{"id":47322,"date":"2026-09-25T07:36:37","date_gmt":"2026-09-25T04:36:37","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=47322"},"modified":"2026-09-27T09:42:08","modified_gmt":"2026-09-27T06:42:08","slug":"frica-de-religie-meditatie-pentru-duminica-a-xxvi-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/09\/25\/frica-de-religie-meditatie-pentru-duminica-a-xxvi-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eFrica de religie\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XXVI-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XXVI-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

27 SEPTEMBRIE 2026<\/strong>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

FRICA DE RELIGIE<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n

Dorothee S\u00f6lle, probabil cea mai prestigioas\u0103 teolog\u0103 a zilelor noastre, vorbe\u0219te \u00eentr-una dintre c\u0103r\u021bile sale despre un fenomen social clar observabil \u00een Occident: \u201eteama de a avea o religie\u201d. Nu este bine v\u0103zut s\u0103 te ocupi de religie sau s\u0103 te interesezi de aspectele religioase. Chiar cuv\u00e2ntul \u201ereligie\u201d st\u00e2rne\u0219te la mul\u021bi o atitudine defensiv\u0103. Este de ajuns s\u0103 abordezi tema religioas\u0103 \u00eentr-un grup pentru a provoca disconfort, t\u0103ceri tensionate sau o abatere discret\u0103 de la subiectul conversa\u021biei.<\/p>\n

Practicarea unei religii, rug\u0103ciunea sau celebrarea propriei credin\u021be sunt adesea privite ca un comportament demodat \u0219i chiar nepotrivit pentru un om progresist. Religia apar\u021bine, \u00een opinia multora, unui stadiu infantil al omenirii deja dep\u0103\u0219it, \u0219i nu se \u00een\u021belege prea bine ce rol ar putea avea \u00eentr-o societate mai matur\u0103 \u0219i mai emancipat\u0103. Aceast\u0103 \u201eteam\u0103 de a avea o religie\u201d poate fi provocat\u0103 de diver\u0219i factori socio-culturali, dar teologul Alcmana crede c\u0103 exist\u0103 o cauz\u0103 mai profund\u0103: omul occidental simte team\u0103 \u201e\u00een fa\u021ba caracterului absolut al cerin\u021bei pe care religia o reaminte\u0219te\u201d.<\/p>\n

Ne este fric\u0103 de religie pentru c\u0103 ne este fric\u0103 s\u0103 ne punem \u00eentreb\u0103ri despre via\u021b\u0103 \u00een toat\u0103 profunzimea ei. Ne sperie orice experien\u021b\u0103 care ar putea pune \u00een pericol mica noastr\u0103 lume egoist\u0103, care ar putea descoperi golul din via\u021ba noastr\u0103 \u0219i care ne-ar putea impune cerin\u021be radicale. Prefer\u0103m s\u0103 continu\u0103m s\u0103 \u201efunc\u021bion\u0103m f\u0103r\u0103 suflet\u201d, s\u0103 tr\u0103im doar cu p\u00e2ine, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem mor\u021bi dec\u00e2t s\u0103 ne expunem pericolului de a fi vii. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o alt\u0103 modalitate de a eluda cerin\u021bele cele mai onorante ale existen\u021bei, \u0219i anume aceea de a ne m\u0103rturisi apartenen\u021ba la o religie oficial\u0103 \u0219i de a ne sim\u021bi, tocmai din acest motiv, scuti\u021bi de a asculta cerin\u021bele concrete ale lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen parabola celor doi fii, Isus critic\u0103 tocmai atitudinea ambigu\u0103 a celor care spun \u201eda\u201d lui Dumnezeu cu gura, pentru ca apoi s\u0103-I spun\u0103 \u201enu\u201d prin comportamentul lor de zi cu zi. Nu trebuie s\u0103 ne consider\u0103m credincio\u0219i doar pentru simplul fapt c\u0103 ne m\u0103rturisim \u201ecatolici\u201d. Caracterul religios al p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri, mediul cre\u0219tin al copil\u0103riei sau educa\u021bia primit\u0103 nu sunt o garan\u021bie a unei credin\u021be autentice.<\/p>\n

    \n
  1. Rahner obi\u0219nuia s\u0103 spun\u0103 despre sine c\u0103 era un om \u201ecare spera s\u0103 ajung\u0103 cre\u0219tin\u201d. C\u00e2nd, cu o anumit\u0103 ocazie, un intervievator l-a \u00eentrebat cum putea vorbi astfel dup\u0103 mai bine de cincizeci de ani dedica\u021bi cercet\u0103rii teologice, Rahner a explicat c\u0103 \u201ea fi cre\u0219tin \u00eenseamn\u0103 a deveni mereu cre\u0219tin\u201d. Apoi, cu acea smerenie specific\u0103 \u00een\u021belep\u021bilor, \u00eei dezv\u0103luia o rug\u0103ciune pe care el \u00eensu\u0219i o repeta \u0219i pe care, \u00een opinia sa, orice cre\u0219tin, preot, episcop sau chiar papa \u00eensu\u0219i o poate rosti \u00eentotdeauna: \u201eDumnezeule, ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 nu m\u0103 mul\u021bumesc doar cu a crede c\u0103 sunt cre\u0219tin, ci f\u0103 ca eu s\u0103 ajung s\u0103 fiu cu adev\u0103rat cre\u0219tin<\/em>\u201d.<\/li>\n<\/ol>\n

