{"id":46663,"date":"2026-08-09T09:18:05","date_gmt":"2026-08-09T06:18:05","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=46663"},"modified":"2026-08-09T09:18:05","modified_gmt":"2026-08-09T06:18:05","slug":"indoieli-de-credinta-meditatie-pentru-duminica-a-xix-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/08\/09\/indoieli-de-credinta-meditatie-pentru-duminica-a-xix-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cendoieli de credin\u021b\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XIX-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

9 AUGUST 2026<\/strong><\/p>\n

\n

\u00ceNDOIELI DE CREDIN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n

\n

Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, cre\u0219tinii vorbeau despre necredin\u021b\u0103 ca despre o chestiune specific\u0103 ateilor \u0219i necredincio\u0219ilor, ceva care ne \u00eenconjura, dar care nu ne atingea \u00een mod direct.<\/p>\n

Ast\u0103zi nu ne mai sim\u021bim at\u00e2t de imuni. Necredin\u021ba nu mai este ceva care \u00eei afecteaz\u0103 doar pe \u201eceilal\u021bi\u201d, ci o problem\u0103 pe care credinciosul trebuie s\u0103 \u0219i-o pun\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu propria sa credin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 credin\u021ba nu este niciodat\u0103 ceva sigur, ceva de care putem dispune dup\u0103 bunul plac ca de o posesiune privat\u0103 de neclintit. Credin\u021ba este un dar al lui Dumnezeu pe care trebuie s\u0103-l primim \u0219i s\u0103-l p\u0103str\u0103m cu fidelitate. De aceea, pericolul de a pierde credin\u021ba nu vine at\u00e2t din exterior, c\u00e2t din atitudinea noastr\u0103 personal\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

Mul\u021bi oameni obi\u0219nuiesc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201e\u00eendoielile lor de credin\u021b\u0103\u201d. \u00cen general,\u00a0este<\/em>\u00a0vorba, de fapt, de dificult\u0103\u021bi \u00een a \u00een\u021belege \u00eentr-un mod coerent \u0219i rezonabil anumite idei \u0219i concep\u021bii despre Dumnezeu \u0219i despre misterul cre\u0219tin.<\/p>\n

Aceste \u201e\u00eendoieli de credin\u021b\u0103\u201d nu sunt at\u00e2t de periculoase pentru cre\u0219tinul care tr\u0103ie\u0219te o atitudine de \u00eencredere plin\u0103 de iubire fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. A\u0219a cum spunea cardinalul\u00a0H. Newman<\/em>, \u201ezece dificult\u0103\u021bi nu constituie o \u00eendoial\u0103\u201d.<\/p>\n

Pentru a vorbi despre credin\u021b\u0103, \u00een cultura ebraic\u0103 se folose\u0219te un termen foarte expresiv:\u00a0\u201eaman\u201d.<\/em>\u00a0De aici provine cuv\u00e2ntul\u00a0\u201eamen\u201d.<\/em>\u00a0Acest verb \u00eenseamn\u0103 \u201ea se sprijini\u201d, \u201ea se baza\u201d, \u201ea-\u0219i pune \u00eencrederea\u201d \u00een cineva mai solid dec\u00e2t noi.<\/p>\n

Tocmai \u00een aceasta const\u0103 esen\u021ba credin\u021bei. A crede \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i sprijinindu-ne pe Dumnezeu. A spera cu \u00eencredere \u00een El, \u00eentr-o atitudine de d\u0103ruire absolut\u0103 \u0219i de \u00eencredere \u0219i fidelitate de neclintit. Aceasta este experien\u021ba pe care au tr\u0103it-o \u00eentotdeauna marii credincio\u0219i \u00een mijlocul crizelor lor. Sf\u00e2ntul Paul o exprim\u0103 \u00eentr-un mod foarte plastic: \u201e\u0218tiu \u00een cine mi-am<\/em>\u00a0pus \u00eencrederea<\/em>\u201d (2Tim 1,12).<\/p>\n

Aceasta este \u0219i atitudinea lui Petru care, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 se scufunde, strig\u0103 din ad\u00e2ncul sufletului:\u00a0\u201eDoamne, salveaz\u0103-m\u0103\u201d,<\/em>\u00a0\u0219i simte m\u00e2na lui Isus care \u00eel apuc\u0103 \u0219i \u00eei spune:\u00a0\u201eDe ce<\/em>\u00a0ai<\/em>\u00a0ezitat?\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cendoielile pot fi o ocazie propice pentru a ne purifica \u0219i mai mult credin\u021ba, \u00eenr\u0103d\u0103cin\u00e2nd-o \u00eentr-un mod mai viu \u0219i mai real \u00een Dumnezeu \u00censu\u0219i. Este momentul s\u0103 ne sprijinim cu mai mult\u0103 fermitate pe El \u0219i s\u0103 ne rug\u0103m cu mai mult\u0103 sinceritate ca niciodat\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd e\u0219ti \u201ecre\u0219tin din na\u0219tere\u201d, vine \u00eentotdeauna un moment \u00een care trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 credem cu adev\u0103rat \u00een Dumnezeu sau pur \u0219i simplu continu\u0103m s\u0103 credem \u00een cei care ne-au vorbit despre El \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie.<\/p>\n

