Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/i><\/p>\n
DE LA A 16-A LA A 21-A DUMINIC\u0102 DIN TIMPUL DE PESTE AN<\/b><\/p>\n
Aceste duminici din timpul de peste an, de la a 16-a p\u00e2n\u0103 la a 21-a din ciclul A, prezint\u0103 pericope extrase din capitolele 13\u201316 din Evanghelia dup\u0103 Matei, \u00een care, dup\u0103 discursul despre parabolele \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor, nara\u021biunea se desf\u0103\u0219oar\u0103 printr-o revelare progresiv\u0103 a identit\u0103\u021bii lui Isus din Nazaret \u00een fa\u021ba ucenicilor s\u0103i, p\u00e2n\u0103 la punctul culminant caracterizat de m\u0103rturisirea mesianic\u0103 a lui Petru la Cezareea lui Filip (cf. Mt 16,16).<\/i><\/p>\n
\u00cen detaliu g\u0103sim continuarea discursului \u00een parabole al lui Isus cu parabola neghinei \u0219i explica\u021bia acesteia (13,24-43), \u00eempreun\u0103 cu parabolele mai scurte despre s\u0103m\u00e2n\u021ba de mu\u0219tar \u0219i despre drojdie (13,31-33) \u00een a 16-a duminic\u0103. Concluzia discursului cu parabolele despre comoara ascuns\u0103 \u0219i despre n\u0103vodul aruncat \u00een mare (13,44-52) se g\u0103se\u0219te \u00een <\/i>a 17-a duminic\u0103<\/i><\/b>.<\/i><\/p>\n
Dac\u0103 \u00een\u021belegerea misterelor \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei este posibil\u0103 pentru scribul devenit ucenic al \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor, aceasta necesit\u0103 darul \u00een\u021belepciunii, liturghia prezint\u0103 ca prime lecturi ale acestor dou\u0103 duminici texte din Vechiul Testament care se refer\u0103 la \u00cen\u021belepciune: cerut\u0103 de t\u00e2n\u0103rul Solomon pentru a domni (a 17-a duminic\u0103; 1Reg 3,5.7-12) aceasta se prezint\u0103 sub forma unei drept\u0103\u021bi milostive a lui Dumnezeu (a 16-a duminic\u0103; \u00cen\u021b 12,13.16-19).<\/i><\/p>\n
\u00cen \u00eenmul\u021birea p\u00e2inilor (<\/i>a 18-a duminic\u0103<\/i><\/b>; Mt 14,13-21) care arat\u0103 manifestarea Mesiei \u00een fa\u021ba Israelului sub forma unui dar gratuit, rod al milostivirii, este \u00eenso\u021bit\u0103 de textul sapien\u021bial din Isaia, \u00een care profetul invit\u0103 la hr\u0103nirea gratuit\u0103 cu Cuv\u00e2ntul, prin simbolurile apei, vinului \u0219i a laptelui, pentru a intra \u00een leg\u0103m\u00e2ntul davidic (Is 55,1-3). La traversarea m\u0103rii, \u00een care Isus se arat\u0103 ca cel care umbl\u0103 pe ape \u0219i \u00eel invit\u0103 pe Petru s\u0103 fac\u0103 la fel (<\/i>a 19-a duminic\u0103<\/i><\/b>; Mt 14,22-33), corespunde \u00eent\u00e2lnirea lui Ilie cu adiereau\u0219oar\u0103 a unui v\u00e2nt pe munte (1Reg 19,9a.11-13a). Revela\u021bia mesianic\u0103 a lui Isus nu se limiteaz\u0103 la Israel, ci este adresat\u0103 cu anticipare, ca dar, tuturor p\u0103g\u00e2nilor \u00een figura femeii siro-feniciene (<\/i>a 20-a duminic\u0103<\/i><\/b>; Mt 15,21-28); teologia universalist\u0103 a lui Isaia, care deschide str\u0103inilor accesul la muntele sf\u00e2nt \u0219i la casa de rug\u0103ciune din Sion, profe\u021be\u0219te aceast\u0103 deschidere escatologic\u0103 (Is 56,1.6-7). La apogeul acestui parcurs al revela\u021biei mesianice a lui Israel se afl\u0103 m\u0103rturisirea lui Petru, dezvoltat\u0103 \u00een mod deosebit \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei, prin motivul cheilor \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor (<\/i>a 21-a duminic\u0103<\/i><\/b>; Mt 16,13-20). Acest motiv \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te o anticipare \u00een Vechiul Testament \u00een referirea la cheia casei lui David \u00eencredin\u021bat\u0103 slujitorului Eliakim de c\u0103tre Dumnezeu, prin intermediul profetului Isaia (Is 22,19-23).<\/i><\/p>\n