    SCHIMB\u0102RI NEPREV\u0102ZUTE DE DIRECTIE<\/strong><\/p>\n

    de Roberto Laurita<\/p>\n

    Nimic nu l\u0103sa s\u0103 se prevad\u0103 asta, deoarece existen\u021ba lor p\u0103rea compromis\u0103 de alegerile f\u0103cute.<\/em> Se bucuraser\u0103 din plin de via\u021b\u0103, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd toate regulile care le limitau pl\u0103cerile. Se \u00eembog\u0103\u021biser\u0103 peste m\u0103sur\u0103, ignor\u00e2nd orice mustrare de con\u0219tiin\u021b\u0103. Oameni ca ace\u0219tia trebuiau considera\u021bi pierdu\u021bi, irecuperabili. \u0218i totu\u0219i\u2026 Totu\u0219i, o \u00eent\u00e2lnire, un mesaj, un apel le-au deschis o bre\u0219\u0103 \u00een inim\u0103 \u0219i au declan\u0219at un proces imprevizibil, acela al poc\u0103in\u021bei.<\/p>\n

    \u00a0Astfel s-a produs o schimbare de direc\u021bie la fel de semnificativ\u0103 pe c\u00e2t de inexplicabil\u0103. \u0218i au ajuns s\u0103 lucreze, cu pasiune \u0219i generozitate, \u00een via Domnului, unde era loc \u0219i pentru ei, unde s-au sim\u021bit a\u0219tepta\u021bi \u0219i aprecia\u021bi.<\/p>\n

    Povestea lor este exact opusul celei a multor altora. B\u0103rba\u021bi \u0219i femei ap\u0103r\u0103tori ai principiilor cre\u0219tinismului, obi\u0219nui\u021bi s\u0103-\u0219i m\u0103rturiseasc\u0103 public credin\u021ba. Au r\u0103spuns \u00eentotdeauna cu entuziasm la apelurile primite, dar nu s-au \u00eendreptat niciodat\u0103 spre via Domnului. Au preferat s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ei \u00een\u0219i\u0219i, la bunurile lor, compl\u0103c\u00e2ndu-se \u00een splendidele lor m\u0103rturisiri de credin\u021b\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i murd\u0103reasc\u0103 vreodat\u0103 m\u00e2inile.<\/p>\n

    \u00centrebarea pe care Isus o adreseaz\u0103 capilor preo\u021bilor \u0219i b\u0103tr\u00e2nilor nu admite sc\u0103p\u0103ri. R\u0103spunsul nu este dificil, iar interlocutorii s\u0103i \u00eel ofer\u0103 f\u0103r\u0103 probleme. Dar este un boomerang<\/em>, care \u00eei love\u0219te f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u0219i scoate la iveal\u0103 ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat. Faptele, nu cuvintele. Gesturile, nu discursurile. Isus nu ezit\u0103 s\u0103 trag\u0103 concluzii care dezv\u0103luie realitatea. Liderilor religio\u0219i, preo\u021bilor \u0219i b\u0103tr\u00e2nilor, care se consider\u0103 interpre\u021bii legii \u0219i exercit\u0103 o putere pe care o atribuie lui Dumnezeu, le declar\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente c\u0103 prostituatele \u0219i vame\u0219ii \u201e\u00eei vor preceda \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d, pentru c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, au decis s\u0103-\u0219i schimbe via\u021ba. Ei, \u00een schimb, nu l-au crezut pe Ioan Botez\u0103torul, nu s-au sim\u021bit interpela\u021bi personal \u0219i \u0219i-au continuat via\u021ba ca de obicei.<\/p>\n

      \n
    • ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong> –<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n

      \u00a0<\/strong><\/p>\n

      DA-UL NOSTRU, \u00ceN ORICE ZI<\/strong><\/p>\n

      de Roberta \u0219i Daniele Monte<\/strong><\/p>\n

      \n

      Suntem Roberta \u0219i Daniele, c\u0103s\u0103tori\u021bi de peste dou\u0103zeci de ani \u0219i p\u0103rin\u021bi a opt copii. Familia noastr\u0103 este numeroas\u0103 \u0219i plin\u0103 de via\u021b\u0103: Beatrice, cea mai mare, va absolvi facultatea \u00een noiembrie; Maddalena are 21 de ani \u0219i studiaz\u0103 dreptul; Vittoria este \u00een ultimul an de liceu, iar Giovanni \u00een al treilea. Apoi sunt cele trei feti\u021be: Carlotta, de 15 ani, Margherita, de 13 ani, \u0219i Caterina, de 11 ani. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, o avem pe Benedetta, care \u00een 2019 a fost al\u0103turi de noi doar o clip\u0103.<\/p>\n

