{"id":46708,"date":"2026-08-15T22:44:31","date_gmt":"2026-08-15T19:44:31","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=46708"},"modified":"2026-08-15T22:44:31","modified_gmt":"2026-08-15T19:44:31","slug":"a-cere-cu-credinta-meditatie-pentru-duminica-a-xx-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/08\/15\/a-cere-cu-credinta-meditatie-pentru-duminica-a-xx-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eA cere cu credin\u021b\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XX-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

16 AUGUST 2026<\/strong><\/p>\n

A CERE CU CREDIN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n

Rug\u0103ciunea de cerere a fost obiectul unor critici intense de-a lungul acestor ani. Omul ilustrat al epocii moderne se ru\u0219ineaz\u0103 s\u0103 adopte o atitudine de implorare \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, deoarece \u0219tie c\u0103 Dumnezeu nu va modifica cursul natural al evenimentelor pentru a-i \u00eendeplini dorin\u021bele.<\/p>\n

Natura este \u201eo ma\u0219in\u0103rie\u201d care func\u021bioneaz\u0103 conform unor legi naturale, iar omul este singura fiin\u021b\u0103 care poate ac\u021biona \u0219i transforma, \u0219i doar par\u021bial, lumea \u0219i istoria, prin interven\u021bia sa.<\/p>\n

Astfel, rug\u0103ciunea de cerere este l\u0103sat\u0103 deoparte pentru a sublinia importan\u021ba altor forme de rug\u0103ciune, precum lauda, mul\u021bumirea sau adorarea, care se pot armoniza mai bine cu g\u00e2ndirea modern\u0103.<\/p>\n

\u00cen alte cazuri, acest dialog implorator al creaturii cu Creatorul s\u0103u este \u00eenlocuit de medita\u021bie sau de cufundarea sufletului \u00een Dumnezeu, misterul suprem al existen\u021bei \u0219i izvorul \u00eentregii vie\u021bi.<\/p>\n

Cu toate acestea, rug\u0103ciunea de implorare, at\u00e2t de controversat\u0103 din cauza\u00a0posibilelor ne\u00een\u021belegeri, este de o importan\u021b\u0103 capital\u0103 pentru a exprima \u0219i a tr\u0103i, din credin\u021b\u0103, dependen\u021ba noastr\u0103 de creatur\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. Nu este de mirare c\u0103 \u00eensu\u0219i Isus a l\u0103udat credin\u021ba mare a unei femei simple care \u0219tia s\u0103-I cear\u0103 ajutorul cu insisten\u021b\u0103. Pe Dumnezeu \u00eel putem invoca din orice situa\u021bie. Din fericire \u0219i din adversitate; din bun\u0103stare \u0219i din suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

B\u0103rbatul sau femeia care \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 rug\u0103mintea c\u0103tre Dumnezeu nu crede \u00eentr-un Dumnezeu care provoac\u0103 r\u0103ul \u0219i distruge via\u021ba. Nici nu se adreseaz\u0103 unui Dumnezeu apatic sau indiferent fa\u021b\u0103 de suferin\u021ba creaturilor Sale, ci unui Dumnezeu care poate ie\u0219i din ascunz\u0103toarea Sa \u0219i-\u0219i poate manifesta apropierea fa\u021b\u0103 de cei care \u00cel implor\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 despre asta este vorba. Nu despre a-L folosi pe Dumnezeu pentru a ne atinge scopurile egoiste, ci despre a c\u0103uta \u0219i a cere apropierea lui Dumnezeu \u00een acea situa\u021bie. Iar experien\u021ba apropierii de Dumnezeu nu depinde exclusiv, nici m\u0103car \u00een primul r\u00e2nd, de interven\u021bia Sa favorabil\u0103.<\/p>\n

Credinciosul poate experimenta \u00een multe feluri apropierea de Dumnezeu, indiferent de modul \u00een care se rezolv\u0103 acea problem\u0103. S\u0103 ne amintim de \u00een\u021beleapta avertizare a\u00a0Sf\u00e2ntului<\/em>\u00a0Augustin:<\/em>\u00a0\u201eDumnezeu \u00ee\u021bi ascult\u0103 chemarea dac\u0103 \u00cel cau\u021bi pe El. Nu te ascult\u0103 dac\u0103, prin El, cau\u021bi altceva\u201d. Acesta nu este momentul \u00eemplinirii definitive. R\u0103ul nu este \u00eenvins \u00een totalitate. Cel care se roag\u0103 tr\u0103ie\u0219te contradic\u021bia dintre nenorocirea pe care o \u00eendur\u0103 \u0219i m\u00e2ntuirea definitiv\u0103 promis\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

De aceea, orice rug\u0103ciune \u0219i cerere concret\u0103 adresat\u0103 lui Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna \u00eenconjurat\u0103 de acea mare rug\u0103ciune pe care ne-a \u00eenv\u0103\u021bat-o chiar Isuse:\u00a0\u201e<\/strong>Vin\u0103 la noi \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Ta\u201d, \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia m\u00e2ntuirii \u0219i a vie\u021bii ve\u0219nice.<\/p>\n

\n

O CREDIN\u021a\u0102 \u00ceNDR\u0102ZNEA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Miracolele pe care le s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te Isus nu sunt f\u0103cute \u00een primul r\u00e2nd pentru a-\u0219i revela identitatea \u0219i pentru a o face cunoscut\u0103 tuturor. Mai mult dec\u00e2t un semn al puterii Sale, ele sunt un semn al iubirii Sale. Dar pentru ca aceast\u0103 iubire s\u0103 poat\u0103 interveni \u0219i s\u0103 schimbe via\u021ba unei persoane, aceasta trebuie s\u0103 o primeasc\u0103 cu credin\u021b\u0103. Aceast\u0103 \u00eencredere este cea care \u00eei permite lui Dumnezeu s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eentr-o existen\u021b\u0103 pentru a o transforma.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 logic\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103sesc explica\u021bia cuvintele \u0219i atitudinile lui Isus care ast\u0103zi, \u00een relatarea evanghelic\u0103, par la prima vedere derutante. Isus pune la \u00eencercare credin\u021ba acelei femei canaanite. De fapt, \u00een tot pasajul exist\u0103 aproape un contrast \u00eentre cuvintele \u0219i atitudinile femeii \u0219i cele ale lui Isus. \u0218i tocmai acest contrast creeaz\u0103 un fel de nedumerire \u00een r\u00e2ndul cititorilor.<\/p>\n