\u00cen cadrul acestui parcurs dintre a 19-a \u0219i a 20-a duminic\u0103, g\u0103sim solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, cu lecturile sale proprii extrase din Evanghelia dup\u0103 Luca (1,39-56), din Apocalips\u0103 (11,19a; 12, 1-6a.10ab) \u0219i din Prima Epistol\u0103 c\u0103tre Corinteni (15,20-27a).<\/i><\/p>\n
DUMINICA A XVI-A DE PESTE AN<\/b><\/p>\n
19 IULIE 2026<\/b><\/p>\n
CONVIE\u021aUIREA CU NECREDINCIO\u0218II<\/b><\/p>\n
de Jose Antonio Pagola<\/i><\/b><\/p>\n
\u00cen ciuda avertismentului lui Isus, noi, cre\u0219tinii, c\u0103dem mereu \u00een ispita de a pretinde c\u0103 separ\u0103m gr\u00e2ul de neghin\u0103, consider\u00e2ndu-ne, \u00een mod firesc, pe fiecare dintre noi \u201egr\u00e2u curat\u201d. Este surprinz\u0103toare asprimea cu care anumite persoane care se consider\u0103 \u201ecredincio\u0219i\u201d \u00eendr\u0103znesc s\u0103-i condamne pe cei care, din motive foarte diverse, s-au \u00eendep\u0103rtat de credin\u021b\u0103 \u0219i de Biseric\u0103. Dar credin\u021ba \u0219i necredin\u021ba, la fel ca gr\u00e2ul \u0219i neghina din parabol\u0103, sunt str\u00e2ns amestecate \u00een noi, iar cel mai onest lucru ar fi s\u0103-l descoperim pe necredinciosul care se afl\u0103 \u00een fiecare dintre noi \u0219i s\u0103-l recunoa\u0219tem pe credinciosul care \u00eenc\u0103 mai bate \u00een ad\u00e2ncul sufletului multora dintre cei \u00eendep\u0103rta\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, scandalul sau tulburarea nu sunt singurele reac\u021bii posibile \u00een fa\u021ba necredincio\u0219ilor. Prezen\u021ba lor ne poate chiar ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 tr\u0103im mai bine propria noastr\u0103 credin\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, faptul c\u0103 exist\u0103 b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care pot tr\u0103i f\u0103r\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een Dumnezeu \u00eemi arat\u0103 c\u0103 sunt liber s\u0103 cred. Credin\u021ba mea nu este ceva care mi se impune. Nu m\u0103 simt constr\u00e2ns de nimic \u0219i de nimeni. Credin\u021ba mea este un act de libertate. Pe de alt\u0103 parte, necredincio\u0219ii m\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 fiu mai atent \u0219i mai exigent atunci c\u00e2nd \u00eemi m\u0103rturisesc \u0219i \u00eemi tr\u0103iesc credin\u021ba. Adesea observ c\u0103 necredincio\u0219ii resping un Dumnezeu ridicol \u0219i fals care nu exist\u0103, dar pe care \u00eel pot deduce din via\u021ba celor care ne numim credincio\u0219i. Nu ar trebui s\u0103 uit\u0103m cuvintele Conciliului al II-lea din Vatican: \u201e\u00cen aceast\u0103 proliferare a ateismului se poate foarte bine \u00eent\u00e2mpla ca o parte nu tocmai mic\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii s\u0103 revin\u0103 asupra credincio\u0219ilor, \u00een m\u0103sura \u00een care, din neglijen\u021b\u0103 \u00een