      Carlotta s-a n\u0103scut cu sindromul Wolf-Hirschhorn, o afec\u021biune genetic\u0103 rar\u0103 care \u00eencetine\u0219te orice: corpul ei este foarte fragil, mi\u0219c\u0103rile extrem de limitate \u0219i, neput\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 sau s\u0103 aud\u0103, comunicarea cu ea nu se face prin cuvinte, ci prin profunzimea aten\u021biei \u0219i a prezen\u021bei.<\/p>\n

      Dac\u0103 ast\u0103zi ne recitim povestea noastr\u0103 \u00een lumina parabolei celor doi fii, ne d\u0103m seama c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 a fost o continu\u0103 \u201elupt\u0103 corp la corp\u201d cu invita\u021bia Tat\u0103lui: \u201eFiule, du-te ast\u0103zi s\u0103 lucrezi \u00een vie\u201d.<\/p>\n

      La \u00eenceput, \u00een ziua nun\u021bii noastre, am fost ca fiul care spune un \u201eDa\u201d convins \u0219i plin de \u00eencredere, poate naiv, dar cu siguran\u021b\u0103 sincer. Am promis s\u0103 ne fim fideli \u00een s\u0103n\u0103tate \u0219i \u00een boal\u0103, cer\u00e2ndu-I lui Dumnezeu ceea ce era mai potrivit pentru noi. Dar via\u021ba, cea adev\u0103rat\u0103, ne-a pus apoi \u00een fa\u021ba unei \u201evi\u021be\u201d pe care nu ne-am fi imaginat-o niciodat\u0103. C\u00e2nd, \u00een a dou\u0103zecea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de sarcin\u0103, ne-au vorbit despre Carlotta, spun\u00e2ndu-ne c\u0103 nu va supravie\u021bui, c\u00e2nd o doctori\u021b\u0103 a numit-o \u201eo problem\u0103\u201d imediat dup\u0103 na\u0219tere sau \u00een timpul uneia dintre lungile intern\u0103ri \u00een afara provinciei, ne-am sim\u021bit ca fiul care r\u0103spunde: \u201eNu am chef, nu pot s\u0103 fac fa\u021b\u0103\u201d. Sim\u021beam \u00eentunericul, neputin\u021ba, greutatea unui rucsac prea mare care p\u0103rea s\u0103 ne zdrobeasc\u0103.<\/p>\n

      Pe h\u00e2rtie, acest sindrom ap\u0103rea ca o list\u0103 de lipsuri. Dar am descoperit c\u0103 acea buc\u0103\u021bic\u0103 lips\u0103 din ADN nu \u00eei diminua cu nimic capacitatea de a fi o fiin\u021b\u0103 vie \u0219i extrem de puternic\u0103. Astfel, rela\u021bia noastr\u0103 cu Tat\u0103l s-a schimbat, devenind mai uman\u0103 \u0219i mai direct\u0103: din slujitori am devenit fii; tocmai acolo a avut loc ceea ce Evanghelia nume\u0219te \u201epoc\u0103in\u021b\u0103\u201d, care pentru noi a \u00eensemnat o schimbare radical\u0103 a perspectivei. Circumstan\u021bele nu s-au schimbat \u2013 greut\u0103\u021bile au r\u0103mas neschimbate \u2013, dar am \u00eenceput s\u0103 privim realitatea \u00eentr-un mod diferit. Datorit\u0103 chipurilor prietenilor, tovar\u0103\u0219i \u00een aventura vie\u021bii \u0219i a credin\u021bei care ne-au sus\u021binut, am \u00een\u021beles c\u0103 a munci \u00een vie nu \u00eenseamn\u0103 a fi perfec\u021bi sau a rezolva orice problem\u0103, ci pur \u0219i simplu a fi acolo.<\/p>\n

      Isus spune c\u0103 vame\u0219ii \u0219i prostituatele ne preced \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie. Pentru noi, \u201evame\u0219ii\u201d au fost copiii no\u0219tri \u0219i \u00eens\u0103\u0219i Carlotta. \u00cen timp ce noi, adul\u021bii, ne luptam cu greu cu \u201ede ce-urile\u201d, fra\u021bii ei vedeau deja esen\u021bialul: \u201eSora mea Carlotta nu merge pe picioare, ci pe ro\u021bi; nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 cu gura, ci cu o ma\u0219inu\u021b\u0103, \u0219i nu vorbe\u0219te, ci comunic\u0103 cu ochii\u201d. Sau ca micu\u021ba noastr\u0103 Caterina care, la prima aniversare a Benedettei, a vrut s\u0103-i s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 ziua de na\u0219tere, \u00een timp ce noi ne g\u00e2ndeam \u201edoar\u201d la liturghie. Pentru ea, Benedetta este o prezen\u021b\u0103 care trebuie s\u0103rb\u0103torit\u0103 ca orice alt\u0103 via\u021b\u0103: nu conteaz\u0103 timpul petrecut, ci intensitatea cu care se tr\u0103ie\u0219te printre ceilal\u021bi. \u00cen acest fel, chiar \u0219i pu\u021binele clipe ale Benedettei devin eternitate, iar noi \u00eenv\u0103\u021b\u0103m aceast\u0103 perspectiv\u0103 pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin.<\/p>\n