Femeia nu vorbe\u0219te pur \u0219i simplu, ci strig\u0103. Strig\u0103 o nevoie disperat\u0103 de ajutor (\u201eAi mil\u0103 de mine\u201d), dar strig\u0103 \u0219i un fel de m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103. Ea \u00eel recunoa\u0219te pe Isus ca fiind \u201eDomnul\u201d, \u201efiul lui David\u201d, adic\u0103 Mesia\u2026<\/p>\n

\u0218i care este reac\u021bia lui Isus? \u201eNiciun cuv\u00e2nt nu i-a adresat\u201d. Apostolii \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceva, pentru c\u0103 sunt deranja\u021bi de aceast\u0103 femeie care \u00eei urm\u0103re\u0219te. Iar Iisus r\u0103spunde sec: \u201eNu am fost trimis dec\u00e2t la oile r\u0103t\u0103cite ale casei lui Israel\u201d.<\/p>\n

\u00cen acest moment, femeia reia, se apropie \u0219i face un gest care arat\u0103 c\u0103, pentru ea, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul nu este un om oarecare: \u201es-a aruncat la p\u0103m\u00e2nt\u201d . Apoi \u00ee\u0219i lanseaz\u0103 rug\u0103mintea: \u201eDoamne, ajut\u0103-m\u0103!\u201d. Dar \u0219i de data aceasta Isus d\u0103 dovad\u0103 de o asprime neobi\u0219nuit\u0103. Pare chiar c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te limbajul dispre\u021buitor cu care evreii \u00eei numeau pe p\u0103g\u00e2ni: \u201ec\u00e2ini\u201d:\u00a0 \u201eNu este bine s\u0103 iei p\u00e2inea copiilor \u0219i s-o arunci c\u0103\u021beilor\u201d.<\/p>\n

Dar femeia, de\u0219i tratat\u0103 astfel \u2013 pus\u0103 la \u00eencercare \u2013, nu se d\u0103 b\u0103tut\u0103: \u201eAdev\u0103rat, Doamne, dar \u0219i c\u0103\u021beii m\u0103n\u00e2nc\u0103 firimiturile care cad de la masa st\u0103p\u00e2nilor lor\u201d.<\/p>\n

Se contureaz\u0103 astfel imaginea mamei care se dedic\u0103 cu totul \u2013 cu inima, cu mintea, cu credin\u021ba \u2013 pentru vindecarea fiicei sale. Ea preia aceea\u0219i expresie a lui Isus (\u201ec\u0103\u021beii\u201d), dar o \u00eentoarce \u00een favoarea sa.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba tuturor acestor lucruri, Isus pare aproape s\u0103 se predea \u0219i \u00ee\u0219i exprim\u0103 toat\u0103 uimirea, mirarea: \u00abFemeie, mare este credin\u021ba ta! Fie \u021bie dup\u0103 cum dore\u0219ti\u00bb.<\/p>\n

\u0218i noi, ast\u0103zi, suntem invita\u021bi s\u0103 ne minun\u0103m \u00eempreun\u0103 cu Isus Cristos \u0219i s\u0103-I mul\u021bumim lui Dumnezeu pentru c\u0103 nu ne lipse\u0219te \u201ep\u0103g\u00e2nii\u201d a c\u0103ror credin\u021b\u0103 este magnific\u0103, mare. Evreilor din comunit\u0103\u021bile sale, converti\u021bi la Cristos, Matei le ofer\u0103 un exemplu care ar putea s\u0103 le deranjeze: chiar \u0219i cei care nu sunt evrei, considera\u021bi impuri, sunt destinatari ai Evangheliei \u0219i ai m\u00e2ntuirii. Acela\u0219i mesaj se adreseaz\u0103, desigur, \u0219i nou\u0103.<\/p>\n

\u0218i ne \u00eendeamn\u0103 nu la suspiciune, ci la uimire. C\u00e2\u021bi converti\u021bi la credin\u021b\u0103, fie din tinere\u021be, fie la maturitate, provenind din cele mai diverse \u021b\u0103ri \u0219i culturi, ne impresioneaz\u0103 prin credin\u021ba lor \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, prin speran\u021ba lor solid\u0103, prin caritatea lor f\u0103r\u0103 limite!<\/p>\n