educarea credin\u021bei lor sau dintr-o expunere deficitar\u0103 a doctrinei… sau chiar din cauza defectelor vie\u021bii lor religioase, morale sau sociale, \u00een loc s\u0103 dezv\u0103luie chipul autentic al lui Dumnezeu \u0219i al religiei, se poate spune c\u0103, mai degrab\u0103, \u00eel ascund\u201d. Necredincio\u0219ii m\u0103 oblig\u0103, de altfel, s\u0103-mi amintesc c\u0103 \u0219i \u00een mine exist\u0103 un necredincios. Este adev\u0103rat c\u0103 ast\u0103zi putem vorbi despre credincio\u0219i \u0219i necredincio\u0219i. Dar aceast\u0103 diviziune este, uneori, prea comod\u0103.<\/p>\n
Grani\u021ba dintre credin\u021b\u0103 \u0219i necredin\u021b\u0103 trece prin interiorul fiec\u0103ruia. A\u0219a c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 nu fiu un credincios arogant, \u00eeng\u00e2mfat sau fanatic, ci s\u0103 continui s\u0103 merg cu umilin\u021b\u0103 pe urmele lui Dumnezeu cel ascuns. Nu m\u0103 simt r\u0103u printre necredincio\u0219i. Cred c\u0103 Dumnezeu este \u00een ei \u0219i le vegheaz\u0103 via\u021ba cu iubire infinit\u0103. Nu pot uita acele cuvinte at\u00e2t de m\u00e2ng\u00e2ietoare ale lui Dumnezeu: \u00abM-am l\u0103sat g\u0103sit de cei care nu \u00eentrebau de Mine; m-am l\u0103sat g\u0103sit de cei care nu M\u0103 c\u0103utau. Am spus: \u00abIat\u0103-M\u0103, iat\u0103-M\u0103\u00bb unor oameni care nu-Mi invocau numele\u00bb (Isaia 65, 1).<\/p>\n
COMENTARIU LA LECTURI<\/b><\/p>\n
Prima lectur\u0103 <\/b>\u00cen\u021b 12,13.16-19<\/i><\/b><\/p>\n
Aceast\u0103 pagin\u0103 din cartea \u00cen\u021belepciunii este impregnat\u0103 de un optimism sincer \u0219i de o dorin\u021b\u0103 misionar\u0103 fa\u021b\u0103 de orice persoan\u0103. \u201ePolitica lui Dumnezeu\u201d, care judec\u0103 cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i guverneaz\u0103 cu mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103, trebuie s\u0103 devin\u0103 un stimulent \u0219i o norm\u0103 umanitar\u0103 pentru credincios. Dumnezeu, care este suveran asupra \u00eentregii existen\u021be, ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 numai calea iubirii r\u0103bd\u0103toare \u0219i milostive este cea pe care credinciosul trebuie s\u0103 o aleag\u0103.<\/p>\n
A doua lectur\u0103 <\/b>Rom 8,26-27<\/i><\/b><\/p>\n
Dorin\u021ba compasional\u0103 \u0219i ner\u0103bd\u0103toare a Duhului \u00eei conduce pe to\u021bi credincio\u0219ii la Tat\u0103l. \u00cen fa\u021ba rug\u0103ciunii pe care Duhul o roste\u0219te \u00een inimile noastre, Dumnezeu nu r\u0103m\u00e2ne indiferent: aceast\u0103 rug\u0103ciune des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 nu cunoa\u0219te sl\u0103biciunea umanit\u0103\u021bii noastre, care nu \u0219tie cum s\u0103 se roage a\u0219a cum se cuvine. Cu aceast\u0103 speran\u021b\u0103, cre\u0219tinul trebuie s\u0103-\u0219i priveasc\u0103 destinul cu \u00eencredere.<\/p>\n
Evanghelia <\/b>Mt 13,24-43<\/i><\/b><\/p>\n
Evanghelia prezint\u0103 dou\u0103 p\u0103r\u021bi mari, care trebuie distinse clar: prima dedicat\u0103 parabolelor, care se \u00eencheie cu citarea profetului; a doua dedicat\u0103 explica\u021biei. Lectura trebuie s\u0103 faciliteze leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi, analiz\u00e2nd cu aten\u021bie, \u00een primul r\u00e2nd, cele trei povestiri parabolice \u0219i, \u00een al doilea r\u00e2nd, interpretarea simbolurilor individuale (iarba rea, seceri\u0219ul, c\u00e2mpul\u2026).<\/p>\n
