{"id":46548,"date":"2026-07-26T07:10:14","date_gmt":"2026-07-26T04:10:14","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=46548"},"modified":"2026-07-26T10:11:24","modified_gmt":"2026-07-26T07:11:24","slug":"dumnezeu-mai-presus-de-orice-meditatie-pentru-duminica-a-xvii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/07\/26\/dumnezeu-mai-presus-de-orice-meditatie-pentru-duminica-a-xvii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eDumnezeu mai presus de orice\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a XVII-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A XVII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>26 IULIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DUMNEZEU MAI PRESUS DE ORICE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen <strong><em>prima lectur\u0103<\/em><\/strong>, ne este prezentat\u0103 legitimarea lui Solomon ca rege de c\u0103tre Dumnezeu \u0219i cererea lui Solomon de a avea o inim\u0103 capabil\u0103 s\u0103 asculte. Solomon \u00ee\u0219i exprim\u0103 unele limite, dar o face nu pentru a-\u0219i respinge misiunea, ci pentru a se \u00eencredin\u021ba lui Dumnezeu, pentru ca acesta s\u0103 le remedieze, iar \u00een acest sens cererea sa \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te acceptarea \u0219i \u00eemplinirea. <strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong> se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul con\u0219tientiz\u0103rii, afirmat\u0103 de apostolul Paul, c\u0103 Dumnezeu este cel care guverneaz\u0103 istoria \u0219i \u00eentreaga crea\u021bie \u0219i, prin urmare, este capabil s\u0103 pun\u0103 \u00een slujba binelui uman totul, inclusiv ceea ce pare s\u0103 se opun\u0103 fericirii, cum ar fi suferin\u021ba. \u00cen <strong><em>Evanghelie<\/em><\/strong> se vorbe\u0219te despre priorit\u0103\u021bi, despre importan\u021ba de a-l pune pe Dumnezeu \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia sa mai presus de orice altceva \u0219i despre necesitatea \u201evital\u0103\u201d de a tr\u0103i orice altceva \u0219i rela\u021bia cu ceilal\u021bi \u00een mod subordonat \u0219i \u00een raport cu aceast\u0103 apartenen\u021b\u0103 m\u00e2ntuitoare la \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>DECIZIA DE A CREDE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mul\u021bi cre\u0219tini tr\u0103iesc ast\u0103zi \u00eentr-o stare intermediar\u0103 \u00eentre cre\u0219tinismul tradi\u021bional, care le-a alimentat intens primii ani de via\u021b\u0103, \u0219i o decre\u0219tinare care a invadat treptat totul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">F\u0103r\u0103 a o exprima \u00een mod explicit prin cuvinte, mai mul\u021bi tr\u0103iesc cu nelini\u0219tea secret\u0103 c\u0103 schimb\u0103rile socio-culturale profunde care au loc amenin\u021b\u0103 s\u0103 fac\u0103 ca \u00eens\u0103\u0219i religia s\u0103 dispar\u0103 din poporul nostru.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este normal, a\u0219adar, acest cre\u0219tinism \u201epe defensiv\u0103\u201d care se observ\u0103 la mul\u021bi credincio\u0219i, dezorienta\u021bi \u00een fa\u021ba obiceiurilor \u0219i a abord\u0103rilor care zguduie sensul cre\u0219tin al vie\u021bii \u0219i tulbura\u021bi de batjocura \u0219i atacurile lipsite de respect la adresa credin\u021bei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este normal, de asemenea, ca oamenii s\u0103 caute atunci protec\u021bia institu\u021biilor ecleziastice \u0219i siguran\u021ba pe care o poate oferi un magisteriu ferm \u0219i autoritar.