      Ei au ajuns \u00eenaintea noastr\u0103: au \u00een\u021beles c\u0103 Benedetta \u0219i Carlotta au valoare a\u0219a cum sunt. Ne oblig\u0103 s\u0103 str\u0103pungem v\u0103lul superficialit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 p\u0103trundem \u00een profunzimea lucrurilor, s\u0103 savur\u0103m z\u00e2mbetul unui copil ca pe cel mai mare eveniment din lume. La urma urmei, asta ne dorim \u0219i noi pentru noi \u00een\u0219ine: s\u0103 fim iubi\u021bi a\u0219a cum suntem, f\u0103r\u0103 anxietatea de a trebui s\u0103 fim diferi\u021bi pentru a merita iubirea.<\/p>\n

      Aceast\u0103 \u201emers \u00een vie\u201d s-a repetat de mai multe ori: cu cancerul de s\u00e2n al Robertei \u00een 2020, apoi cu cancerul la ochi al lui Daniele \u0219i, \u00een cel mai sf\u00e2\u0219ietor mod, cu Benedetta \u00een 2019. \u0218tiam c\u0103 via\u021ba ei urma s\u0103 dureze doar c\u00e2teva clipe. Din punct de vedere uman, am fi vrut s\u0103 spunem \u201enu\u201d acelei dureri. Dar a fi acolo, a primi acele c\u00e2teva secunde de via\u021b\u0103, a fost \u201eda\u201d-ul nostru cel mai obositor \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, cel mai plin; a \u00eenv\u0103\u021ba \u00een orice zi s\u0103 o \u201ep\u0103str\u0103m\u201d pe Benedetta \u00eentr-un mod diferit de cel \u00een care o facem cu fra\u021bii ei \u00eenseamn\u0103 a d\u0103rui acele c\u00e2teva secunde eternit\u0103\u021bii. \u00cen cele din urm\u0103, diferen\u021ba nu o face pl\u00e2ngerea pentru ceea ce lipse\u0219te, ci acceptarea a ceea ce este. Dac\u0103 ne-am uita doar la s\u0103n\u0103tatea care se pierde sau la un copil care nu mai este, via\u021ba noastr\u0103 ar fi o pl\u00e2ngere continu\u0103. \u00cen schimb, am descoperit c\u0103 chiar \u0219i \u00een noroiul viei se poate respira \u0219i se poate ridica privirea. Nu am schimba nimic, pentru c\u0103 tocmai \u00een aceast\u0103 poveste am \u00eent\u00e2lnit o speran\u021b\u0103 care nu dezam\u0103ge\u0219te. Suntem aici, suntem doar o suflare, dar am fost cu adev\u0103rat aici \u0219i vrem s\u0103 savur\u0103m orice clip\u0103, orice boab\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n

      \n

      PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

      Suntem \u00eentotdeauna chema\u021bi s\u0103 ne \u00eendept\u0103m de propriul p\u0103cat \u0219i s\u0103 ne convertim: libertatea omului r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial\u0103 \u00een rela\u021bia cu Domnul, Cel care este \u00eentotdeauna gata s\u0103 ierte pe cel care se \u00eentoarce de la p\u0103catele sale \u0219i se converte\u0219te de la faptele sale rele. Cel drept poate deveni r\u0103u, iar cel r\u0103u poate deveni drept prin faptele sale.<\/em><\/p>\n

      Prima lectur\u0103 este extras\u0103 din cartea lui Ezechiel, un profet deportat \u00een exil la Babilon, care \u00ee\u0219i \u00eencurajeaz\u0103 \u0219i sus\u021bine poporul. Textul liturgic se \u00eencadreaz\u0103 \u00een prima sec\u021biune a c\u0103r\u021bii (capitolele 1-24), caracterizat\u0103 de tema \u201econdamn\u0103rii Ierusalimului\u201d, ora\u0219ul p\u0103c\u0103tos, \u0219i de anun\u021bul pedepsei divine. \u00cen special, \u00een a doua parte a acestei prime sec\u021biuni (capitolele 13-24), se reg\u0103sesc oracole \u00een care se denun\u021b\u0103 vinov\u0103\u021bia locuitorilor s\u0103i. Un pasaj reprezentativ pentru aceast\u0103 parte este tocmai capitolul 18, din care este preluat textul liturgic, \u00een care se abordeaz\u0103 tema \u201eresponsabilit\u0103\u021bii individuale\u201d.<\/p>\n