EVANGHELIA<\/b><\/p>\n
Imaginea gr\u00e2ului \u0219i a neghinei care cresc \u00eempreun\u0103 este o imagine realist\u0103 nu numai a inimii noastre, ci \u0219i a societ\u0103\u021bii, a Bisericii, a lumii. Realitatea este complex\u0103, par\u021bial\u0103 \u0219i contradictorie, dar se porne\u0219te de aici: de la acceptarea ei \u0219i de la iubirea ei.<\/i><\/p>\n
Vorbea<\/i><\/b>\u00a0prin<\/i><\/b>\u00a0parabole<\/i><\/b><\/p>\n
Continu\u00e2nd lectura discursului \u00een parabole din capitolul al 13-lea al\u00a0Evangheliei dup\u0103 Matei<\/i>, \u0219i \u00een fragmentul propus de liturghia de ast\u0103zi observ\u0103m ceea ce am putut identifica deja \u00een a 15-a duminic\u0103 din timpul de peste an: textul evanghelic p\u0103streaz\u0103 at\u00e2t parabolele povestite de Isus (vv. 24-33), c\u00e2t \u0219i interpretarea lor alegoric\u0103, realizat\u0103 probabil de comunitatea primar\u0103 (vv. 36-43). Pe de alt\u0103 parte, exact a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul parabolelor despre sem\u0103n\u0103tor (vv. 3-9) \u0219i al interpret\u0103rii lor (vv. 18-23), \u0219i ast\u0103zi parabola neghinei (vv. 24-30) se afl\u0103 la o oarecare distan\u021b\u0103, \u00een structura discursului, fa\u021b\u0103 de explica\u021bia sa (vv. 36-43). Cele dou\u0103 contexte diferite presupun, de asemenea, dou\u0103\u00a0audien\u021be<\/i>\u00a0diferite: mul\u021bimile sunt destinatarele parabolei, \u00een timp ce explica\u021bia acesteia este oferit\u0103 \u2013 \u00eentre patru ochi \u2013 doar ucenicilor. Aceast\u0103 distan\u021bare \u00eel invit\u0103 pe cititor s\u0103 se lase provocat de parabola neghinei \u00een mod autonom, f\u0103r\u0103 a suprapune neap\u0103rat explica\u021bia alegoric\u0103, care este doar una dintre posibilele sale interpret\u0103ri.<\/p>\n
Distan\u021ba discursiv\u0103 dintre parabola neghinei \u0219i explica\u021bia ei este acoperit\u0103 de alte dou\u0103 mici parabole (semin\u021ba de mu\u0219tar \u0219i drojdia: vv. 31-33) \u0219i de un comentariu general al evanghelistului cu privire la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura parabolic\u0103 a lui Isus (vv. 34-35). Succesiunea celor trei parabole (iarba rea, s\u0103m\u00e2n\u021ba de mu\u0219tar \u0219i drojdia) este foarte coerent\u0103, datorit\u0103 repet\u0103rii\u00a0\u00eenceputului <\/i>(\u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor se aseam\u0103n\u0103 cu\u2026\u201d); \u00een mod evident, punctul central al fiec\u0103rei parabole are leg\u0103tur\u0103 cu dinamica \u0219i stilul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei.<\/p>\n
\u00cen<\/i><\/b>\u00a0contact<\/i><\/b>\u00a0cu<\/i><\/b>\u00a0realitatea<\/i><\/b><\/p>\n
Cititorul nu poate s\u0103 nu-l identifice, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, pe \u201eomul care a sem\u0103nat s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 bun\u0103 \u00een ogorul s\u0103u\u201d (v. 24) cu \u201esem\u0103n\u0103torul care a ie\u0219it s\u0103 semene\u201d (v. 3) din parabola pe care tocmai a ascultat-o (citit\u0103 duminica precedent\u0103). Identificarea dintre s\u0103m\u00e2n\u021ba bun\u0103 \u0219i \u201eCuv\u00e2ntul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei\u201d (v. 19) vine, a\u0219adar, \u00een mod natural \u0219i reprezint\u0103 \u00een\u021belegerea prealabil\u0103 cu care Matei dore\u0219te s\u0103 intr\u0103m \u00een noua parabol\u0103 (vv. 24-30). Este frapant \u0219i faptul c\u0103 st\u0103p\u00e2nul c\u00e2mpului, care are chiar \u0219i slujitori ce i se adreseaz\u0103 numindu-l \u201eSt\u0103p\u00e2ne\u201d (v. 27), este chiar el cel care se ocup\u0103 de sem\u0103nat; astfel, devine clar c\u0103 motivul care st\u0103 la baza acestei povestiri este vestirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei de c\u0103tre Isus.<\/p>\n
Elementul principal al povestirii este \u00eens\u0103 dat de un contrast: exist\u0103 un du\u0219man \u0219i exist\u0103 o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 alternativ\u0103 \u0219i d\u0103un\u0103toare.\u00a0Lolium<\/i>\u00a0temulentum<\/i>\u00a0(planta d\u0103un\u0103toare din familia graminaceelor, identificat\u0103 \u00een general cu \u201eneghina\u201d) nu numai c\u0103 are un aspect care nu difer\u0103 prea mult de cel al gr\u00e2ului (astfel \u00eenc\u00e2t separarea devine foarte laborioas\u0103), dar prezint\u0103 \u0219i un anumit grad de toxicitate. Prezen\u021ba acestei semin\u021be \u00een c\u00e2mp provine dintr-o ac\u021biune de sabotaj (din partea \u201edu\u0219manului\u201d st\u0103p\u00e2nului), dintr-o opozi\u021bie activ\u0103 \u0219i r\u0103uvoitoare. \u00cen opozi\u021bie cu cuv\u00e2ntul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (s\u0103m\u00e2n\u021ba bun\u0103), suntem astfel \u00eendemna\u021bi s\u0103 vedem un cuv\u00e2nt alternativ, care propune logici contrare celor ale \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, logici otr\u0103vitoare care intr\u0103 \u00een scen\u0103 \u00een mod insidios (\u201e\u00een timp ce to\u021bi dormeau\u201d) \u0219i sub masca unei aparen\u021be.<\/p>\n
Contrastul dintre cele dou\u0103 tipuri de semin\u021be ridic\u0103 astfel o problem\u0103 care trebuie abordat\u0103; \u0219i acesta este punctul decisiv al parabolei. \u00cen fa\u021ba unei viziuni interven\u021bioniste care caut\u0103 o solu\u021bie rapid\u0103, dar riscant\u0103, st\u0103p\u00e2nul propune a\u0219teptarea, suger\u00e2nd astfel c\u0103 nu \u201eslujitorii\u201d vor trebui s\u0103 se ocupe de separarea gr\u00e2ului de neghin\u0103, ci \u201esecer\u0103torii\u201d. C\u00e2mpul, a\u0219adar, vede coexisten\u021ba fructelor bune \u0219i a celor rele (induse, respectiv, de cuvintele \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u0219i de cele alternative la aceasta); este vorba de o situa\u021bie greu de acceptat: a\u0219a era pentru ucenicii lui Isus, care ar fi dorit cu siguran\u021b\u0103 s\u0103 vad\u0103 imediat triumful \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, dar este la fel \u0219i pentru noi, care adesea suprapunem peste realitate, a\u0219a cum este ea (cu toat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura ei de par\u021bialitate \u0219i contradic\u021bie), ideea noastr\u0103 (schematic\u0103 \u0219i artificial\u0103) despre cum ar trebui s\u0103 fie realitatea.<\/p>\n
Dar acesta \u2013 pare s\u0103 sugereze parabola \u2013 nu este momentul \u00een care se poate elimina ceea ce nu este bun; este mai degrab\u0103 momentul de a l\u0103sa s\u0103 creasc\u0103 roadele bune ale Cuv\u00e2ntului bun.<\/p>\n
