenchisoarea continu\u0103 s\u0103 existe, iar societatea continu\u0103 s\u0103-i arunce acolo pe cei mai slabi \u0219i mai lipsi\u021bi de ap\u0103rare dintre infractori, f\u0103r\u0103 ca nim\u0103nui s\u0103-i pese prea mult cum vor ie\u0219i de acolo.<\/p>\n

De\u021binu\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 auzit\u0103 vocea, dar cuv\u00e2ntul lor este discreditat din start. Unele grupuri \u00ee\u0219i strig\u0103 protestul, dar strig\u0103tul lor este perceput ca parte a unei strategii ideologice. Exper\u021bii \u00een criminologie vorbesc despre alternative la sistemul penitenciar, dar nu se iau m\u0103suri eficiente. Pe de alt\u0103 parte, este vorba de un grup prea slab pentru a prezenta interes pentru partide, nici m\u0103car \u00een scopuri propagandistice.<\/p>\n

Nu este de mirare nici c\u0103 ocup\u0103 un loc nesemnificativ \u00een bugetele unei societ\u0103\u021bi care \u00eei uit\u0103 mereu pe cei mai pu\u021bin rentabili. \u00a0Iat\u0103-i acolo, \u00een spatele zidurilor de beton \u0219i a gratiilor de fier. Izola\u021bi, umili\u021bi, jigni\u021bi. Aproape nimeni nu se intereseaz\u0103 de ei.<\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 reac\u021bion\u0103m cu to\u021bii \u00een fa\u021ba acestei situa\u021bii? Noi, cre\u0219tinii, nu ar trebui s\u0103 uit\u0103m c\u0103 nu trebuie niciodat\u0103 s\u0103 d\u0103m Cezarului ce este al lui Dumnezeu. Nu trebuie s\u0103 ne supunem niciodat\u0103 puterii structurilor sociale atunci c\u00e2nd acestea uit\u0103 de drepturile inalienabile ale fiin\u021bei umane.<\/p>\n

\u00ceI DATOR\u0102M LUI DUMNEZEU MULT MAI MULT<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

De ceva vreme s-a impus un mod ciudat de a cita acest episod din Evanghelie, ignor\u00e2nd, \u00een mod inten\u021bionat sau incon\u0219tient, o parte din cuvintele rostite de Isus. Astfel, \u00een cele mai diverse contexte, se reaminte\u0219te doar s\u0103 \u201ed\u0103m Cezarului ce este al Cezarului\u201d.<\/p>\n

Nim\u0103nui nu-i place s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozite, mai ales celor care \u00eenc\u0103 sper\u0103 s\u0103 se poat\u0103 sustrage, m\u0103car par\u021bial, de la datoria lor de cet\u0103\u021beni. Pe vremea lui Isus, lucrurile nu st\u0103teau altfel. Cu o circumstan\u021b\u0103 agravant\u0103 deloc neglijabil\u0103: impozitele ajungeau la romani, la cei care subjugaser\u0103 poporul prin for\u021b\u0103. \u00centrebarea adresat\u0103 lui Isus, totu\u0219i, nu este naiv\u0103. Impozitele constituie doar un pretext pentru a-l pune la \u00eencercare, deoarece, indiferent de r\u0103spunsul s\u0103u, du\u0219manii s\u0103i vor g\u0103si motive s\u0103-l acuze.\u00a0Chiar \u0219i<\/em>\u00a0Isus,<\/em>\u00a0\u00eens\u0103,<\/em>\u00a0are<\/em>\u00a0o<\/em>\u00a0cerere<\/em>\u00a0care \u00eei ia pe to\u021bi prin surprindere.<\/p>\n

De fapt, monedele romanilor sunt bune pentru cump\u0103r\u0103turi \u0219i v\u00e2nz\u0103ri, sunt utile pentru comer\u021b. Este o recunoa\u0219tere implicit\u0103 a faptului c\u0103 administra\u021bia ocupan\u021bilor ofer\u0103 \u0219i avantaje. \u0218i aici intervine \u00eendemnul de a fi consecven\u021bi: dac\u0103 folosi\u021bi monedele lui Cezar, pl\u0103ti\u021bi \u0219i impozitele necesare func\u021bion\u0103rii sistemului s\u0103u.<\/p>\n

Totu\u0219i, Isus nu se opre\u0219te aici, ci adaug\u0103 ceva ce, cine \u0219tie de ce, este adesea uitat: \u201eDa\u021bi<\/em> \u0219i<\/em> lui<\/em>Dumnezeu<\/em> ceea ce<\/em> este<\/em> al Lui\u201d.<\/em> Aceast\u0103 a doua parte este cu siguran\u021b\u0103 important\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 prima parte leag\u0103 de credibilitate orice preten\u021bie de a sustrage \u00een mod nejustificat impozite statului, a doua l\u0103rge\u0219te orizontul \u0219i ne oblig\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare mult mai multul cu care suntem datori fa\u021b\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

Dac\u0103 prima parte \u00eei \u00eendrum\u0103 pe cre\u0219tini s\u0103 fie cet\u0103\u021beni cinsti\u021bi, \u00een beneficiul \u021b\u0103rii, a doua ne aminte\u0219te c\u0103 suntem creaturi<\/em> cople\u0219ite<\/em> de<\/em> darurile<\/em> lui<\/em> Dumnezeu<\/em>.<\/p>\n

De fapt, aceast\u0103 lume \u00een care tr\u0103im nu am construit-o noi: ne-a fost d\u0103ruit\u0103. \u0218i acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru comoara vie\u021bii, care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te izvorul \u00een Dumnezeu. Din aceasta rezult\u0103 un mod cu totul nou de a ne concepe existen\u021ba, \u00een care nu ne consider\u0103m st\u0103p\u00e2ni, ci p\u0103zitori, c\u0103rora le-au fost \u00eencredin\u021bate bunurile p\u0103m\u00e2ntului, pentru ca to\u021bi s\u0103 poat\u0103 avea o existen\u021b\u0103 demn\u0103.<\/p>\n