\n

\u00ceN MOMENTUL \u00ceNCERC\u0102RII\u2026<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Tocmai am tr\u0103it un moment de mare entuziasm \u0219i bucurie. Isus a hr\u0103nit o mul\u021bime \u00eenfometat\u0103 care \u00eel urma pentru a-i asculta Cuv\u00e2ntul \u0219i a beneficia de for\u021ba vie\u021bii, a milostivirii \u0219i a vindec\u0103rii care eman\u0103 din el. A fost o zi epic\u0103, una dintre acelea de neuitat. Oamenii au putut s\u0103 m\u0103n\u00e2nce p\u00e2n\u0103 la sa\u021bietate p\u00e2ine \u0219i pe\u0219te. Miracolul s\u0103v\u00e2r\u0219it de Isus a trezit speran\u021ba \u00een mul\u021bi. Acum sunt siguri c\u0103 Mesia a venit. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat a fost un semn clar al prezen\u021bei Sale.<\/p>\n

P\u0103cat c\u0103 Isus nu le-a permis apostolilor s\u0103 se bucure de acel moment, s\u0103 participe la entuziasmul mul\u021bimii. I-a luat de l\u00e2ng\u0103 oameni \u0219i i-a \u201eobligat\u201d s\u0103 urce \u00een barc\u0103 pentru a se \u00eendrepta spre cel\u0103lalt mal al lacului Tiberiadei. El, la r\u00e2ndul s\u0103u, s-a urcat pe munte s\u0103 se roage.<\/p>\n

Dar tocmai c\u00e2nd se aflau la c\u00e2teva mile de \u021b\u0103rm, i-a a\u0219teptat furtuna. V\u00e2ntul b\u0103tea din fa\u021b\u0103, iar barca era zguduit\u0103 de valuri. \u0218i c\u00e2nd l-au v\u0103zut pe Isus merg\u00e2nd pe mare, s-au tulburat \u0219i au \u00eenceput s\u0103 strige de fric\u0103. Chiar \u0219i Petru, la \u00eendemnul lui Isus, a \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 pe ape. Cu toate acestea, de \u00eendat\u0103 ce a sim\u021bit v\u00e2ntul puternic, s-a speriat \u0219i a \u00eenceput s\u0103 se scufunde.<\/p>\n

Da, c\u00e2nd totul pare s\u0103 mearg\u0103 ca pe roate, mai devreme sau mai t\u00e2rziu vine furtuna. Este momentul \u00eencerc\u0103rii \u0219i este u\u0219or ca frica s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00e2nire pe noi. Pentru a ie\u0219i din aceast\u0103 situa\u021bie este nevoie de \u00eencredere: credin\u021ba \u00een Cel care spune: \u201eCuraj, Eu sunt, nu v\u0103 teme\u021bi!<\/em>\u201d. Numai aceasta ne permite s\u0103 nu ne scufund\u0103m, s\u0103 nu disper\u0103m, s\u0103 nu ne clintim.<\/p>\n

Toate mijloacele de care dispunem sunt fragile, precum barca apostolilor pe lacul Galileei. Iar furia elementelor naturii ne spore\u0219te sim\u021b\u0103m\u00e2ntul de precaritate, senza\u021bia c\u0103 nu vom reu\u0219i. Este o experien\u021b\u0103 care face parte din via\u021ba oric\u0103rui credincios, chemat s\u0103 \u00eenfrunte diverse momente dificile ale existen\u021bei. Important este s\u0103 nu se simt\u0103 singur, abandonat \u00een voia sor\u021bii.<\/p>\n

Isus nu ne p\u0103r\u0103se\u0219te: vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103, \u00ee\u0219i \u00eentinde m\u00e2na \u0219i ne apuc\u0103, a\u0219a cum a f\u0103cut cu Petru, pe care nu-l mustr\u0103 pentru lipsa de curaj, ci pentru \u201epu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n