Care<\/i><\/b>\u00a0c\u00e2mp?<\/i><\/b><\/p>\n
Tema complexit\u0103\u021bii realit\u0103\u021bii \u0219i a par\u021bialit\u0103\u021bii sale, care trebuie acceptat\u0103, se afl\u0103, a\u0219adar, \u00een centrul parabolei despre neghin\u0103. Dar \u2013 a\u0219a cum este specific oric\u0103rei parabole \u2013 multe lucruri r\u0103m\u00e2n nedefinite, deoarece nu toate elementele individuale ale nara\u021biunii necesit\u0103 o explica\u021bie; mai degrab\u0103 dinamismul principal al parabolei, punctul fundamental, trebuie identificat \u0219i aplicat realit\u0103\u021bii (\u00een exegez\u0103, acesta este ceea ce se nume\u0219te\u00a0punctum comparationis<\/i>: punctul de contact dintre planul pove\u0219tii fictive \u0219i planul realit\u0103\u021bii).<\/p>\n
\u00cen acest sens, c\u00e2mpul \u00een care coexist\u0103 elemente contrastante, pe care nu este posibil s\u0103-l \u201ecur\u0103\u021b\u0103m\u201d imediat, r\u0103m\u00e2ne \u00een mod inten\u021bionat nedefinit, astfel \u00eenc\u00e2t cititorul s\u0103 se poat\u0103 l\u0103sa provocat \u0219i interpelat \u00een mai multe moduri. Am putea vedea \u00een c\u00e2mp (a\u0219a cum sugera Ignatiu de Loyola) interioritatea noastr\u0103, unde se opun g\u00e2nduri \u0219i sentimente inspirate de Duhul lui Dumnezeu \u0219i altele inspirate de ispititor; sau coexisten\u021ba gr\u00e2ului bun \u0219i a neghinei este o imagine care ne poate ajuta s\u0103 facem o examinare de con\u0219tiin\u021b\u0103 umil\u0103 \u0219i plin\u0103 de recuno\u0219tin\u021b\u0103 asupra vie\u021bii noastre, \u00een care gre\u0219elile \u0219i p\u0103catele comise nu anuleaz\u0103 binele pe care Domnul l-a s\u0103v\u00e2r\u0219it prin noi. Trec\u00e2nd la o perspectiv\u0103 eclezial\u0103, c\u00e2mpul ar putea fi comunitatea cre\u0219tin\u0103, \u00een care exist\u0103 at\u00e2t de mult bine, dar \u0219i at\u00e2t de mult\u0103 fragilitate \u0219i at\u00e2t de mult p\u0103cat.<\/p>\n
Diferitele interpret\u0103ri sunt legitime \u0219i complementare; totu\u0219i, Evanghelia adaug\u0103 la nara\u021biunea parabolei \u0219i explica\u021bia sa (oferit\u0103 ulterior doar ucenicilor: vv. 36-43). Este vorba de o reinterpretare alegoric\u0103 specific\u0103, care ofer\u0103 o aplica\u021bie particular\u0103, probabil drag\u0103 primei comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine. C\u00e2mpul este acum lumea, \u00een care copiii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u0219i copiii celui R\u0103u se g\u0103sesc s\u0103 convie\u021buiasc\u0103; astfel z\u0103rim chipul unei comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-un context de minoritate cultural\u0103 \u0219i care este, de asemenea, ostilizat\u0103 \u0219i comb\u0103tut\u0103.<\/p>\n
Ne-am dori s\u0103 ie\u0219im imediat din astfel de situa\u021bii; ne-am dori s\u0103 putem \u00eenl\u0103tura tot ceea ce se opune Evangheliei. Este adev\u0103rat c\u0103 r\u0103ul trebuie comb\u0103tut cu mijloace juste, dar nu putem pretinde ca acesta s\u0103 dispar\u0103 \u00eenainte de vreme. Judecata nu ne revine nou\u0103, ci lui Dumnezeu, care \u0219tie s\u0103 dozeze r\u0103bdarea \u0219i puterea \u0219i care va judeca drept la timpul potrivit.<\/p>\n