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar credin\u021ba nu se poate baza, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, pe institu\u021biile ecleziastice, ci trebuie dob\u00e2ndit\u0103 prin decizia personal\u0103 \u0219i experien\u021ba fiec\u0103ruia. O credin\u021b\u0103 expus\u0103 la at\u00e2tea critici \u0219i comb\u0103tut\u0103 de pe at\u00e2tea fronturi nu poate fi tr\u0103it\u0103 cu autenticitate dec\u00e2t de cei care descoper\u0103 bucuria \u00eent\u00e2lnirii cu realitatea lui Dumnezeu cel viu. Fiecare trebuie s\u0103-\u0219i fac\u0103 propria experien\u021b\u0103. A apar\u021bine Bisericii \u0219i a m\u0103rturisi cu buzele doctrina cre\u0219tin\u0103 nu protejeaz\u0103 \u00een mod mecanic \u00eempotriva necredin\u021bei. Ast\u0103zi este mai necesar\u0103 ca niciodat\u0103 \u201eexperien\u021ba religioas\u0103\u201d. De pu\u021bin folos le va fi cre\u0219tinilor s\u0103-\u0219i m\u0103rturiseasc\u0103 zilnic credin\u021bele, dac\u0103 nu descoper\u0103 credin\u021ba ca pe o experien\u021b\u0103 plin\u0103 de bucurie, cald\u0103 \u0219i revitalizant\u0103. Ceea ce conteaz\u0103 \u00eentotdeauna este s\u0103 g\u0103sim \u201ecomoara ascuns\u0103 \u00een c\u00e2mp\u201d. S\u0103-L \u00eent\u00e2lnim pe Dumnezeul lui Isus Cristos \u0219i s\u0103 experiment\u0103m c\u0103 El este Cel care poate r\u0103spunde pe deplin la \u00eentreb\u0103rile cele mai vitale \u0219i la dorin\u021bele cele mai profunde. Avem nevoie mai mult ca niciodat\u0103 s\u0103 ne rug\u0103m, s\u0103 p\u0103str\u0103m t\u0103cerea, s\u0103 ne vindec\u0103m de at\u00e2ta grab\u0103 \u0219i superficialitate, s\u0103 ne oprim \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, s\u0103 ne deschidem cu mai mult\u0103 sinceritate \u0219i \u00eencredere fa\u021b\u0103 de taina Sa insondabil\u0103. Nu mai po\u021bi fi cre\u0219tin prin na\u0219tere, ci printr-o decizie care se hr\u0103ne\u0219te din experien\u021ba personal\u0103 a fiec\u0103ruia. Ce este trist este c\u0103 mul\u021bi abandoneaz\u0103 ast\u0103zi credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi descoperit tot ceea ce se ascunde \u00een ea. Cei care, dimpotriv\u0103, descoper\u0103 \u201ecomoara ascuns\u0103\u201d, simt ast\u0103zi acela\u0219i lucru ca Petru: \u201eDoamne, unde s\u0103 mergem? \u00cen cuvintele Tale este via\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>ADEV\u0102RATA COMOAR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cine \u0219tie ce vor fi crezut vecinii lui? Cum i-a intrat brusc \u00een cap s\u0103 cumpere acel teren, indiferent de situa\u021bie? Pentru to\u021bi cei care nu \u0219tiau de prezen\u021ba tezaurului trebuie s\u0103 fi fost o adev\u0103rat\u0103 nebunie. Dar omul \u0219tia ce face \u0219i nu se temea s\u0103 \u00ee\u0219i asume riscuri mari pentru a-\u0219i asigura bog\u0103\u021biile nesperate pe care se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 le descopere.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cine \u0219tie ce-\u0219i vor fi \u00eenchipuit colegii negustorului c\u00e2nd acesta le-a cerut s\u0103 cumpere o mare parte din perlele sale&#8230; Acel negustor, \u00eens\u0103, dincolo de toate aparen\u021bele, face ceea ce este ra\u021bional. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu cere aceea\u0219i hot\u0103r\u00e2re. Vine un moment \u00een care nu se poate p\u0103stra totul \u0219i, prin urmare, trebuie s\u0103 decidem ce trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 \u0219i ce cere s\u0103 fie dob\u00e2ndit cu orice pre\u021b. \u00cen acel moment, ceea ce este cu adev\u0103rat pre\u021bios pentru noi, ceea ce este adev\u0103rata noastr\u0103 comoar\u0103, apare \u00een plin\u0103 vedere, c\u0103ci pentru a o salva suntem dispu\u0219i s\u0103 pierdem totul, absolut totul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce ofer\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia este unic \u0219i devine cea mai important\u0103 realitate: de ea depinde succesul existen\u021bei noastre. \u00cen ochii celor care o ignor\u0103 sau nu o iau \u00een considerare, alegerea discipolilor lui Isus pare nes\u0103buit\u0103, nebun\u0103. Dar, \u00een cele din urm\u0103, ceea ce fac ei este cea mai \u00een\u021beleapt\u0103 alegere, pentru c\u0103 au pariat totul, absolut totul.