      Dup\u0103 c\u0103derea Ierusalimului, poporul a fost exilat, iar opinia general\u0103 era c\u0103 acesta pl\u0103tea pentru p\u0103catele str\u0103mo\u0219ilor \u0219i c\u0103 responsabilitatea nu \u00eei apar\u021binea, ci celor care \u00eei precedaser\u0103, motiv pentru care pedeapsa p\u0103rea nedreapt\u0103. Pericopa plaseaz\u0103 astfel \u00een centrul aten\u021biei tema \u201edrept\u0103\u021bii\u201d, pun\u00e2nd \u00een compara\u021bie ac\u021biunea divin\u0103 cu cea uman\u0103. \u201eCel drept\u201d nu este astfel \u00een sine, ci pe baza faptelor sale; prin urmare, dac\u0103 comite r\u0103ul, devine r\u0103u \u0219i sufer\u0103, ca urmare, moartea. Cel r\u0103u poate deveni drept dac\u0103 se g\u00e2nde\u0219te, dac\u0103 se converte\u0219te de la faptele rele la cele drepte, dac\u0103 reflecteaz\u0103, dac\u0103 face ceea ce este drept: ac\u021bion\u00e2nd astfel, nu moare, ci se \u00eenvioreaz\u0103 pe sine \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

      Din acest \u201edialog\u201d reiese c\u0103 ideea unei r\u0103spl\u0103\u021bi strict personale este nou\u0103 \u0219i contrazice opinia comun\u0103 conform c\u0103reia trebuie s\u0103 suferi pedeapsa pentru p\u0103catele comise de p\u0103rin\u021bi, ceea ce reprezenta un alibi convenabil pentru a nu te pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u0219i, mai ales, pentru a nu te converti. A pune accentul pe responsabilitatea personal\u0103 provoac\u0103 \u0219i \u00eempinge la a face o alegere. Reflec\u021bia profetului nu reprezint\u0103 o schimbare de perspectiv\u0103, ci o clarificare \u0219i o aprofundare a ceea ce afirmau deja textele Torei: vina tat\u0103lui se r\u0103sfr\u00e2nge asupra copiilor \u0219i nepo\u021bilor s\u0103i p\u00e2n\u0103 la a treia \u0219i a patra genera\u021bie, dar harul lui Dumnezeu se \u00eentinde peste o mie de genera\u021bii, pentru cei care \u00eel iubesc pe Dumnezeu (cf. Ex 20,5-6; Dt 7,9-10). Profetul Ezechiel nu neag\u0103 caracterul social al p\u0103catului \u0219i al consecin\u021belor sale (suferin\u021b\u0103 \u0219i moarte), dar declar\u0103 c\u0103 omul este \u00eentotdeauna liber s\u0103 se disocieze de p\u0103catul comis de al\u021bii sau de el \u00eensu\u0219i \u0219i, dac\u0103 se converte\u0219te, permite milostivirii divine s\u0103 ac\u021bioneze asupra sa, milostivire pe care, dimpotriv\u0103, o \u00eendep\u0103rtase de la sine prin p\u0103catul s\u0103u. \u00cen situa\u021bia dramatic\u0103 \u00een care se afl\u0103 poporul lui Israel, Ezechiel \u00eencearc\u0103 s\u0103-i fac\u0103 pe concet\u0103\u021benii s\u0103i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 cauza relelor lor nu trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een vina p\u0103rin\u021bilor, motiv pentru care nu este \u00eeng\u0103duit s\u0103 spere c\u0103 vor fi elibera\u021bi prin propriele merite. \u00cens\u0103, \u00een acela\u0219i timp, profetul \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 ne\u00eencetat pe interlocutorii s\u0103i s\u0103 se converteasc\u0103 sincer. Domnul, \u00eentr-adev\u0103r, nu dore\u0219te moartea celui r\u0103u, ci ca acesta s\u0103 \u201ese converteasc\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d (cf. Ez 18,23; 33,11).<\/p>\n

      A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

      Imnul lui Paul plaseaz\u0103 \u00een centrul comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine caritatea, care se aseam\u0103n\u0103 cu cea tr\u0103it\u0103 de Isus, cel care, \u00eentrup\u00e2ndu-se, a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at condi\u021bia uman\u0103, p\u00e2n\u0103 la moartea pe cruce, epifanie a iubirii sale fa\u021b\u0103 de omenire.<\/em><\/p>\n