FEMEIA, O NOU\u0102 PERSPECTIV\u0102 PENTRU BISERIC\u0102<\/strong><\/p>\n

de Simona Segoloni Ruta<\/em><\/p>\n

Pasajul despre femeia cananean\u0103 (\u00een versiunea lui Matei) sau siro-fenician\u0103 (\u00een versiunea lui Marcu) poate constitui un punct de plecare pentru a reflecta asupra femeilor \u00een Biseric\u0103, chiar dac\u0103 textul se refer\u0103 la altceva. La urma urmei, \u00een acest pasaj, chiar Isus \u00eensu\u0219i demonstreaz\u0103 c\u0103 are o atitudine prejudicioas\u0103 fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 femeie p\u0103g\u00e2n\u0103: m\u00e2ntuirea nu poate fi pentru ea, p\u00e2inea este doar pentru cei care pot fi considera\u021bi fii, iar ea nu se num\u0103r\u0103 printre ace\u0219tia. Ceva asem\u0103n\u0103tor i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui Petru c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een fa\u021ba lui Corneliu (capitolul 10 din cartea Faptele Apostolilor): nu credea c\u0103 este posibil ca Duhul Sf\u00e2nt s\u0103 coboare \u0219i asupra p\u0103g\u00e2nilor, dar apoi trebuie s\u0103-\u0219i dea seama (\u0219i a\u0219a le va explica \u00een capitolul 11 celor care \u00eei cer socoteal\u0103 pentru c\u0103 a botezat p\u0103g\u00e2ni) c\u0103 Dumnezeu nu face deosebire \u00eentre oameni, ci \u00cei este pl\u0103cut oricine propov\u0103duie\u0219te dreptatea. Mi se pare c\u0103 aceast\u0103 aceea\u0219i prejudecat\u0103 poate fi reg\u0103sit\u0103 \u00een Biseric\u0103 atunci c\u00e2nd, privind femeile credincioase, se consider\u0103 c\u0103 ele nu pot avea anumite haruri sau c\u0103 nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 anumite responsabilit\u0103\u021bi. \u00cen realitate, nu avem motive s\u0103 afirm\u0103m acest lucru; sunt perspective cu totul prejudicioase \u0219i nefondate.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Dumnezeu nu face discriminare \u00eentre oameni \u0219i \u00ee\u0219i d\u0103ruie\u0219te Duhul oricui, realiz\u00e2nd \u00een el sau \u00een ea daruri, haruri, slujiri, m\u0103rturie \u0219i chiar martiriu, este ceva bine stabilit \u00een tradi\u021bia Bisericii, \u0219i totu\u0219i nu ne d\u0103m seama c\u00e2t de contradictorie este, \u00een raport cu acest lucru, repetarea anumitor stereotipuri sau constr\u00e2ngeri \u00een care participarea femeilor la via\u021ba Bisericii era limitat\u0103 \u00een trecut din motive culturale. Contradictorie pentru noi \u0219i un scandal pentru to\u021bi cei care ne privesc \u0219i ne v\u0103d ca fiind discriminatori \u0219i sexi\u0219ti.<\/p>\n

Se perpetueaz\u0103 cuvinte \u0219i practici care nu \u00ee\u0219i au r\u0103d\u0103cinile \u00een Evanghelie, ci \u00een sistemul de valori al unor societ\u0103\u021bi din alte vremuri, organizate dup\u0103 roluri rigide de gen \u0219i, mai ales, dup\u0103 ierarhii care le consider\u0103 pe femei marginale, supuse, secundare.<\/p>\n

Toate acestea constituie un obstacol \u00een calea accept\u0103rii Evangheliei de c\u0103tre oamenii (\u00een special de c\u0103tre femei) din zilele noastre, dar reprezint\u0103 un obstacol \u0219i pentru propov\u0103duirea \u0219i realizarea drept\u0103\u021bii \u00eentre fiin\u021bele umane, cauz\u0103 c\u0103reia Biserica i s-a dedicat dintotdeauna.<\/p>\n

Ne reg\u0103sim, a\u0219adar, din nou \u00een situa\u021bia evocat\u0103 de povestea femeii cananeene: o privire plin\u0103 de prejudec\u0103\u021bi pare s\u0103-i blocheze accesul la via\u021b\u0103. Poate c\u0103 ne scandalizeaz\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 privire vine din partea Domnului, dar \u00een loc s\u0103 \u00eencerc\u0103m interpret\u0103ri care s\u0103 ne lini\u0219teasc\u0103 (cum ar fi ideea c\u0103 Isus Cristos s-a pref\u0103cut \u00een mod strategic c\u0103 nu vrea s\u0103 o vindece pe fiica femeii), am putea contempla libertatea lui Cristos: El nu este legat de prejudec\u0103\u021bile \u0219i convingerile sale (pe care le-a\u0219 numi inevitabile pentru orice fiin\u021b\u0103 uman\u0103 \u0219i, prin urmare, chiar \u0219i pentru El, cu excep\u021bia cazului \u00een care umanitatea Sa ar fi fost fictiv\u0103), ci este deschis fa\u021b\u0103 de ceea ce Tat\u0103l \u00eei arat\u0103 \u00een istorie \u0219i \u00een fapte. Am putea spune c\u0103 credin\u021ba acestei femei, ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini se ad\u00e2ncesc \u00een iubirea pentru feti\u021ba sa, este semnul prin care Isus \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 m\u00e2ntuirea se afl\u0103 deja dincolo de grani\u021bele Israelului.<\/p>\n

Un semn pentru Biseric\u0103 (deja Ioan al XXIII-lea o numea astfel \u00een enciclica Pacem in terris,<\/em> \u00een \u00eendep\u0103rtatul an 1963), un semn al vremurilor trasat de Duhul Sf\u00e2nt \u00een istoria umanit\u0103\u021bii, este intrarea femeilor \u00een via\u021ba public\u0103, dorin\u021ba \u0219i angajamentul lor ca ceea ce sunt s\u0103 dea roade nu doar \u00een anumite domenii, ci \u00een toate cele \u00een care umanitatea lor va g\u0103si modalit\u0103\u021bi de a \u00eenflori. Cuvinte cu autoritate, cercetare, \u0219tiin\u021b\u0103, leadership, predicare: toate acestea devin spa\u021bii de via\u021b\u0103 pentru femei, f\u0103r\u0103 ca grija \u0219i rela\u021biile s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 mai fie \u00een centrul aten\u021biei lor. A\u0219a cum femeia cananean\u0103 se opre\u0219te \u00een fa\u021ba lui Isus cu credin\u021ba ei autoritar\u0103 \u0219i iubitoare, cu \u00een\u021belepciunea izvor\u00e2t\u0103 din experien\u021ba tr\u0103it\u0103 \u0219i sintetizat\u0103 at\u00e2t prin ascultarea vocilor despre El, c\u00e2t \u0219i prin faptul de a-L avea \u00een fa\u021ba ei, la fel, toate aceste femei se opresc \u00een fa\u021ba Bisericii, \u00een interiorul Bisericii, \u0219i, prin experien\u021bele lor competente, pasionate \u0219i orientate spre cel\u0103lalt, caut\u0103 recunoa\u0219tere \u0219i ofer\u0103 harurile primite, \u00een fa\u021ba c\u0103rora Biserica nu-\u0219i poate permite nicio discriminare \u0219i nicio umilire.<\/p>\n