<\/p>\n<ul style=\"text-align: center;\">\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> &#8211; <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>RISCUL EVANGHELIEI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Paola Bignardi<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 un basm pe care \u00eel cunoa\u0219tem bine din copil\u0103rie: <em>Pinocchio<\/em>. Se va spune c\u0103 este o poveste pentru copii, c\u0103 nu are nimic de-a face cu comentariul evanghelic. Acest lucru ar putea fi adev\u0103rat, dac\u0103 nu ar fi faptul c\u0103 Pinocchio este o \u201emasc\u0103\u201d \u00een spatele c\u0103reia se afl\u0103 chipul, inima, sufletul fiec\u0103ruia dintre noi, cu generozitatea noastr\u0103, cu ambiguit\u0103\u021bile noastre, cu naivitatea noastr\u0103, cu egoismul nostru. Nu este exact ca parabola din Evanghelie, dar seam\u0103n\u0103 foarte mult: \u00een ambele cazuri exist\u0103 o comoar\u0103 pentru care se risc\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Se face o investi\u021bie! Se sper\u0103 c\u0103 se poate ob\u021bine ceva mai mult dec\u00e2t se posed\u0103 din ac\u021biunile sale, o adev\u0103rat\u0103 avere. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 Pinocchio \u0219i-a f\u0103cut prieteni nepotrivi\u021bi, dar cel care \u00ee\u0219i asum\u0103 riscuri pentru Cuv\u00e2ntul lui Isus este \u00eentr-o companie bun\u0103. \u00cen ambele cazuri exist\u0103 un moment \u00een care se r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 nimic: c\u00e2nd monedele de aur sunt \u00een p\u0103m\u00e2nt; c\u00e2nd bunurile sunt v\u00e2ndute \u0219i c\u00e2mpul cu comoara nu este \u00eenc\u0103 cump\u0103rat. Ce antreprenor, dac\u0103 i se spune c\u0103 o anumit\u0103 tranzac\u021bie constituie o afacere bun\u0103, d\u0103 \u00eenapoi? Ce om de afaceri, dac\u0103 \u201emiroase\u201d un profit atr\u0103g\u0103tor, renun\u021b\u0103 pentru a nu-\u0219i asuma un risc?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Riscul face parte din via\u021b\u0103, chiar \u0219i din via\u021ba de credin\u021b\u0103, care, cu dinamica sa, face parte din ceea ce este natural pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Riscul face parte din via\u021ba de zi cu zi; nu este nevoie s\u0103 ne g\u00e2ndim la situa\u021bii excep\u021bionale: el este inerent \u00een cele mai comune experien\u021be. O femeie \u0219i un b\u0103rbat care se iubesc decid s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eentemeieze o nou\u0103 familie. \u00ce\u0219i promit unul altuia dragoste \u0219i fidelitate pentru totdeauna; pe baza acestei iubiri promise reciproc, ei aduc pe lume copii. Dar cine le va garanta c\u0103 visele lor se vor \u00eemplini? Ei au \u00eenceput s\u0103 se cunoasc\u0103, dar cine le va garanta c\u0103 au ajuns s\u0103 \u0219tie totul unul despre cel\u0103lalt? Exist\u0103 un risc \u00een alegerea lor, bazat pe \u00eencrederea pe care o au unul \u00een cel\u0103lalt \u0219i \u00een via\u021b\u0103. Dorin\u021ba de a-\u0219i asuma riscuri este contra eviden\u021ba \u00eencrederii \u00een cel\u0103lalt \u0219i deschide calea spre mai mult dec\u00e2t ceea ce are \u0219i tr\u0103ie\u0219te \u00een acel moment. \u00censeamn\u0103 s\u0103 crezi \u00een posibilit\u0103\u021bile unei vie\u021bi bune \u00een cei care ne cresc. \u00censeamn\u0103 s\u0103 intuim \u00een el sau \u00een ea ceea ce nu putem vedea \u00eenc\u0103, omul \u0219i femeia care vor fi \u0219i s\u0103-i \u00eenso\u021bim pe drumul lor, \u00een libertate. \u00centre timp, ne cheltuim energiile, ne d\u0103ruim din noi \u00een\u0219ine, crez\u00e2nd c\u0103 acest lucru se va realiza. S\u0103 risc\u0103m!