      \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

      Textul celei de-a doua lecturi este un imn, care face parte dintr-un discurs mai amplu, \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei p\u0103r\u021bi: dou\u0103 pareneze (exorta\u021bii) \u00een primele \u0219i ultimele versete ale acestei sec\u021biuni (mai exact versetele 1-5, reluate apoi \u00een versetele 12-18, versete care lipsesc din liturghia de ast\u0103zi) \u0219i partea central\u0103 (versetele 6-8), inima pulsant\u0103, care prezint\u0103 exemplul de urmat \u00een via\u021ba ucenicilor: cel al lui Isus, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul. Paul pream\u0103re\u0219te spiritul practic al Evangheliei, conform c\u0103ruia credin\u021ba \u00een Isus nu este un discurs abstract, ci o dimensiune care trebuie tr\u0103it\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een comunitate. Pentru Paul, Isus nu este ceva limitat la Palestina, r\u0103stignit pe crucea pe care a murit, ci, chiar \u0219i ast\u0103zi, este posibil s\u0103 tr\u0103im \u201emodul de a sim\u021bi\u201d al lui Isus. De fapt, \u00een acest text, de trei ori apare verbul\u00a0phron\u00e9\u014d<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 \u201ea g\u00e2ndi, a adopta o mentalitate, a sim\u021bi\u201d. \u00cen limba greac\u0103, termenul\u00a0phr\u00f3n\u0113sis<\/em>\u00a0indic\u0103 \u201e\u00een\u021belepciunea\u201d, care este acea cunoa\u0219tere \u0219i acel sim\u021b particular care orienteaz\u0103 alegerile vie\u021bii. Repet\u0103rile subliniaz\u0103 convergen\u021ba acestui \u201esim\u021b\u201d, care trebuie s\u0103 fie unic, recunosc\u00e2nd autoritatea lui Isus, care \u00eei provine exclusiv din iubirea care se d\u0103ruie\u0219te p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 la d\u0103ruirea total\u0103 de sine. \u00cen aceast\u0103 discernere se reveleaz\u0103 posibilitatea incredibil\u0103 pe care Dumnezeu a oferit-o oamenilor \u00een Isus, \u0219i anume aceea de a putea opera o schimbare de mentalitate, o \u201emet\u00e1noia<\/em>\u201d, folosind termenul grecesc din Noul Testament, foarte pregnant \u0219i semnificativ, adic\u0103 o \u201econversie\u201d.<\/p>\n

      \n

      EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

      Mt 21,28-32 prezint\u0103 parabola celor doi fii: unul, care ini\u021bial accept\u0103 cererea tat\u0103lui, dar apoi nu trece la fapte: cel\u0103lalt, care refuz\u0103 verbal, dar, poc\u0103it, \u00eempline\u0219te voia tat\u0103lui. Isus o folose\u0219te pentru a eviden\u021bia importan\u021ba coeren\u021bei dintre \u201ecuvinte\u201d \u0219i \u201efapte\u201d. Pilda celor doi fii are ca scop s\u0103 arate tema teologic\u0103 central\u0103 a \u201eDrept\u0103\u021bii\u201d, care \u00eenseamn\u0103 a \u00eemplini \u201evoia\u201d lui Dumnezeu Tat\u0103l.<\/em><\/p>\n

      \u00a0<\/em><\/p>\n

      Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n

      Pasajul din\u00a0Evanghelia<\/em>\u00a0dup\u0103<\/em>\u00a0Matei<\/em>\u00a0(21,28-32), citit \u00een aceast\u0103 a 26-a duminic\u0103 din timpul obi\u0219nuit, face parte dintr-o strategie narativ\u0103 general\u0103, care prezint\u0103 misterul pascal al lui Isus (de la\u00a0Mt<\/em>\u00a016,21 p\u00e2n\u0103 la 28,20). Pericopa acestei duminici se situeaz\u0103 \u00een cadrul geografic al ora\u0219ului Ierusalim:\u00a0\u00een interiorul<\/em>\u00a0\u0219i<\/em>\u00a0\u00een afara<\/em>\u00a0Templului<\/em>\u00a0(21,1\u201325,46). Parcursul narativ al acestei unit\u0103\u021bi literare se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe urm\u0103toarele etape: intrarea \u00een Ierusalim (21,1-11);\u00a0\u00een interiorulTemplului<\/em>: casa de rug\u0103ciune (21,12-14);\u00a0\u00een interiorul<\/em>\u00a0Templului<\/em>: dialog cu adversarii (21,15\u201316);\u00a0\u00een afara<\/em>\u00a0Templului<\/em>: dialog cu ucenicii (21,17\u201322);\u00a0\u00een interiorul<\/em>\u00a0Templului<\/em>: dialog cu adversarii (21,23\u201322,46);\u00a0\u00een<\/em>\u00a0Templu<\/em>: cuv\u00e2nt c\u0103tre mul\u021bimi \u0219i c\u0103tre ucenicii s\u0103i (23,1-39);\u00a0\u00een afara<\/em>\u00a0Templului<\/em>: dialog cu ucenicii (24,1\u201325,46).<\/p>\n