Multe femei tr\u0103iesc astfel. Poate c\u0103 acest semn al timpurilor ar trebui s\u0103 zguduie con\u0219tiin\u021ba eclezial\u0103, dac\u0103 nu vrem s\u0103 risc\u0103m s\u0103 irosim darurile lui Dumnezeu \u0219i chiar s\u0103 d\u0103m prilej de scandal.<\/p>\n

Poate c\u0103 am putea s\u0103 ne amintim c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu femeia cananean\u0103 l-a determinat pe Isus s\u0103 \u00eenmul\u021beasc\u0103 p\u00e2inea nu doar pentru iudei (o f\u0103cuse deja), ci \u0219i pentru p\u0103g\u00e2ni (a doua \u00eenmul\u021bire a p\u00e2inilor \u00een afara grani\u021belor Israelului are loc tocmai dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu ea), a\u0219a cum am putea aminti c\u0103 experien\u021ba lui Petru cu Corneliu a devenit punctul central al deciziei luate de Adunarea din Ierusalim de a-i primi pe p\u0103g\u00e2ni, deoarece aceasta a fost f\u0103cut\u0103 posibil\u0103 tocmai prin interven\u021bia lui Petru, \u00een care ceea ce a \u00een\u021beles el \u00een fa\u021ba lui Corneliu este crucial.<\/p>\n

Decizia Adun\u0103rii din Ierusalim a schimbat \u00eentreaga structur\u0103 eclezial\u0103 \u0219i \u00eens\u0103\u0219i forma acesteia, disting\u00e2nd-o clar de cea iudeo-cre\u0219tin\u0103. A fost nevoie de curaj \u0219i libertate, dar era necesar \u0219i s-a f\u0103cut.<\/p>\n

Poate c\u0103 ast\u0103zi momentul nu este prea diferit, poate c\u0103 este momentul s\u0103 ne confrunt\u0103m cu Duhul care coboar\u0103 asupra tuturor \u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 Dumnezeu nu face discriminare \u00eentre oameni \u0219i, prin urmare, nu face discriminare nici fa\u021b\u0103 de femei. Poate c\u0103 este momentul s\u0103 analiz\u0103m istoria \u0219i s\u0103 avem curaj.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103\u00a0 <\/strong>Is 56,1.6-7<\/em><\/p>\n

Proclama\u021bia a\u0219a-numitului \u201eAl treilea Isaia\u201d, din care citim ast\u0103zi \u00eenceputul, este foarte clar\u0103: Domnul \u00eei umple de bucurie pe str\u0103ini \u0219i, dintre ace\u0219tia, va alege preo\u021bi levi\u021bi. Complexitatea textului necesit\u0103 o lectur\u0103 atent\u0103, care s\u0103 disting\u0103 imperativul de deschidere de promisiunea Domnului, p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea de efect cu noul nume al casei Domnului.<\/p>\n

A doua lectur\u0103 <\/strong>Rom 11,13-15.29-32<\/em><\/p>\n

Acest fragment este o celebrare a universalit\u0103\u021bii m\u00e2ntuirii care, pornind de la Abraham, se revars\u0103 ca binecuv\u00e2ntare asupra tuturor popoarelor p\u0103m\u00e2ntului. Cu toate acestea, Paul nu ignor\u0103 faptul c\u0103 r\u0103d\u0103cina care sus\u021bine pomul Bisericii este evreiasc\u0103 \u0219i \u00eel define\u0219te pe Cristos ca slujitor al celor t\u0103ia\u021bi \u00eemprejur.<\/p>\n

Evanghelia <\/strong>Mt 15,21-28<\/em><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea lui Isus cu femeia cananean\u0103 se \u00eemparte \u00een dou\u0103 scene: reac\u021bia lui Isus fa\u021b\u0103 de ucenicii s\u0103i \u0219i dialogul lui Isus cu femeia. S\u0103 se pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 schimbarea de perspectiv\u0103 \u0219i exclama\u021bia final\u0103 a lui Isus (subliniat\u0103 de semnul exclam\u0103rii!). Este indispensabil s\u0103 dep\u0103\u0219im barierele \u00eenguste ale comunit\u0103\u021bilor pentru a vesti tuturor popoarelor Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Ultima parte a sulului lui Isaia (care \u00eencepe cu aceast\u0103 pagin\u0103) pune un accent deosebit pe aspectul universalit\u0103\u021bii: Dumnezeu este Dumnezeul tuturor. M\u00e2ntuirea \u0219i dreptatea Sa se manifest\u0103 chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de categoriile considerate \u00een mod tradi\u021bional ca fiind excluse din cultul templului.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dumnezeu \u00censu\u0219i este cel care vorbe\u0219te; textul cap\u0103t\u0103 astfel cea mai mare autoritate. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00eencepe eviden\u021biind o mi\u0219care de reciprocitate \u00een rela\u021bia dintre El \u0219i omenire: pe de o parte, oamenii sunt invita\u021bi s\u0103 \u201epractic\u0103 dreptatea\u201d, pe de alt\u0103 parte, El declar\u0103 c\u0103 \u201edreptatea Sa este pe cale s\u0103 se reveleze\u201d (v. 1). \u00cen Biblie, dreptatea \u00eenseamn\u0103 a r\u0103m\u00e2ne fidel unei rela\u021bii: dac\u0103 Dumnezeu este fidel promisiunilor f\u0103cute poporului S\u0103u, f\u0103c\u00e2ndu-Se prezent \u00een istorie, poporul este chemat s\u0103 fie fidel lui Dumnezeu, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een Tora. Textul nostru, \u00eens\u0103, afirm\u0103 cu t\u0103rie (a\u0219a cum este caracteristic literaturii profetice) c\u0103 aceast\u0103 rela\u021bie reciproc\u0103 nu este apanajul exclusiv al Israelului: str\u0103inul nu trebuie s\u0103 se simt\u0103 exclus!<\/p>\n