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Riscul nu este o \u00eendr\u0103zneal\u0103 ira\u021bional\u0103; el \u00ee\u0219i are fundamentul \u00een \u00eencredere. \u0218i este o rud\u0103 apropiat\u0103 a credin\u021bei. Isus \u0219tia bine acest lucru c\u00e2nd a povestit parabola fermierului care g\u0103se\u0219te o comoar\u0103, a negustorului care g\u0103se\u0219te o perl\u0103 de mare valoare. Exist\u0103 multe moduri de a tr\u0103i credin\u021ba, poate la fel de multe ca \u0219i oamenii care cred. Se poate crede din obi\u0219nuin\u021b\u0103, merg\u00e2nd duminica la Liturghie pentru c\u0103 am mers dintotdeauna, sau pentru c\u0103 prietenii no\u0219tri merg, pentru c\u0103 aceasta este cultura \u00een care am crescut \u0219i am tr\u0103it: aceast\u0103 credin\u021b\u0103 nu cost\u0103 nimic, nu implic\u0103 niciun risc. Se poate crede pentru c\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00een momentele de dificultate Dumnezeu ne va ajuta, \u0219i atunci este bine s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een canelura acestei tradi\u021bii: o credin\u021b\u0103 ca o asigurare pentru via\u021b\u0103. Se poate crede pentru c\u0103 viziunea cre\u0219tin\u0103 ofer\u0103 principii bune, utile pentru via\u021ba familiei \u0219i a societ\u0103\u021bii; la urma urmei, dac\u0103 noile genera\u021bii cresc crez\u00e2nd, \u00eentreaga societate va avea de c\u00e2\u0219tigat \u0219i vor avea criterii bune pentru a distinge binele de r\u0103u&#8230; Este un motiv destul de r\u0103sp\u00e2ndit ast\u0103zi. Cei care cred din aceste motive nu risc\u0103 nimic, pentru c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, nu investesc nimic, nu renun\u021b\u0103 la nimic, nu sacrific\u0103 nimic. Exist\u0103 cei care cred \u00een cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i au \u00eencredere \u00een el \u0219i \u00een Evanghelia sa. Pentru a face acest lucru, trebuie s\u0103 vindem ceea ce avem, s\u0103 investim \u00eentr-un vis \u0219i \u00eentr-o promisiune. A paria pe acest lucru este un risc; nu \u0219tim dac\u0103 ceea ce vom g\u0103si va corespunde dorin\u021belor inimii noastre; dar ne \u00eencredem \u00een Cuv\u00e2ntul \u0219i \u00een promisiunea Domnului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Care sunt bunurile care trebuie v\u00e2ndute pentru a ob\u021bine comoara? Ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine, fa\u021b\u0103 de punctul nostru de vedere, fa\u021b\u0103 de viziunea noastr\u0103 asupra vie\u021bii, pentru a dob\u00e2ndi modul de a vedea lumea prin ochii lui Dumnezeu. Trebuie s\u0103 vindem preten\u021bia de a ne garanta via\u021ba cu strategiile noastre, chiar cu angajamentul nostru, pentru a c\u00e2\u0219tiga libertatea de a ne primi zilnic de la Dumnezeu. Trebuie s\u0103 vindem respectabilitatea care ne face s\u0103 privim de sus pe al\u021bii pentru a privi \u00een sus, a\u0219a cum spune Papa Francisc, de jos \u00een sus, \u00eentinz\u00e2nd m\u00e2na pentru a-l ridica pe fratele nostru aflat \u00een dificultate \u0219i pentru a c\u00e2\u0219tiga orizonturi largi, o inim\u0103 binevoitoare, un suflet \u00eemp\u0103cat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Func\u021bia acestui pasaj, \u00een contextul C\u0103r\u021bii \u00eent\u00e2i a Regilor, este de a legitima figura lui Solomon, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00een\u021belepciunea sa \u00een guvernare (precum \u0219i bog\u0103\u021bia \u0219i gloria care \u00eei sunt acordate de Dumnezeu \u00een versetele care urmeaz\u0103 pasajului nostru) au venit de la Dumnezeu. R\u0103spunsul este compus dintr-o<em> protasis<\/em>, o premis\u0103 (\u201eL-ai f\u0103cut pe robul t\u0103u s\u0103 domneasc\u0103 \u00een locul lui David&#8230;\u201d, vv. 7-8), urmat\u0103 de o <em>apodosis<\/em>, consecin\u021ba (\u201eD\u0103-i robului t\u0103u o inim\u0103 bun\u0103&#8230;\u201d, v. 9). <em>Protasisul<\/em> subliniaz\u0103 ini\u021biativa lui Dumnezeu (\u201el-ai f\u0103cut rege pe robul t\u0103u\u201d), apropiind acest pasaj de genul povestirii voca\u021bionale, \u0219i exprim\u0103 trei dificult\u0103\u021bi ale lui Solomon: tinere\u021bea sa, lipsa de experien\u021b\u0103 \u0219i m\u0103re\u021bia poporului care i-a fost \u00eencredin\u021bat. Prima dificultate este obi\u0219nuit\u0103 \u00een povestirile voca\u021bionale (cf. Ier 1,6: \u201eIat\u0103, nu pot vorbi, pentru c\u0103 sunt t\u00e2n\u0103r\u201d), unde cap\u0103t\u0103 adesea valoarea unei obiec\u021bii, dar \u00een acest context ea este menit\u0103 s\u0103 motiveze cererea unei \u201einimi bl\u00e2nde\u201d (v. 9). \u00cen realitate, Solomon nu trebuie s\u0103 fi fost at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r, deoarece, citind \u00eempreun\u0103 11:42 (\u201eTimpul \u00een care Solomon a domnit la Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani\u201d) \u0219i 14,21 (\u201eRoboam, fiul lui Solomon, a domnit \u00een Iuda. Avea patruzeci \u0219i unu de ani c\u00e2nd a devenit rege\u201d), afl\u0103m c\u0103 atunci c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 domneasc\u0103 (adic\u0103 \u00een momentul pasajului nostru) avea deja un fiu de un an. \u00cen exprimarea celei de-a treia dificult\u0103\u021bi (v. 8), dou\u0103 aspecte sunt relevante: accentul pus pe Israel ca popor ales \u0219i pe m\u0103re\u021bia sa incomensurabil\u0103, care este exprimat\u0103 \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor cu promisiunea f\u0103cut\u0103 lui Abraham: \u201ePrive\u0219te spre cer \u0219i num\u0103r\u0103 stelele, dac\u0103 le po\u021bi num\u0103ra, a\u0219a va fi urma\u0219ul t\u0103u\u201d (Gen 15,5; cf. \u0219i Gen 16,10). Solomon a fost ales (v.7) de Dumnezeu dintr-un popor ales tot de Dumnezeu (v.8): alegerea sa este descendent\u0103 din cea a lui Israel \u0219i acum \u00eei revine responsabilitatea de a p\u0103zi Israelul \u00een alegerea lui Dumnezeu, pentru a-l p\u0103zi pe al s\u0103u. Aceast\u0103 cerere este pe placul lui Dumnezeu care, d\u00e2ndu-\u0219i seama de ea, o face \u0219i mai explicit\u0103: cererea unei inimi bl\u00e2nde este interpretat\u0103 ca cerere de \u201ediscern\u0103m\u00e2nt pentru a judeca\u201d \u0219i o \u201einim\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i inteligent\u0103\u201d (capabil\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt) este acordat\u0103. Cele trei lucruri pe care Solomon ar fi putut s\u0103 le cear\u0103 (via\u021b\u0103 lung\u0103, bog\u0103\u021bie \u0219i moartea du\u0219manilor), pe care nu le-a cerut, apar\u021bin simbolisticii regale at\u00e2t a popoarelor vecine, c\u00e2t \u0219i a lui Israel, \u0219i mai ales \u00een rug\u0103ciunile celor bl\u00e2nzi ele apar ca rug\u0103ciuni adresate lui Dumnezeu (cf. Ps 21,2a.5.9). Aceste lucruri, \u00een special bog\u0103\u021biile, sunt \u00eens\u0103 comb\u0103tute de teologia deuteronomist\u0103, care se teme c\u0103 ele \u00eel pot distrage pe rege de la fidelitatea fa\u021b\u0103 de Lege, care trebuie s\u0103 fie \u00een schimb prioritatea absolut\u0103 a regelui (Dt 17,14-20). De aceea, nu este surprinz\u0103tor \u00een textul nostru, care provine din tradi\u021bia deuteronomist\u0103, cum Dumnezeu subliniaz\u0103 \u0219i reitereaz\u0103 scopul de a administra dreptatea (deci Legea) poporului exprimat \u00een cererea lui Solomon. Numai dup\u0103 ce a fost reafirmat\u0103 prioritatea lui Solomon pentru administrarea legii, celelalte lucruri pot fi acordate de Dumnezeu din proprie ini\u021biativ\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din punct de vedere gramatical, exist\u0103 o opozi\u021bie gramatical\u0103 \u00eentre \u00eenceputul pasajului nostru \u0219i ceea ce \u00eel precede: \u201enu \u0219tim cum s\u0103 ne rug\u0103m cum trebuie\u201d din v. 26 este acum \u00een contrast cu \u201e\u0219tim c\u0103 totul contribuie la bine\u201d din \u00eenceputul v. 28. Totu\u0219i, din punct de vedere logic, ceea ce spune Pavel \u00een pasajul nostru este \u00een continuitate cu ceea ce \u00eel precede: mijlocirea Duhului (vv. 26-27) este asociat\u0103 cu providen\u021ba lui Dumnezeu prin care \u201etotul contribuie la bine\u201d (v. 28). Acest \u201etotul\u201d care contribuie la bine include \u0219i mortalitatea \u0219i suferin\u021ba despre care Paul a vorbit pu\u021bin mai devreme (\u201etrupurile muritoare\u201d, v. 