      Pericopa de ast\u0103zi se \u00eencadreaz\u0103, a\u0219adar, \u00een dialogul lui Isus cu \u0219efii preo\u021bilor \u0219i b\u0103tr\u00e2nii poporului, adic\u0103 \u00een interiorul\u00a0Templului,\u00a0<\/em>iar acest cadru are o semnifica\u021bie profund\u0103 \u00een nara\u021biunea\u00a0Evangheliei dup\u0103 Matei<\/em>, aflat\u0103 \u00eentr-un dialog \u0219i o confruntare continu\u0103 cu matricea iudaic\u0103 a Scripturilor lui Israel, \u00een special cu\u00a0Tora<\/em>.<\/p>\n

      Importan\u021ba acestei a treia unit\u0103\u021bi rezid\u0103 \u0219i \u00een inserarea citatului de \u00eemplinire cu formula fix\u0103: \u201eIar aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat pentru ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ceea ce fusese spus prin profetul care zice\u201d (21,4). \u00cen\u00a0Evanghelia dup\u0103<\/em>\u00a0Matei<\/em>, citatele de \u00eemplinire sunt zece \u0219i constituie structura de baz\u0103 a textului. Capitolul 21 se deschide cu al nou\u0103lea citat de \u00eemplinire (vv. 1-5).<\/p>\n

      \u00cen<\/em><\/strong>\u00a0centru<\/em><\/strong>\u00a0se afl\u0103<\/em><\/strong>\u00a0Patimile<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0\u00eenvierea<\/em><\/strong>\u00a0lui<\/em><\/strong>\u00a0Isus<\/em><\/strong><\/p>\n

      Pentru a \u00een\u021belege nara\u021biunea Patimilor \u0219i a \u00eenvierii, care ocup\u0103 un loc central \u00een toate evangheliile, este necesar s\u0103 fim instrui\u021bi de acest lung discurs al lui Isus, care, \u00een fa\u021ba Templului (24,1-3), anun\u021b\u0103: \u00eenceputul durerilor (24,4-14); marea necaz (24,15-28); semnul Fiului omului (24,29-35); necunoa\u0219terea sf\u00e2r\u0219itului (24,36-44), urmate de cele trei parabole ale vegherii (24,45\u201325,30). \u00cenainte de a povesti Patimile lui Isus, evanghelistul \u00ee\u0219i l\u0103rge\u0219te orizontul \u0219i aprofundeaz\u0103 imperativul vegherii printr-un discurs cu tent\u0103 escatologic\u0103, alc\u0103tuit din pilda celor zece fecioare (25,1-13), de cea a talan\u021bilor (25,14-30) \u0219i de scena solemn\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp sever\u0103, a judec\u0103\u021bii de apoi (25,31-46), care se reg\u0103se\u0219te numai \u00een relatarea lui Matei.<\/p>\n

      Isus, pentru a face mai explicit\u0103 realitatea cu care se confrunt\u0103, adreseaz\u0103 ascult\u0103torilor s\u0103i o alt\u0103 \u00eentrebare, sub forma unei noi parabole, introdus\u0103 de binecunoscuta formul\u0103: \u201eCe p\u0103rere ave\u021bi?\u201d (v. 28). Isus poveste\u0219te reac\u021bia celor doi fii fa\u021b\u0103 de cererea tat\u0103lui lor (v. 28-32) \u0219i pune \u00een centrul aten\u021biei tema \u201evoin\u021bei Tat\u0103lui\u201d (v. 31). Munca \u00een vie serve\u0219te drept cadru pentru parabol\u0103: tat\u0103l le porunce\u0219te am\u00e2ndurora fiilor s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 lucreze \u00een vie (de remarcat \u0219i indica\u021bia temporal\u0103 cu adverbul\u00a0s\u0113meron<\/em>, \u201east\u0103zi\u201d, v. 28). Scena descris\u0103 pune \u00een contrast reac\u021biile celor doi fii: a) primul r\u0103spunde imediat cu o negare verbal\u0103 categoric\u0103, f\u0103r\u0103 a specifica subiectul sau determinarea verbului \u201ea vrea\u201d (th\u00e9l\u014d<\/em>), dar apoi (h\u00fdsteron<\/em>) se c\u0103ie\u0219te \u0219i \u00eendepline\u0219te porunca tat\u0103lui (v. 29); b) al doilea r\u0103spunde cu pronumele personal \u201eeu\u201d (\u00e9g\u014d<\/em>) \u0219i cu vocativul \u201eDoamne\u201d (Kyrie<\/em>), dar apoi naratorul dezv\u0103luie c\u0103 al doilea fiu nu \u00eendepline\u0219te porunca tat\u0103lui (v. 30). Chiar \u0219i din punct de vedere grafic se observ\u0103 contrastul dintre cele dou\u0103 expresii ale naratorului, care denot\u0103 atitudinea diferit\u0103 a celor doi fii: \u201ea plecat\u201d (ap\u0113lt-hen<\/em>, v. 29), \u201enu a plecat\u201d (ouk<\/em>\u00a0ap\u0113lthen<\/em>, v. 30).<\/p>\n