Diferitele imagini legate de cultul evreiesc (sabatul, muntele sf\u00e2nt, templul, holocausturile \u0219i sacrificiile) ar putea fi \u00een\u021belese pur \u0219i simplu ca o integrare a str\u0103inilor \u00een comunitatea cultic\u0103 a lui Israel; dar este probabil ca oracolul s\u0103 se refere mai degrab\u0103 la un context escatologic. De fapt, chiar \u0219i Isus va da acestui text o interpretare de acest fel, pentru a-\u0219i justifica gestul violent \u00eempotriva v\u00e2nz\u0103torilor \u0219i a schimb\u0103torilor de bani din templu (cf. Mt 21,13). Dac\u0103 cultul este locul simbolic \u00een care rela\u021bia om-Dumnezeu cap\u0103t\u0103 cea mai mare semnifica\u021bie (chiar dac\u0103, desigur, aceast\u0103 rela\u021bie nu se limiteaz\u0103 la contextul liturgic, ci se extinde la orice domeniu al vie\u021bii), profetul decide s\u0103 foloseasc\u0103 imagini cultice pentru a reprezenta \u00eemplinirea istoriei umane, caracterizat\u0103 de plenitudinea rela\u021biilor; \u00een acea zi, diferen\u021bele nu vor mai fi un obstacol \u00een calea coexisten\u021bei pa\u0219nice, iar fraternitatea universal\u0103 se va manifesta pe deplin \u00een comuniunea tuturor cu Domnul.<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Chiar \u0219i Paul reflecteaz\u0103 asupra dimensiunii istorice a m\u00e2ntuirii, identific\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 minunat\u0103 \u00eentre credincio\u0219ia lui Dumnezeu \u0219i alegerile libere (nu toate corecte) ale oamenilor. Aici, \u00eens\u0103, nu este vorba mai mult despre acceptarea p\u0103g\u00e2nilor, ci mai degrab\u0103 despre reintegrarea acelei p\u0103r\u021bi a poporului Israel care s-a \u00eenchis fa\u021b\u0103 de Evanghelie.<\/em><\/p>\n

\n

Universalismul evanghelic se eviden\u021biaz\u0103 cu t\u0103rie \u00een reinterpretarea istoric-salvific\u0103 pe care o face Paul pornind de la atitudinea iudeilor \u0219i a p\u0103g\u00e2nilor (\u201eneamurile\u201d) fa\u021b\u0103 de vestire. Nu tot Israelul a recunoscut \u00een Cristos \u00eemplinirea istoriei; tocmai aceast\u0103 \u201eneascultare\u201d par\u021bial\u0103, care de fapt i-a exclus de la m\u00e2ntuirea Evangheliei, i-a \u00eempins cu \u0219i mai mult elan pe Paul \u0219i pe tovar\u0103\u0219ii s\u0103i s\u0103 vesteasc\u0103 Pa\u0219tele lui Cristos neamurilor, \u00eemplinind astfel misiunea pe care Dumnezeu le-o \u00eencredin\u021base (cf. Gal 1,16). Astfel, \u00een timp ce o parte din Israel r\u0103m\u00e2nea \u00een afar\u0103, credin\u021ba se r\u0103sp\u00e2ndea dincolo de grani\u021bele na\u021bionale \u00eenguste, datorit\u0103 \u0219i alegerilor gre\u0219ite ale oamenilor, pe care Dumnezeu \u0219tie \u00eens\u0103 s\u0103 le readuc\u0103 \u00eentotdeauna pe calea binelui (\u201erespingerea lor a fost o \u00eemp\u0103care a lumii\u201d: Rom 11,15).<\/p>\n

Dar dac\u0103 Dumnezeu este drept, El va r\u0103m\u00e2ne fidel \u0219i leg\u0103m\u00e2ntului f\u0103cut cu poporul S\u0103u; a\u0219a cum a ar\u0103tat acum mil\u0103 fa\u021b\u0103 de p\u0103g\u00e2ni (folosindu-Se de neascultarea unor evrei), tot a\u0219a \u2013 Paul este convins de aceasta \u2013 El va ar\u0103ta mil\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eentregul popor evreu, care va fi m\u00e2ntuit dup\u0103 modalit\u0103\u021bi pe care numai Dumnezeu, \u00een providen\u021ba Sa, le cunoa\u0219te (\u201ece va fi re\u00eentoarcerea lor, dac\u0103 nu o \u00eenviere din mor\u021bi?\u201d: v. 15).<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Misiunea istoric\u0103 a lui Isus se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een conformitate cu planul divin, legat de alegerea poporului Israel: integrarea p\u0103g\u00e2nilor \u00een credin\u021b\u0103 se va realiza prin intermediul poporului evreu. \u00cens\u0103 credin\u021ba unei femei str\u0103ine \u00eel determin\u0103 pe Isus s\u0103-\u0219i revizuiasc\u0103 at\u00e2t propriile perspective culturale, c\u00e2t \u0219i modul \u00een care se supune voin\u021bei lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dep\u0103\u0219irea grani\u021belor<\/em><\/strong><\/p>\n

Biblia, de\u0219i este un text foarte vechi \u0219i puternic marcat din punct de vedere socio-religios, abordeaz\u0103 adesea tema str\u0103inului \u0219i a celui diferit. Pe de o parte, nu se ascunde teama fa\u021b\u0103 de diferen\u021bele etnice, culturale \u0219i religioase (este suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la tema interzicerii c\u0103s\u0103toriilor mixte, deoarece se credea c\u0103 so\u021biile str\u0103ine aduceau cu ele cultul unor zeit\u0103\u021bi str\u0103ine), pe de alt\u0103 parte, chiar \u0219i str\u0103inului care tr\u0103ie\u0219te \u00een mijlocul poporului lui Israel i se garanteaz\u0103 drepturile fundamentale (cf.\u00a0Lev<\/em>\u00a019,33-34).<\/p>\n