Sunt mul\u021bi cre\u0219tini care ar dori s\u0103 fie scuti\u021bi de momentele dificile \u0219i grele ale vie\u021bii. Dar aceasta este doar o iluzie. Ucenicul \u0219tie c\u0103 \u00eencerc\u0103rile fac parte din experien\u021ba tuturor, nimeni nu este scutit de ele. \u0218i atunci, ce ne ofer\u0103 credin\u021ba? Nu ne scute\u0219te de boli, de accidente, de situa\u021biile dureroase legate de e\u0219ecurile noastre mici \u0219i mari, de dificult\u0103\u021bile muncii noastre, ale rela\u021biilor noastre afective \u0219i de prietenie. Credin\u021ba ne asigur\u0103 c\u0103 suntem \u00eenso\u021bi\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103, p\u0103zi\u021bi de iubirea lui Dumnezeu, de milostivirea Sa. Exist\u0103 Cineva care vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103, care ne \u00eentinde m\u00e2na, ne ridic\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de noi.<\/p>\n

\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103 <\/strong>1Regi 19,9a.11-13a<\/em><\/p>\n

Ilie, ajuns la Horeb-Sinai, trebuie s\u0103-L \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Domnul, dar marele profet are nevoie s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Dumnezeu. S\u0103 trecem \u00een revist\u0103 cu calm, cu ritmul potrivit, fenomenele atmosferice \u0219i tripla negare (\u201eDomnul nu era\u2026\u201d). Dumnezeu, de fapt, apare abia la sf\u00e2r\u0219it, \u00een lini\u0219tea \u0219i pacea adierii.<\/p>\n

A doua lectur\u0103 <\/strong>Rom 9,1-5<\/em><\/p>\n

Acest fragment ne prezint\u0103 sentimentele lui Paul fa\u021b\u0103 de poporul s\u0103u, Israel. Paul simte compasiune, \u00eengrijorare \u0219i duio\u0219ie pentru soarta na\u021biunii alese, dore\u0219te s\u0103 fie separat personal de Cristos \u00een favoarea fra\u021bilor s\u0103i. Apelul c\u0103tre Israel \u0219i promisiunile sale divine este amintirea unui popor, a unei alegeri, a unui leg\u0103m\u00e2nt al c\u0103rui sigiliu este Cristos, chiar \u0219i dup\u0103 trup.<\/p>\n

Evanghelia <\/strong>Mt 14,22-33<\/em><\/p>\n

Pasajul prezint\u0103 o introducere care creeaz\u0103 a\u0219teptarea pentru minunea principal\u0103, urmat\u0103 de o m\u0103rturisire de credin\u021b\u0103. S\u0103 se aib\u0103 grij\u0103 s\u0103 se eviden\u021bieze cu claritate desf\u0103\u0219urarea nara\u021biunii conform acestei triplice mi\u0219c\u0103ri. Pasajul pare s\u0103 repropun\u0103 o adev\u0103rat\u0103 apari\u021bie pascal\u0103 \u00een fa\u021ba apostolilor \u0219i a Bisericii primare, aflat\u0103 \u00een dificultate \u0219i cu pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103. M\u00e2na \u00eentins\u0103 spre Petru nu va fi doar m\u00e2ntuirea lui, ci \u0219i a \u00eentregii Biserici.<\/p>\n

\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un moment de profund\u0103 epuizare emo\u021bional\u0103, Ilie porne\u0219te \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie prin memoria istoric\u0103 a Israelului: hr\u0103nit cu ap\u0103 \u0219i p\u00e2ine oferite direct de Dumnezeu \u00een de\u0219ert, el merge patruzeci de zile p\u00e2n\u0103 la Horeb, muntele lui Dumnezeu. El reface astfel pa\u0219ii str\u0103mo\u0219ilor s\u0103i \u0219i tocmai acolo \u00eel va surprinde Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\n

Ilie \u0219i-a dedicat \u00eentreaga existen\u021b\u0103 ap\u0103r\u0103rii cu curaj a credin\u021bei drepte \u00een Dumnezeul lui Israel. De multe ori a putut sim\u021bi \u00een mod direct prezen\u021ba lui Dumnezeu prin puterea faptelor sale: c\u00e2nd a trimis fulgerul asupra jertfei preg\u0103tite pe muntele Carmel sau c\u00e2nd a provocat seceta pentru a pedepsi idolatria (cf.\u00a01Regi<\/em>\u00a017\u201318). Acum \u00eens\u0103, persecutat de regina Izabela, Ilie fuge \u0219i se las\u0103 cople\u0219it de oboseal\u0103 \u0219i de descurajare. \u00cei pare c\u0103 totul se pr\u0103bu\u0219e\u0219te peste el \u0219i simte c\u0103 nu mai are puteri, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care nu-\u0219i dore\u0219te dec\u00e2t moartea (cf.\u00a01Regi<\/em>\u00a019,4).<\/p>\n