11; \u201esuferin\u021bele timpului prezent\u201d, v. 18): mortalitatea \u0219i suferin\u021ba nu sunt \u201ebinele\u201d \u0219i nu sunt \u00een niciun caz capabile s\u0103 \u00eel produc\u0103 singure; doar prin ac\u021biunea lui Dumnezeu sunt readuse la \u00eentregire. Nu este greu de observat cum aceste dou\u0103 expresii exprim\u0103 cele dou\u0103 laturi ale unei rela\u021bii \u00een care prioritatea pare s\u0103 fie pe cel de-al doilea membru: iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu este r\u0103spunsul omului fa\u021b\u0103 de cel care l-a chemat. \u201eA-l iubi pe Dumnezeu\u201d, \u201ea fi chemat de el\u201d \u0219i \u201ea fi cunoscut de el\u201d sunt trei expresii care exprim\u0103 aceea\u0219i rela\u021bie a omului cu Dumnezeu din dou\u0103 perspective diferite. Din aceast\u0103 cunoa\u0219tere a lui Dumnezeu, din aceast\u0103 rela\u021bie stabilit\u0103 de el cu noi, urmeaz\u0103 predestinarea la conforma\u021bia cu Cristos. \u201eDac\u0103 suntem copii, suntem \u0219i mo\u0219tenitori: mo\u0219tenitori ai lui Dumnezeu, co-mo\u0219tenitori \u00eempreun\u0103 cu Cristos\u201d (Rom 8,17). dac\u0103 chemarea este folosit\u0103 pentru a exprima rela\u021bia cu Dumnezeu (v. 28), \u00een v. 29 ea exprim\u0103 mai ales ini\u021biativa lui Dumnezeu care, prin aceast\u0103 voca\u021bie, \u00eencepe s\u0103 ac\u021bioneze pentru om astfel \u00eenc\u00e2t acea \u201epredestinare la conturare\u201d s\u0103 devin\u0103 realitate. Al doilea pasaj este cel al justific\u0103rii, care este tema principal\u0103 a primelor capitole ale Epistolei c\u0103tre Romani, \u00een timp ce al treilea, care exprim\u0103 v\u00e2rful \u201esc\u0103rii\u201d, scopul final, este glorificarea. Acesta din urm\u0103 este exprimat \u00een mod surprinz\u0103tor la timpul trecut (\u201ei-a glorificat\u201d), ceea ce poate crea o anumit\u0103 dificultate de \u00een\u021belegere, dar este u\u0219or de dep\u0103\u0219it dac\u0103 se \u021bine cont de faptul c\u0103 nu este prima dat\u0103 c\u00e2nd Paul se exprim\u0103 la timpul trecut pentru a exprima realit\u0103\u021bi care nu s-au realizat \u00eenc\u0103: \u201eC\u0103ci \u00een speran\u021b\u0103 am fost m\u00e2ntui\u021bi\u201d (Rom 8,24).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pasajul nostru, care se g\u0103se\u0219te doar \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei, \u00eencheie secven\u021ba celor \u0219ase parabole (sau compara\u021bii) care, \u00eencep\u00e2nd cu v. 24, \u00eencep toate cu fraza: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor este asemenea &#8230;\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ca \u0219i \u00een pasajul evanghelic de duminica trecut\u0103 (Mt 13,24-33), \u0219i \u00een Evanghelia de ast\u0103zi g\u0103sim dou\u0103 parabole cu o construc\u021bie asem\u0103n\u0103toare, cea a comorii \u0219i cea a perlei, \u00eenso\u021bite de o parabol\u0103 mai autonom\u0103 \u0219i de o explica\u021bie, cea a plasei, care, ca \u0219i cea a gr\u00e2ului \u0219i a neghinei, se \u00eencheie cu o prefigurare a judec\u0103\u021bii finale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Comoara \u0219i perla (v. 44-46)<\/em><\/strong>. Paralelismul dintre primele dou\u0103 parabole este clar sesizabil din expresia de \u00eenceput deja men\u021bionat\u0103: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor este ca&#8230;\u201d; din structura parabolelor; din recuren\u021ba verbelor principale: \u201ea g\u0103si, a vinde, a cump\u0103ra\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ambele parabole se concentreaz\u0103 asupra bunurilor pre\u021bioase: prima parabol\u0103 specific\u0103 faptul c\u0103 comoara este \u201eascuns\u0103\u201d, \u00een timp ce a doua parabol\u0103 specific\u0103 faptul c\u0103 perla trebuie c\u0103utat\u0103 (\u0219i, prin urmare, nu este nici ea vizibil\u0103 imediat). \u00cen sf\u00e2r\u0219it, expresia \u201evinde toate bunurile sale\u201d, \u00een ciuda folosirii unui verb grecesc