Se eviden\u021biaz\u0103 figuri exemplare de femei \u0219i b\u0103rba\u021bi str\u0103ini: Rut moabita, Naaman sirianul, v\u0103duva din Sarepta din Sidon; poporul \u00eensu\u0219i nu trebuie s\u0103 uite c\u0103 \u0219i el a fost str\u0103in \u00een \u021bara Egiptului \u0219i, \u00een ciuda diversit\u0103\u021bilor, exist\u0103 o fraternitate universal\u0103 care leag\u0103 toate popoarele \u0219i care \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een credin\u021ba \u00een Dumnezeu, creatorul tuturor.<\/p>\n

A dep\u0103\u0219i grani\u021bele, biruind rezisten\u021bele dictate de diversitate, este un aspect important al alegerii lui Israel: Dumnezeu i-a promis lui Abraham c\u0103 va fi o binecuv\u00e2ntare pentru toate neamurile (cf.\u00a0Gen<\/em>\u00a012,3), iar poporul lui Dumnezeu a fost ales ca p\u0103str\u0103tor al leg\u0103m\u00e2ntului nu pentru c\u0103 era cel mai bun dintre to\u021bi (cf.\u00a0Dt<\/em>\u00a07,7-8), ci pentru a putea \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a misiunea de a-i conduce pe ceilal\u021bi popoare la credin\u021ba \u00een Dumnezeul viu \u0219i adev\u0103rat (cf.\u00a0Zc<\/em>\u00a08,23). \u00cens\u0103, a ie\u0219i din limitele proprii cere efort: chiar Isus \u2013 pe deplin integrat \u00een cultura vremii sale \u2013 ne arat\u0103 ast\u0103zi o anumit\u0103 reticen\u021b\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 procesul istoric-m\u00e2ntuitor (a\u0219a cum reiese clar din Evanghelia de ast\u0103zi) avanseaz\u0103 treptat; dar calea lui Dumnezeu nu poate s\u0103 nu treac\u0103 prin zonele incomode ale \u00eent\u00e2lnirii \u0219i ale confrunt\u0103rii.<\/p>\n

Elementul simbolic al travers\u0103rii lacului \u0219i al mersului \u201epe cel\u0103lalt mal\u201d (cf. Evanghelia de duminica trecut\u0103:\u00a0Mt<\/em>\u00a014,22.34) \u00eel introduce pe cititorul lui\u00a0Matei<\/em>\u00a0\u00eentr-o trecere necesar\u0103 de realizat, \u00eentr-o anumit\u0103 for\u021b\u0103 pe care trebuie s\u0103 o exercit\u0103m fa\u021b\u0103 de propriile noastre scheme prea \u00eenr\u0103d\u0103cinate.<\/p>\n

Acest lucru reiese clar \u00een 15,1-20, unde Isus, \u00eenc\u0103 pe teritoriul Galileei, discut\u0103 cu unii farisei \u0219i c\u0103rturari despre poruncile lui Dumnezeu \u0219i despre tradi\u021bia fariseic\u0103: ce este cu adev\u0103rat esen\u021bial? C\u00e2nd tradi\u021bia nu se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 \u00een principiile care stau la baza poruncilor lui Dumnezeu, ea risc\u0103 doar s\u0103 fie orientat\u0103 spre ap\u0103rarea pozi\u021biilor de putere sau a siguran\u021belor oamenilor. Dimpotriv\u0103, voin\u021ba lui Dumnezeu, dac\u0103 este c\u0103utat\u0103 cu st\u0103ruin\u021b\u0103 \u0219i cu inten\u021bii drepte, cere uneori s\u0103 se revizuiasc\u0103 chiar \u0219i unele pozi\u021bii \u00eenvechite.<\/p>\n

Reflec\u021biile lui Isus risc\u0103 s\u0103-i scandalizeze pe conservatorii din Israel (15,12: \u201e\u0218tii c\u0103 fariseii, auzind acest cuv\u00e2nt, s-au scandalizat?\u201d); unele certitudini \u0219i rigidit\u0103\u021bi religioase \u00eencep s\u0103 se clatine.<\/p>\n

Cititorul este astfel preg\u0103tit s\u0103-l urmeze pe Isus, care acum dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele \u0219i din punct de vedere geografic, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre nordul Galileei, c\u0103tre \u201ezona Tirului \u0219i a Sidonului\u201d (15,21). Cele dou\u0103 ora\u0219e feniciene apar adesea \u00een literatura profetic\u0103 ca reprezentante ale na\u021biunilor p\u0103g\u00e2ne (Is<\/em>\u00a023;\u00a0Ier<\/em>\u00a047,4;\u00a0Zac<\/em>\u00a09,2-3), caracterizate de m\u00e2ndrie \u0219i arogan\u021b\u0103 care le \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se deschid\u0103 c\u0103tre revela\u021bia lui Dumnezeu. Chiar cuvintele lui Isus din\u00a0Mt<\/em>\u00a011,21-22 eviden\u021biaser\u0103 aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 proverbial\u0103 a celor dou\u0103 ora\u0219e. Cu toate acestea, \u00eenchiderea lor nu este privit\u0103 de El ca un cuv\u00e2nt definitiv; dimpotriv\u0103, ora\u0219ele de pe malul lacului Gennesaret (Betsaida, Corazin \u0219i Cafarnao), martori ai unor minuni mari, sunt, de fapt, mult mai \u00eenchise. Femeia care intr\u0103 acum \u00een scen\u0103 (etichetat\u0103 imediat cu o atribuire, \u201ecananeanc\u0103\u201d, care evoc\u0103 vechii du\u0219mani ai Israelului \u0219i practicile lor p\u0103g\u00e2ne \u0219i idolatre) este o reprezentant\u0103 demn\u0103 a acestor teritorii: este str\u0103in\u0103 \u0219i p\u0103g\u00e2n\u0103, dar nu se teme s\u0103 se apropie \u0219i s\u0103 recunoasc\u0103 \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul Israelului.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Un<\/em><\/strong>\u00a0Isus<\/em><\/strong>\u00a0ciudat de<\/em><\/strong>\u00a0rigid<\/em><\/strong><\/p>\n