Tocmai \u00een acest moment delicat tr\u0103ie\u0219te o \u00eent\u00e2lnire apropiat\u0103 cu Dumnezeu, \u00eentr-un mod care r\u0103stoarn\u0103 \u0219i d\u0103 peste cap toate schemele pe care profetul \u0219i le formase. El \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 cunoasc\u0103 un Dumnezeu puternic, Dumnezeul focului, al cutremurelor \u0219i al foametei. Acum, \u00eens\u0103, i se reveleaz\u0103 o fa\u021b\u0103 inedit\u0103 a transcenden\u021bei, o nou\u0103 manifestare a lui Dumnezeu, pe care el nu o a\u0219tepta: un Dumnezeu t\u0103cut, \u201eo voce a t\u0103cerii subtile\u201d, a\u0219a cum spune textul ebraic original\u00a0qol<\/em>\u00a0demam\u00e0h daqq\u00e0h<\/em>\u00a0(\u201e\u0219oapta unei adieri u\u0219oare\u201d, v. 12). Ilie, a\u0219adar, trebuie s\u0103-\u0219i modifice \u0219i s\u0103-\u0219i rup\u0103 toate schemele teologice \u0219i perceptive deja consolidate. Dumnezeu este mereu mai dincolo:\u00a0Deus semper<\/em>\u00a0maior!<\/em>\u00a0El nu este o imagine static\u0103, ci Dumnezeul viu pe care trebuie s\u0103-L c\u0103ut\u0103m \u00een credin\u021b\u0103, care ne precede \u0219i care ne zguduie rigidit\u0103\u021bile. Nu este niciodat\u0103 un Dumnezeu banal \u0219i previzibil, manipulabil, ci un Dumnezeu mereu nou \u0219i imprevizibil!<\/p>\n

\u201eVocea t\u0103cerii\u201d este un oximoron care leag\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u021bi aparent ireconciliabile \u0219i, de aceea, are folosul de a exprima a ceea ce nu poate fi definit. Ilie aude pe Horeb vocea lui Dumnezeu care \u00eei vorbe\u0219te \u00een t\u0103cere. T\u0103cerea, mai mult dec\u00e2t simpla absen\u021b\u0103 a zgomotelor, este percep\u021bia interioar\u0103 a celui care a f\u0103cut loc \u00een interiorul s\u0103u \u0219i, astfel, este capabil s\u0103-L asculte cu adev\u0103rat pe Dumnezeu \u0219i nu propriile g\u00e2nduri sau ecourile propriului ego. T\u0103cerea are propria sa voce \u0219i, ascult\u00e2nd-o, profetul va reveni la via\u021b\u0103: cu o privire re\u00eennoit\u0103 asupra realit\u0103\u021bii, va \u0219ti s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 exist\u0103 semne de speran\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 mai are \u00eenc\u0103 o misiune pe care o poate \u00eendeplini (cf.\u00a01Regi<\/em>\u00a019,15-18).<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen capitolele 9\u201311 din Epistola c\u0103tre Romani, Paul abordeaz\u0103 situa\u021bia Israelului. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este ve\u0219nic \u0219i c\u0103 Dumnezeu a avut perspectiva de a-l lega pe Israel cu leg\u0103m\u00e2ntul S\u0103u, ce se va \u00eent\u00e2mpla acum c\u0103 o parte din Israel nu L-a recunoscut pe Isus ca Mesia? Oare necredin\u021ba Israelului va anula \u00eencrederea lui Dumnezeu?<\/em><\/p>\n

\n

Paul sufer\u0103 \u0219i \u00eei este greu s\u0103 accepte faptul c\u0103 majoritatea israeli\u021bilor (cei pe care \u00eei nume\u0219te \u201efra\u021bii s\u0103i, rudele sale dup\u0103 trup\u201d) nu au primit Evanghelia mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus. Cum este posibil ca tocmai ei, care primiser\u0103 at\u00e2tea daruri (\u201eadop\u021bia ca fii, gloria, leg\u0103mintele, Legea, cultul, promisiunile\u201d), s\u0103 nu fi recunoscut acum prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een aceast\u0103 manifestare inedit\u0103 \u0219i cutremur\u0103toare a iubirii Sale? Paul simte o durere profund\u0103 pentru aceast\u0103 situa\u021bie, dar este convins c\u0103 Dumnezeu va \u0219ti s\u0103 scoat\u0103 binele chiar \u0219i din aceasta; ba mai mult, poate c\u0103 se poate deja intui un rezultat surprinz\u0103tor, iar apostolul va vorbi despre acesta \u00een continuarea scrisorii sale.<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 marea revela\u021bie din gestul cu p\u00e2inile, ast\u0103zi \u00eent\u00e2lnim o alt\u0103 manifestare fundamental\u0103 a lui Isus. Merg\u00e2nd pe ap\u0103, El \u00ee\u0219i arat\u0103 capacitatea de a st\u0103p\u00e2ni haosul \u0219i prin cuvintele \u201eEu sunt\u201d \u00ee\u0219i dezv\u0103luie propria divinitate.<\/em><\/p>\n