diferit \u00een cele dou\u0103 apari\u021bii, are acela\u0219i sens \u00een ambele. Accentuarea ascunderii \u00een ambele parabole exprim\u0103 aspectul opus \u0219i complementar celui din cele dou\u0103 parabole de duminic\u0103 despre drojdia \u0219i bobul de mu\u0219tar: dac\u0103 atunci se sublinia faptul c\u0103 din \u201emic\u201d \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu va deveni extrem de \u201emare\u201d \u0219i, prin urmare, vizibil\u0103, \u00een pasajul nostru vedem cum nu se impune la vedere \u0219i trebuie aleas\u0103. Expresia men\u021bionat\u0103 mai sus \u201e\u00ee\u0219i vinde toate bunurile\u201d exprim\u0103 radicalitatea de a \u201el\u0103sa totul\u201d pentru a-l urma pe Isus\/\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia: o tem\u0103 deja exprimat\u0103 anterior, \u00een mod implicit, \u00een episodul chem\u0103rii primilor discipoli (\u201e\u00eendat\u0103 au l\u0103sat n\u0103voadele&#8230; \u00eendat\u0103 au l\u0103sat barca\u201d, 4,20.22), dar care va deveni din ce \u00een ce mai relevant\u0103 \u00een episodul urm\u0103tor, mai ales \u00een episodul \u201ecelui\u201d care dorea via\u021ba ve\u0219nic\u0103 (19,16-22) \u0219i care este chemat de Isus s\u0103 \u00eel urmeze. Acest episod aminte\u0219te \u00eentr-un mod destul de evident mai ales de prima dintre cele dou\u0103 parabole ale noastre prin nu mai pu\u021bin de patru trimiteri textuale \u00eentr-un singur verset: \u201eDac\u0103 vrei s\u0103 fii des\u0103v\u00e2r\u0219it, du-te, vinde ce ai, d\u0103-le s\u0103racilor \u0219i vei avea o comoar\u0103 \u00een cer\u201d (19,21). Ca \u0219i \u00een parabolele noastre, \u00een care omul \u00ee\u0219i vinde bunurile pentru a cump\u0103ra ceea ce este mai valoros pentru el, \u00een trecerea celui chemat de Isus s\u0103 \u00eel urmeze, discursul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul priorit\u0103\u021bilor: pentru acest om, \u201ebog\u0103\u021biile sale multe\u201d (19,22) sunt prioritare \u00een fa\u021ba vie\u021bii ve\u0219nice \u0219i a urm\u0103rii lui Isus, motiv pentru care \u201ea plecat trist\u201d (19,22), \u00een timp ce cel care alege \u201ecomoara\u201d din prima noastr\u0103 parabol\u0103 \u201epleac\u0103, plin de bucurie\u201d (13,44).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Plasa aruncat\u0103 \u00een mare (v. 47-50).<\/em><\/strong> Aceast\u0103 parabol\u0103 este foarte asem\u0103n\u0103toare cu cea a gr\u00e2ului din neghin\u0103 de duminic\u0103 (13:36-43) prin faptul c\u0103 are aceea\u0219i structur\u0103, av\u00e2nd propria explica\u021bie; expresia \u201ea\u0219a va fi la sf\u00e2r\u0219itul lumii\u201d din v. 49a este o repetare literal\u0103 a celei din v. 40; acela\u0219i lucru se poate spune despre \u00eentregul v. 50, care este o repetare literal\u0103 a expresiei \u201ea\u0219a va fi la sf\u00e2r\u0219itul lumii\u201d din v. 40. Acela\u0219i lucru se poate spune despre \u00eentregul v. 50, care este o repetare literal\u0103 a v. 42, de\u0219i aceasta este o \u00eentindere \u00een parabola noastr\u0103 (era normal s\u0103 ard\u0103 neghina, dar nu at\u00e2t de normal s\u0103 ard\u0103 pe\u0219tele). Ca \u0219i \u00een cazul parabolei buruienilor, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus este c\u0103 discipolul este \u201e\u00een lume\u201d, dar nu este \u201edin lume\u201d (pentru a folosi cuvintele lui Ioan 17), distinc\u021bia dintre cei drep\u021bi \u0219i cei nedrep\u021bi nu este posibil\u0103 pentru om \u0219i nici nu este sarcina lui, aceasta va fi apanajul lui Dumnezeu \u0219i se va face \u00eentr-un timp viitor, omul trebuie s\u0103 caute acum s\u0103 aleag\u0103 dreptatea mai presus de orice \u0219i s\u0103 fac\u0103 voia lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Proprietarul (v. 51-52)<\/em><\/strong>. Accentul se mut\u0103 de la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu la ucenic (\u0219i aici avem expresia \u201eeste de aceea\u0219i p\u0103rere\u201d, dar