Povestirea minunii vindec\u0103rii fiicei femeii se bazeaz\u0103 pe trei mici schimburi de replici: \u00eentre femeie \u0219i Isus (vv. 22-23a), \u00eentre ucenici \u0219i Iisus (vv. 23b-24) \u0219i din nou \u00eentre femeie \u0219i Iisus (vv. 25-28). La orice dat\u0103, nu Iisus este cel care ia ini\u021biativa: el pare ciudat de pasiv, \u00eenchis \u0219i reticent.<\/p>\n

Prima sa reac\u021bie la strig\u0103tul de rug\u0103 al femeii este o t\u0103cere resping\u0103toare: se pare c\u0103 ea nu este considerat\u0103 nici m\u0103car demn\u0103 de un r\u0103spuns (v. 23a). Cititorul, obi\u0219nuit cu compasiunea \u0219i \u00eeng\u0103duin\u021ba lui Isus fa\u021b\u0103 de cererile celor care sufer\u0103, r\u0103m\u00e2ne uimit \u00een fa\u021ba acestei \u00eenchideri. Urmeaz\u0103 interven\u021bia ucenicilor (\u201eascult-o, pentru c\u0103 ne urm\u0103re\u0219te strig\u00e2nd\u201d: v. 23b), care \u00een sine este ambigu\u0103: imperativul\u00a0ap\u00f3lyson<\/em>\u00a0ar trebui, de fapt, tradus mai bine prin \u201ed\u0103-i drumul\u201d \u0219i ar putea fi interpretat ca fiind dictat de singura dorin\u021b\u0103 de a sc\u0103pa de ea (similar cu 14,15: \u00abTrimite mul\u021bimea s\u0103 se duc\u0103 \u00een sate s\u0103-\u0219i cumpere de m\u00e2ncare\u00bb). Isus, \u00eens\u0103, interpreteaz\u0103 invita\u021bia lor ca pe o mijlocire \u00een favoarea femeii \u0219i \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 reticen\u021ba cu o afirma\u021bie cu caracter istoric-salvific (\u00abNu am fost trimis dec\u00e2t la oile r\u0103t\u0103cite ale casei lui Israel\u00bb: v. 24). Aceasta corespunde indica\u021biilor date de Isus pentru misiunea celor Doisprezece (\u201eS\u0103 nu merge\u021bi printre p\u0103g\u00e2ni \u0219i s\u0103 nu intra\u021bi \u00een cet\u0103\u021bile samaritenilor; \u00eendrepta\u021bi-v\u0103 mai degrab\u0103 c\u0103tre oile r\u0103t\u0103cite ale casei lui Israel\u201d: 10,5-6), \u00eens\u0103 nu se potrive\u0219te \u2013 un alt element care st\u00e2rne\u0219te uimire \u2013 cu atitudinile sale la alte prilejuri (cf. centurionul p\u0103g\u00e2n c\u0103ruia i-a \u00eemplinit rug\u0103mintea \u00een 8,5-11). \u00cen cele din urm\u0103, la insisten\u021ba femeii, Isus r\u0103spunde cu o zical\u0103 metaforic\u0103 care con\u021bine o adev\u0103rat\u0103 jignire (v. 26): \u201ec\u00e2ini\u201d era denumirea pe care p\u0103g\u00e2nii o primeau pe un ton dispre\u021buitor, iar acest termen, \u00een tradi\u021bia biblic\u0103, este rezervat du\u0219manilor (cf. \u0219i\u00a0Fil<\/em>\u00a03,2;\u00a0Ap<\/em>\u00a022,15).<\/p>\n

Diminutivul (\u201ec\u0103\u021belu\u0219i\u201d, cu referire la c\u00e2inii de cas\u0103 \u0219i nu la cei vagabonzi) atenueaz\u0103 pu\u021bin violen\u021ba, dar contrastul fa\u021b\u0103 de \u201efiii\u201d este totu\u0219i foarte puternic. Isus nu ar putea fi descris cu mai mult\u0103 asprime; era cu adev\u0103rat ferm convins de necesitatea de a urma pa\u0219ii corecti: el considera c\u0103 mai \u00eent\u00e2i Evanghelia trebuia vestit\u0103 \u201eoilor pierdute ale casei lui Israel\u201d (10,6; 15,24) \u0219i abia apoi \u201etuturor popoarelor\u201d (28,19). De fapt, cei unsprezece \u2013 lucru pe care nu trebuie s\u0103-l uit\u0103m \u2013 care \u00een prima Evanghelie reprezint\u0103 restul poporului credincios al lui Israel (cf. 19,28), vor fi cei care, dup\u0103 Pa\u0219te, vor r\u0103sp\u00e2ndi vestirea \u00een mod universal. Astfel se va \u00eemplini pentru Israel sim\u021b\u0103m\u00e2ntul alegerii sale. Dar atunci, ne-am putea \u00eentreba, de ce a decis totu\u0219i Isus s\u0103 se aventureze pe teritoriul Tirului \u0219i al Sidonului? Poate pentru c\u0103, indiferent de planul de m\u00e2ntuire al Tat\u0103lui, nu ne putem sustrage de la \u00eent\u00e2lnire \u0219i de la confruntare.<\/p>\n

Credin\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0care<\/em><\/strong>\u00a0tope\u0219te<\/em><\/strong>\u00a0duritatea<\/em><\/strong><\/p>\n