\n

\u00cencruci\u0219\u0103ri<\/em><\/strong><\/p>\n

Din punct de vedere literar, pasajul de ast\u0103zi este str\u00e2ns legat de relatarea \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor (\u201eimediat dup\u0103\u201d: v. 22). Evanghelistul pare s\u0103 ne sugereze c\u0103 aceste dou\u0103 pagini sunt ca un diptic: \u00een prima tabl\u0103, Isus se manifest\u0103 ca Mesia, iar \u00een a doua, ca Fiu al lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00centre cele dou\u0103 relat\u0103ri, o mic\u0103 scen\u0103 ni-l arat\u0103 pe Isus \u201epe munte, deoparte, rug\u00e2ndu-se\u201d: Cel care se reveleaz\u0103 oamenilor se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie continu\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u0218i Evangheliile dup\u0103\u00a0Marcu<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Ioan<\/em>\u00a0p\u0103streaz\u0103 tradi\u021bia mersului lui Isus pe ape. Matei, mai mult dec\u00e2t ceilal\u021bi doi evangheli\u0219ti, \u00ee\u0219i reelaboreaz\u0103 textul \u00eentr-o perspectiv\u0103 catehetic\u0103, conferind relat\u0103rii o valoare simbolic\u0103 extrem de puternic\u0103. Aproape c\u0103 pare c\u0103 Isus a vrut s\u0103 creeze condi\u021biile pentru aceast\u0103 manifestare a Sa (s-a \u00eendep\u0103rtat de ucenici \u0219i i-a \u201eobligat\u201d s\u0103-L preced\u0103 pe malul cel\u0103lalt) \u0219i s\u0103 am\u00e2ne momentul re\u00eent\u00e2lnirii (\u201er\u0103m\u0103sese acolo sus, singur\u201d). Astfel, ucenicii au putut experimenta \u00eendelung greutatea nop\u021bii, a singur\u0103t\u0103\u021bii, a valurilor potrivnice \u0219i a v\u00e2ntului: traversarea lacului Tiberiadei devine atunci un simbol al oric\u0103rei treceri dificile, al oric\u0103rui moment de str\u00e2mtorare din via\u021b\u0103 \u00een care frica \u0219i adversit\u0103\u021bile par s\u0103 ne taie respira\u021bia \u0219i ne sim\u021bim abandona\u021bi, l\u0103sa\u021bi singuri.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Un simbol<\/em><\/strong>\u00a0pascal<\/em><\/strong><\/p>\n

Traversarea M\u0103rii Galileei evoc\u0103, a\u0219adar, numeroase travers\u0103ri ale vie\u021bii \u00een care pare c\u0103 r\u0103ul are c\u00e2ntarul mai greu \u0219i c\u0103 cel care ar trebui s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de noi nu este prezent. Pe de alt\u0103 parte, \u00een simbolistica evreiasc\u0103, marile \u00eentinderi de ap\u0103 (m\u0103rile \u0219i lacurile) erau sediul\u00a0haosului<\/em>\u00a0\u0219i al infernului: aceast\u0103 lume subteran\u0103 \u0219i \u00eenfrico\u0219\u0103toare pare s\u0103 ias\u0103 aici la iveal\u0103 cu for\u021b\u0103. Unde este acum Creatorul care a impus o limit\u0103 apelor (Gen<\/em>\u00a01,9;\u00a0Ps<\/em>\u00a0104,9), un \u201ez\u0103vor \u0219i dou\u0103 por\u021bi, zic\u00e2nd: \u00abP\u00e2n\u0103 aici vei ajunge \u0219i nu mai departe, \u0219i aici se va zdrobi m\u00e2ndria valurilor tale\u00bb\u201d (Iob<\/em>\u00a038,10-11)? \u00cen situa\u021bii ca acestea, fiin\u021ba uman\u0103 tinde s\u0103-\u0219i pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 toate certitudinile.<\/p>\n