de data aceasta subiectul nu este \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor\u201d, ci \u201eorice c\u0103rturar care a devenit ucenic al \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor\u201d). Tema \u201e\u00een\u021belegerii\u201d din partea ucenicilor este complicat\u0103 \u00een evangheliile sinoptice: \u00een Evanghelia lui Marcu, ace\u0219tia sunt adesea \u0219i cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 mustra\u021bi de Isus pentru incapacitatea lor de a \u00een\u021belege \u0219i consecin\u021bele acesteia, \u00een special \u00een capitolul 8: \u201eTot nu \u00een\u021belege\u021bi \u0219i nu pricepe\u021bi?\u201d (Mc 8,17-18); \u201eL-a mustrat pe Petru\u201d (Mc 8,33). \u00cen Evanghelia dup\u0103 Matei, acest aspect, de\u0219i prezent, este atenuat: ramura paralel\u0103 cu Mc 8,17-18, adic\u0103 Mt 16,5-12, se \u00eencheie cu o afirma\u021bie lini\u0219titoare: \u201eEi au \u00een\u021beles c\u0103 nu le spusese s\u0103 se fereasc\u0103 de drojdia p\u00e2inii, ci de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura fariseilor \u0219i a saduceilor\u201d (Mt 16,52), iar definirea lui Petru drept \u201eSatana\u201d (Mt 16,23) este precedat\u0103 de promisiunea autorit\u0103\u021bii sale (Mt 16,18-19). Este posibil, de\u0219i nu se poate dovedi cu certitudine, ca aceast\u0103 concluzie din vv. 51-52 din Evanghelie are rolul de a evita riscul unei lecturi radicale a celor dou\u0103 parabole a comorii \u0219i a perlei care, pun\u00e2nd accentul doar pe p\u0103r\u0103sirea celor vechi (\u201e\u00ee\u0219i vinde toate bunurile\u201d) pentru cele noi (\u201ecump\u0103r\u0103 c\u00e2mpul acela\u201d), ar duce la devalorizarea valorii tradi\u021biei pentru a o sublinia doar pe cea a vestirii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din acest punct de vedere, ar deveni mai important citatul din Psalmul 78 din pasajul de duminica trecut\u0103, care spune c\u0103 Isus proclam\u0103 lucruri care erau deja prezente, de\u0219i ascunse, de la \u201e\u00eentemeierea lumii\u201d. Necesitatea de a nu abandona depozitul revela\u021biei anterioare este, de asemenea, central\u0103 \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei, iar Isus \u00eensu\u0219i este cel care afirm\u0103 cu t\u0103rie acest lucru, evit\u00e2nd orice ne\u00een\u021belegere cu privire la misiunea sa: \u201eS\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 am venit s\u0103 desfiin\u021bez Legea sau Profe\u021bii; nu am venit s\u0103 desfiin\u021bez, ci s\u0103 \u00eemplinesc\u201d (5,17). Ucenicul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei Cerurilor este capabil s\u0103 ia lucruri noi \u0219i lucruri vechi tocmai pentru c\u0103 a \u201e\u00een\u021beles\u201d \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus \u0219i poate, prin urmare, s\u0103 se bazeze at\u00e2t pe revela\u021bia dat\u0103 p\u0103rin\u021bilor (s\u0103 ne g\u00e2ndim la numeroasele citate din Vechiul Testament, precum \u0219i la reamintirile privind valabilitatea continu\u0103 a Legii mozaice), c\u00e2t \u0219i la proclamarea lui Isus pe care aceast\u0103 revela\u021bie a adus-o la \u00eemplinire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 578\/iulie-august 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Imagine: Parabola comorii ascunse \u00een \u021barin\u0103, Rembrandt (atr.)<\/p>\n<p>Hits: 64<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XVII-A DE PESTE AN 26 IULIE 2026 DUMNEZEU MAI PRESUS DE ORICE \u00cen prima lectur\u0103, ne este prezentat\u0103 legitimarea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":46549,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46548"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46548"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46551,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46548\/revisions\/46551"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/46549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}