      \u00centrebarea formulat\u0103 de protagonist: \u201eCare dintre cei doi a \u00eemplinit voia tat\u0103lui?\u201d este adresat\u0103 direct interlocutorilor s\u0103i (v. 31). Dup\u0103 r\u0103spunsul acestora, Isus pronun\u021b\u0103 o sentin\u021b\u0103 introdus\u0103 de formula clasic\u0103: \u201eAmin v\u0103 spun\u201d (Am\u0113n l\u00e9g\u014d<\/em>\u00a0hym\u00edn<\/em>).<\/p>\n

      Aceast\u0103 maxim\u0103 este deosebit\u0103: \u201eVame\u0219ii \u0219i prostituatele v\u0103 vor devansa \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d (v. 31). Importan\u021ba acestui axiom este subliniat\u0103 \u0219i de men\u021bionarea explicit\u0103, din partea naratorului, a numelui protagonistului \u201eIsus\u201d (I\u0113so\u00fbs<\/em>). Pentru prima dat\u0103 \u00een \u00eentreaga Evanghelie apare asocierea verbului \u201ea devansa\u201d (pro\u00e1g\u014d<\/em>) cu tema teologic\u0103 a \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu\u201d (h\u0113 basil\u00e9ia to\u00fb theo\u00fb<\/em>), aplicat\u0103 grupului de \u201evame\u0219i \u0219i prostituate\u201d.<\/p>\n

      Dreptatea<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0voia<\/em><\/strong>\u00a0lui<\/em><\/strong>\u00a0Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n

      Protagonistul clarific\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie t\u0103ioas\u0103 f\u0103c\u00e2nd referire la figura lui Ioan, care a venit \u201epe calea drept\u0103\u021bii\u201d (en hod\u00f3 dikaiosyn\u0113s<\/em>, v. 32). Aici revine una dintre temele centrale ale nara\u021biunii lui Matei: cea a \u201edrept\u0103\u021bii\u201d (dikaiosyn\u0113<\/em>), dar \u00een 21,32 este singura dat\u0103 c\u00e2nd \u201edreptatea\u201d este caracterizat\u0103 ca \u201ecale\u201d (hod\u00f3s<\/em>). Expresia \u201epe calea drept\u0103\u021bii\u201d (en<\/em>\u00a0hod\u00f3dikaios\u00fdn\u0113s<\/em>) este unic\u0103 nu numai \u00een \u00eentregul Noul Testament, ci \u0219i \u00een \u00eentreaga Biblie greac\u0103 a Septuagintei (LXX), ap\u0103r\u00e2nd doar \u00een dou\u0103 pasaje din cartea\u00a0Proverbelor<\/em>\u00a0(8,20; 12,28), care \u00eei dezv\u0103luie caracterul pur sapien\u021bial. Motivul pentru care \u201evame\u0219ii \u0219i prostituatele\u201d \u00eei preced, \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, pe adversarii lui Isus este c\u0103 ei au crezut \u00een Ioan, spre deosebire de marile preo\u021bi \u0219i b\u0103tr\u00e2nii poporului. Astfel, de fapt, Isus \u00eencheie, adres\u00e2ndu-se adversarilor s\u0103i: \u201eVoi, dimpotriv\u0103, a\u021bi v\u0103zut aceste lucruri, dar apoi nici m\u0103car nu v-a\u021bi poc\u0103it pentru a-l crede\u201d (v. 32).<\/p>\n

      Pilda, a\u0219a-numit\u0103 \u201ea celor doi fii\u201d, pune \u00een centrul aten\u021biei \u201e\u00eendeplinirea voin\u021bei Tat\u0103lui\u201d (ep\u00f3i\u0113sen<\/em>\u00a0to<\/em>\u00a0th\u00e9l\u0113ma<\/em>\u00a0to\u00fb<\/em>\u00a0patr\u00f3s<\/em>, v. 31), una dintre temele teologice centrale ale \u00eentregii Evanghelii. S\u0103 vedem, de fapt, pasajele anterioare: \u201eNu oricine \u00eemi spune: \u00abDoamne, Doamne\u00bb, va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor, ci cel care \u00eempline\u0219te voia Tat\u0103lui meu care este \u00een ceruri\u201d (7,21); \u201eC\u0103ci oricine \u00eempline\u0219te voia Tat\u0103lui meu care este \u00een ceruri, acela este pentru mine frate, sor\u0103 \u0219i mam\u0103\u201d (12,50).<\/p>\n

      \n

      Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 579\/august-octombrie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

      Imagine: Georg Pencz, Parabola tat\u0103lui si a celor 2 fii lucr\u0103tori \u00een vie –<\/em> The MET<\/p>\n

      Hits: 62<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A XXVI-A DE PESTE AN 27 SEPTEMBRIE 2026\u00a0 FRICA DE RELIGIE de Jose Antonio Pagola Dorothee S\u00f6lle, probabil cea mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":47324,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47322"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=47322"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":47325,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47322\/revisions\/47325"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/47324"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=47322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=47322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=47322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}