Este o situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare cu cea a poporului care tocmai ie\u0219ise din Egipt \u0219i s-a trezit \u00een fa\u021ba m\u0103rii \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare \u0219i \u00eentinse. La vederea o\u0219tirii faraonului, ei \u201es-au \u00eensp\u0103im\u00e2ntat foarte tare \u0219i au strigat\u201d (Ex\u00a0<\/em>14,10). \u0218i ucenicii, v\u0103z\u00e2nd acea figur\u0103 misterioas\u0103 care mergea pe mare, \u201eau strigat de fric\u0103\u201d (Mt<\/em>\u00a014,26); apoi \u00eens\u0103 l-au putut recunoa\u0219te pe Isus, datorit\u0103 \u00eendemnului s\u0103u de a-\u0219i face curaj \u0219i datorit\u0103 prezent\u0103rii sale.<\/p>\n

Isus va fi \u00eens\u0103 \u00een\u021beles \u0219i \u00een autoritatea sa de \u201eDomn\u201d (v. 28) \u0219i \u00een demnitatea sa de \u201eFiu al lui Dumnezeu\u201d (v. 33). At\u00e2t solemnul \u201eEu sunt\u201d (eg\u00f3<\/em>\u00a0eimi<\/em>), care evoc\u0103 prezentarea lui YHWH \u00een fa\u021ba lui Moise \u00een tufi\u0219ul aprins (Ex<\/em>\u00a03,14), c\u00e2t \u0219i minunea mersului pe ape sunt, de fapt, elemente care \u021bin direct de divinitatea lui Isus. Dac\u0103 marea este t\u0103r\u00e2mul\u00a0haosului<\/em>, loc al mon\u0219trilor primordiali (Biblia \u00eei enumer\u0103 pe Rahab, Leviatan, Behemot), cel care umbl\u0103 pe ape are puterea de a le st\u0103p\u00e2ni \u0219i de a le supune (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 \u0219i la viziunea \u201em\u0103rii de cristal\u201d, adic\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103 \u0219i f\u0103cut\u0103 neputincioas\u0103, deasupra c\u0103reia stau \u201ecei care au biruit fiara\u201d \u00een\u00a0Ap<\/em>\u00a015,2, dar \u0219i la cerurile noi \u0219i la p\u0103m\u00e2ntul nou, c\u00e2nd \u201emarea nu va mai fi\u201d:\u00a0Ap<\/em>21,1). Trecerea M\u0103rii Ro\u0219ii este celebrat\u0103 de Scriptur\u0103 \u00een multe feluri; evoc\u00e2nd acele evenimente,\u00a0Ps <\/em>77 spune: \u201ePe mare este calea Ta, c\u0103ile Tale pe apele mari, dar urmele Tale nu au fost recunoscute\u201d, un text care pare chiar s\u0103 anticipeze pasajul nostru evanghelic.<\/p>\n

Pentru poporul Exodului, trecerea m\u0103rii a fost un moment de moarte \u0219i rena\u0219tere, un fel de botez \u00een care au murit de fric\u0103 \u0219i au revenit la via\u021b\u0103 \u00een temerea lui Dumnezeu \u0219i \u00een credin\u021b\u0103: \u201eIsrael a v\u0103zut m\u00e2na puternic\u0103 cu care Domnul ac\u021bionase \u00eempotriva Egiptului, iar poporul s-a temut de Domnul \u0219i a crezut \u00een El\u201d (Ex<\/em>\u00a014,31). \u0218i pentru ucenici a existat o trecere de la fric\u0103 \u0219i de la sim\u021b\u0103m\u00e2ntul de abandon la credin\u021b\u0103, care a marcat un fel de rena\u0219tere a rela\u021biei lor cu Cristos, recunoscut acum ca prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een mijlocul lor (cf.\u00a0Mt<\/em>\u00a01,23). De fapt, tocmai trec\u00e2nd prin \u00eencerc\u0103ri (f\u0103r\u0103 a le evita sau a le ocoli), asum\u00e2ndu-ne povara adversit\u0103\u021bilor vie\u021bii \u0219i recunosc\u00e2nd acolo prezen\u021ba lui Dumnezeu al\u0103turi de noi, rena\u0219tem ca persoane mature \u0219i noi.<\/p>\n