Atitudinea femeii este cea care \u00eel determin\u0103 pe Isus s\u0103-\u0219i revizuiasc\u0103 propriele decizii \u0219i s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 orizontul viziunii sale istorico-salvific\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103-\u0219i piard\u0103 din valoare. Femeia se afl\u0103 \u00eentr-o atitudine constant\u0103 de rug\u0103minte (strig\u0103, se apropie, se prosterneaz\u0103). Este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 o p\u0103g\u00e2n\u0103 folose\u0219te un titlu mesianic: \u201eDoamne, fiu al lui David\u201d (15,22). Este posibil ca aceast\u0103 denumire s\u0103 se refere pur \u0219i simplu la Solomon, fiul lui David care a r\u0103mas \u00een istorie pentru \u00een\u021belepciunea \u0219i cuno\u0219tin\u021bele sale (care, \u00een tradi\u021bia iudaic\u0103, se \u00eentindeau de la botanic\u0103 la astrologie, de la medicin\u0103 la magie); \u00een acest caz, cererea ar face apel la darurile de vindecare ale lui Isus, noul Solomon (cf. \u0219i 9,27 \u0219i 20,30). \u00cens\u0103 poate \u00eens\u0103 c\u0103 putem \u00een\u021belege acest titlu \u0219i \u00eentr-un sens puternic mesianic; femeia recunoa\u0219te, de fapt, distinc\u021bia dintre rolurile p\u0103g\u00e2nilor \u0219i ale poporului Israel. Ea accept\u0103 de bun\u0103voie chiar \u0219i jignirea \u0219i nu are nicio re\u021binere \u00een a aplica metafora c\u00e2inilor \u0219i a copiilor la situa\u021bia sa specific\u0103. Se vede astfel o mare umilin\u021b\u0103 din partea ei, care totu\u0219i nu renun\u021b\u0103 s\u0103 apeleze la mila lui Isus.<\/p>\n

A lua p\u00e2inea de la copii ar fi, \u00eentr-adev\u0103r, o nedreptate; dar aici copiii nu sunt priva\u021bi de nimic, \u00een timp ce, \u00een acela\u0219i timp, c\u00e2inii pot fi s\u0103tura\u021bi cu ceea ce cade de la mas\u0103 (v. 27).<\/p>\n

Imaginea, \u00een viziunea femeii, se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te astfel cu tr\u0103s\u0103tura abunden\u021bei mesei (este at\u00e2t de mult p\u00e2ine \u00eenc\u00e2t ceea ce cade din gre\u0219eal\u0103 este suficient pentru a hr\u0103ni animalele domestice). A\u0219a este \u0219i m\u00e2ntuirea lui Dumnezeu: El nu este zg\u00e2rcit \u00een a o d\u0103rui, ci o ofer\u0103 din bel\u0219ug. \u00cen\u00a0Evanghelia dup\u0103 Matei<\/em>, Isus a f\u0103cut adesea referire tocmai la m\u0103rinimia inimii lui Dumnezeu, care are grij\u0103 de creaturile Sale (6,26-32), deschide u\u0219a celui care bate \u0219i d\u0103 celui care cere (7,7-11). La aceast\u0103 m\u0103rinimie a lui Dumnezeu face apel femeia: m\u00e2ntuirea ei nu poate fi dec\u00e2t universal\u0103.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba acestei credin\u021be at\u00e2t de umile \u0219i curajoase, Isus \u00eei asigur\u0103 (v. 28) c\u0103 dorin\u021ba ei se va \u00eemplini (chiar \u0219i \u00een cazul centurionului p\u0103g\u00e2n, Isus s-a bazat tocmai pe credin\u021ba acestuia: cf. 8,10).<\/p>\n

Un<\/em><\/strong>\u00a0text<\/em><\/strong>\u00a0care<\/em><\/strong>\u00a0tr\u0103deaz\u0103 o<\/em><\/strong>\u00a0tensiune<\/em><\/strong><\/p>\n

Finalul fericit al povestirii noastre, totu\u0219i, nu trebuie s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 trecem prea u\u0219or cu vederea tensiunile textului. Dac\u0103 personajul lui Isus este conturat \u00eentr-un mod at\u00e2t de inedit, este evident c\u0103 inten\u021bia autorului este aceea de a impresiona cititorul, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri. Isus, trimis ca Mesia al Israelului, \u0219i-a luat \u00een serios propria misiune \u00een beneficiul poporului ales (l\u0103s\u00e2nd ca Israelul credincios s\u0103 o extind\u0103 c\u0103tre na\u021biuni); cu toate acestea, el a manifestat \u0219i m\u00e2ntuirea universal\u0103 a lui Dumnezeu prin ascultarea rug\u0103ciunilor centurionului \u0219i ale femeii canaanite.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 tensiune se contureaz\u0103 probabil cele dou\u0103 curente ale comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine antice: acei iudeo-cre\u0219tini care tindeau s\u0103 limiteze misiunea lui Cristos doar la sfera iudaic\u0103 sunt invita\u021bi s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze ideea c\u0103 m\u00e2ntuirea lui Dumnezeu nu poate fi limitat\u0103 sau restr\u00e2ns\u0103; to\u021bi se pot bucura de ea f\u0103r\u0103 ca nimic s\u0103 le fie luat celor care au primit-o deja ca dar. Pe de alt\u0103 parte, p\u0103g\u00e2nii care au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at credin\u021ba sunt chema\u021bi s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103, \u00een planul \u00een\u021belept al lui Dumnezeu, Israelul a fost primul destinatar al trimiterii lui Isus \u0219i, prin urmare, ei au ceva de \u00eenv\u0103\u021bat de la Israel.<\/p>\n

Este probabil ca aceste dou\u0103 aspecte ale Bisericii s\u0103 continue s\u0103 coexiste\u00a0mutatis mutandis\u00a0<\/em>\u0219i \u00een zilele noastre. Cuplul \u201emisiune c\u0103tre Israel \/ universalism\u201d ar putea fi ast\u0103zi exprimat \u00een al\u021bi termeni (cum ar fi, de exemplu, \u201eprotec\u021bie \/ incluziune\u201d), dar \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i: Evanghelia nu cre\u0219te prin polarizare, ci mai degrab\u0103 prin aten\u021bia acordat\u0103 tuturor \u0219i fiec\u0103ruia \u00een parte \u0219i prin deschiderea c\u0103tre dialog chiar \u0219i cu cei diferi\u021bi.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 578\/iulie-august 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Jean Germain Drouais, Cristos \u0219i femeia cananeeanc\u0103<\/em><\/p>\n

Hits: 28<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A XX-A DE PESTE AN 16 AUGUST 2026 A CERE CU CREDIN\u021a\u0102 de Jose Antonio Pagola Rug\u0103ciunea de cerere a […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":46709,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46708"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46708"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46708\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46710,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46708\/revisions\/46710"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/46709"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}