Unde<\/em><\/strong>\u00a0s\u0103 privim<\/em><\/strong><\/p>\n

Acest text ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 reflect\u0103m \u0219i asupra percep\u021biilor pe care frica le distorsioneaz\u0103. La \u201ea patra veghe a nop\u021bii\u201d (\u00eentre trei \u0219i \u0219ase), zorii sunt deja aproape, dar ucenicii simt doar greutatea nop\u021bii \u0219i percep doar \u00eentunericul. Capacitatea de a percepe contururile reale ale lucrurilor este pus\u0103 la \u00eencercare \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t chiar apropierea lui Isus de ei, \u00een loc s\u0103 constituie un element de m\u00e2ng\u00e2iere, devine un motiv suplimentar de nelini\u0219te, iar Maestrul iubit nu este recunoscut. Frica le r\u0103pe\u0219te capacitatea de a fi obiectivi \u0219i \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 vad\u0103 lucrurile a\u0219a cum sunt; totul este interpretat \u00eentr-un mod negativ \u0219i sinistru (\u201eeste o fantom\u0103\u201d: v. 26). Ceea ce pare s\u0103 vindece percep\u021biile distorsionate este cuv\u00e2ntul lui Isus care, pe l\u00e2ng\u0103 formula de autoprezentare (\u201eEu sunt\u201d), con\u021bine dou\u0103 imperative; El, prin autoritatea Sa, le porunce\u0219te s\u0103-\u0219i fac\u0103 curaj \u0219i s\u0103 nu se team\u0103. \u0218i tocmai prin ascultarea de aceste cuvinte, Petru poate s\u0103-\u0219i deschid\u0103 ochii asupra contururilor reale ale lucrurilor.<\/p>\n

Petru este \u00eenc\u0103 cople\u0219it de efortul de a crede \u00een acea prezentare de sine (\u201edac\u0103 e\u0219ti Tu\u201d: v. 28), dar decide s\u0103-\u0219i arunce inima dincolo de obstacolul \u00eendoielii \u0219i al fricii; vrea s\u0103 continue s\u0103 se supun\u0103 regalit\u0103\u021bii lui Isus, declar\u00e2ndu-se gata s\u0103 asculte din nou (\u201eporunce\u0219te-mi\u201d) pentru a putea \u00eenvinge, la r\u00e2ndul s\u0103u, influen\u021ba r\u0103ului (\u201es\u0103 vin spre Tine pe ape\u201d). Petru devine cer\u0219etor al unei porunci, pentru c\u0103 a \u00een\u021beles c\u0103 numai \u00een supunerea fa\u021b\u0103 de cuv\u00e2ntul Domnului poate g\u0103si puterea (datorit\u0103 \u00eencrederii \u00een acel \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul bun \u0219i puternic) de a face ceea ce nu credea c\u0103 poate face.<\/p>\n

At\u00e2ta timp c\u00e2t privirea lui Petru r\u0103m\u00e2ne a\u021bintit\u0103 asupra lui Isus, elementele potrivnice nu au nicio putere; dar c\u00e2nd aten\u021bia lui este distras\u0103 de fric\u0103 (\u201ev\u0103z\u00e2nd v\u00e2ntul puternic\u201d), el \u00eencepe imediat s\u0103 se scufunde.<\/p>\n

Strig\u0103tul: \u201eDoamne, salveaz\u0103-m\u0103\u201d este strig\u0103tul Bisericii care, \u00een tulbur\u0103rile istoriei, cu percep\u021biile \u00eentunecate de fric\u0103, recunoa\u0219te singura siguran\u021b\u0103 \u00een Cristos, Cel care se afl\u0103 \u00eentotdeauna pu\u021bin mai departe.<\/p>\n

\n

Om cu<\/em><\/strong>\u00a0pu\u021bin\u0103<\/em><\/strong>\u00a0credin\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Salvarea lui Petru de c\u0103tre Isus este un gest puternic \u0219i hot\u0103r\u00e2t. Evanghelistul folose\u0219te o expresie (\u201e\u0219i-a \u00eentins m\u00e2na\u201d: v. 31) care, \u00een Biblie, aminte\u0219te de bra\u021bul puternic al lui Dumnezeu \u00eentins pentru a-l m\u00eentui pe cel s\u0103rac (cf.\u00a0Ex<\/em>\u00a06,6;\u00a0Dt<\/em>\u00a026,8) \u0219i care, \u00een\u00a0Matei<\/em>, apare \u2013 de exemplu \u2013 \u00een vindecarea leprosului: \u201e\u0219i-a \u00eentins m\u00e2na \u0219i l-a atins, zic\u00e2nd: \u00abVreau; fii cur\u0103\u021bit\u00bb\u201d (Mt<\/em>\u00a08,3). Este, a\u0219adar, o expresie legat\u0103 de inten\u021bia de m\u00e2ntuire. Verbul\u00a0epilamb\u00e1no<\/em>\u00a0mai<\/em>\u00a0(\u201ea apuca\u201d) se refer\u0103 la o apucare puternic\u0103, hot\u0103r\u00e2t\u0103, f\u0103r\u0103 nicio posibilitate ca ceea ce este apucat s\u0103 scape. Ne putem imagina c\u0103 Isus \u00eel apuc\u0103 pe Petru de \u00eencheietur\u0103, cu acea str\u00e2nsoare puternic\u0103 tipic\u0103 acroba\u021bilor, care nu permite ca o m\u00e2n\u0103 s\u0103 alunece din cealalt\u0103. Este str\u00e2nsoarea pe care iconografia oriental\u0103 a dezvoltat-o pentru a descrie contactul dintre Cristos \u0219i Adam \u00een icoanele\u00a0An\u00e0stasis<\/em>\u00a0(\u00eenvierea, reprezentat\u0103 \u00een Orient prin misterul cobor\u00e2rii \u00een iad a lui Cristos cel viu \u0219i victorios).<\/p>\n

Petru, \u00een m\u00e2inile lui Isus Cristos, nu mai are de ce s\u0103 se team\u0103: este \u00een siguran\u021b\u0103. Iar acest contact (dorit de Petru \u0219i acum realizat) a avut loc nu datorit\u0103 priceperii ucenicului, ci datorit\u0103 \u00eencrederii Domnului care nu l-a p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n

Dar Isus, \u00een timp ce \u00eel salveaz\u0103 pe Petru, \u00eel mustr\u0103, iar \u00een timp ce \u00eel mustr\u0103, \u00eel m\u00e2ntuie\u0219te. Sunt dou\u0103 ac\u021biuni indisolubil legate, care se alimenteaz\u0103 una pe cealalt\u0103, deoarece Domnul \u00eei mustr\u0103 \u0219i \u00eei educ\u0103 pe cei pe care \u00eei iube\u0219te, pe cei care \u00eei sunt dragi (cf.\u00a0Ap<\/em>\u00a03,19). \u201eOm cu pu\u021bin\u0103 credin\u021b\u0103\u201d (v. 31) este o expresie care indic\u0103 o par\u021bialitate: Petru are credin\u021b\u0103 (s-a \u00eencredin\u021bat cuv\u00e2ntului lui Isus \u0219i \u0219i-a \u00eenfruntat propriile temeri), dar \u201epu\u021bin\u0103\u201d, adic\u0103 este victima propriilor ezit\u0103ri. Credin\u021ba lui Petru este un amestec de elanuri \u0219i ezit\u0103ri, de generozitate \u0219i de mizerie. Tocmai aceast\u0103 ambivalen\u021b\u0103 este bine definit\u0103 de expresia \u201eai \u00eendoit\u201d: verbul grecesc\u00a0dist\u00e1zo<\/em>\u00a0(compus din r\u0103d\u0103cina\u00a0dis<\/em>, \u201edoi\u201d) indic\u0103 dubla atitudine \u0219i alternan\u021ba caracteristic\u0103 celui care nu este \u00eenc\u0103 ferm.<\/p>\n

Astfel, mustrarea lui Isus, care constituie de fapt\u00a0climaxul<\/em>\u00a0\u00eentregii scene, devine mesajul fundamental al acestui text: aparenta retragere a Domnului \u0219i reapari\u021bia Sa servesc unei pedagogii a credin\u021bei. Credin\u021ba este un dar, este adev\u0103rat, dar ni se d\u0103ruie\u0219te \u0219i posibilitatea de a cre\u0219te \u00een credin\u021b\u0103; antrenamentul care permite cre\u0219terea const\u0103, de fapt, \u00een a r\u0103m\u00e2ne \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi chiar \u0219i atunci c\u00e2nd percep\u021biile sunt distopice \u0219i \u00een a persista \u00een a recunoa\u0219te prezen\u021ba lui Dumnezeu-cu-noi<\/em>chiar \u0219i atunci c\u00e2nd aceasta pare doar iluzorie. Pentru Petru, care era pe punctul de a se scufunda \u0219i de a se l\u0103sa cople\u0219it de fric\u0103 \u0219i de sim\u021b\u0103m\u00e2ntul de abandon, aceast\u0103 experien\u021b\u0103 de m\u00e2ntuire a fost cu siguran\u021b\u0103 fundamental\u0103: cu c\u00e2t ne sim\u021bim mai \u00een pericol, cu at\u00e2t sc\u0103parea din pericol se imprim\u0103 mai ad\u00e2nc \u00een memoria noastr\u0103 emo\u021bional\u0103. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Petru va trebui s\u0103 se confrunte din nou cu lumea care se pr\u0103bu\u0219e\u0219te peste el, nu va putea s\u0103 nu-\u0219i aminteasc\u0103 de acest eveniment \u00een care a putut recunoa\u0219te c\u0103 fidelitatea Domnului nu se clatin\u0103.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 578\/iulie-august 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Isus potole\u0219te furtuna<\/em><\/p>\n

Hits: 78<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A XIX-A DE PESTE AN 9 AUGUST 2026 \u00ceNDOIELI DE CREDIN\u021a\u0102 de Jose Antonio Pagola Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":46664,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46663"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46663"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46663\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46665,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46663\/revisions\/46665"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/46664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46663"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46663"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46663"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}