Sarcina noastr\u0103 este, a\u0219adar, s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m cople\u0219i\u021bi de r\u0103u (primit, resim\u021bit sau chiar provocat), f\u0103r\u0103 s\u0103 obosim \u00een a promova binele. Sarcina noastr\u0103 este s\u0103 tr\u0103im cu inima bun\u0103, bine \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een realitatea a\u0219a cum este ea (\u0219i nu \u00een cea idealizat\u0103 sau revendicat\u0103). La urma urmei, chiar \u0219i Isus era un realist incurabil, care pornea \u00eentotdeauna de la ceea ce era pentru a face ca situa\u021biile \u0219i oamenii s\u0103 evolueze spre bine. \u00cens\u0103\u0219i \u00eentruparea ne vorbe\u0219te despre dorin\u021ba lui Dumnezeu de a se amesteca cu realitatea, cu tot ceea ce aceasta aduce cu sine: lumin\u0103 \u0219i umbr\u0103, for\u021b\u0103 \u0219i fragilitate.<\/p>\n
Mu\u0219tarul \u0219i drojdia<\/i><\/b><\/p>\n
Putem, a\u0219adar, s\u0103 avem \u00eencredere \u00een Dumnezeu, care este st\u0103p\u00e2nul c\u00e2mpului \u0219i face gr\u00e2ul s\u0103 creasc\u0103 chiar \u0219i acolo unde noi vedem doar neghin\u0103. Cre\u0219terea binelui respect\u0103 \u00eens\u0103 timpurile \u0219i c\u0103ile \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei: asupra acestui aspect se concentreaz\u0103 cele dou\u0103 mici parabole despre s\u0103m\u00e2n\u021ba de mu\u0219tar \u0219i despre drojdie (vv. 31-33). Acestea corespund unul altuia \u00een mod oglindit (\u201eun gr\u0103unte de mu\u0219tar, pe care un om l-a luat \u0219i l-a sem\u0103nat\u201d \/ \u201edrojdia pe care o femeie a luat-o \u0219i a amestecat-o\u201d) \u0219i se inspir\u0103 din universul simbolic al muncii zilnice de pe c\u00e2mp \u0219i din cas\u0103.<\/p>\n
Punctul central al ambelor este discrepan\u021ba dintre un \u00eenceput mic \u0219i nesemnificativ \u0219i un rezultat excep\u021bional; \u00eentre ele se afl\u0103 timpul a\u0219tept\u0103rii \u0219i al r\u0103bd\u0103rii (s\u0103m\u00e2n\u021ba trebuie s\u0103 creasc\u0103, iar f\u0103ina trebuie s\u0103 dospeasc\u0103). Copiii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, a\u0219adar, nu trebuie s\u0103 se lase descuraja\u021bi de \u00eenceputurile pu\u021bin vizibile \u0219i de lipsa unor parcursuri triumfale. Deoarece logica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei r\u0103stoarn\u0103 criteriile lume\u0219ti ale puterii \u0219i ale aparen\u021bei (cf. Fericirile<\/i>) \u0219i este primit\u0103 de cei mici (cf. 11,25-26), este firesc ca ea s\u0103 nu se impun\u0103 cu arogan\u021b\u0103. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu se instaureaz\u0103 nu prin constr\u00e2ngere, ci prin aderare; se consolideaz\u0103 nu prin for\u021b\u0103 \u0219i zgomot, ci cre\u0219te imperceptibil \u0219i inexorabil pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii sunt atra\u0219i de ea.<\/p>\n
Versetele 34-35 \u00eencheie partea discursului rostit de Isus \u00een fa\u021ba mul\u021bimilor cu un comentariu general (\u201etoate aceste lucruri\u201d) al evanghelistului, o reflec\u021bie care \u00eel \u00eendrum\u0103 pe cititor s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul global al activit\u0103\u021bii de vestire \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a lui Isus \u00een spiritul fidelit\u0103\u021bii lui Dumnezeu. De fapt, Matei citeaz\u0103 cuvintele din\u00a0Psalmul<\/i>\u00a078,2 folosind o formul\u0103 care \u00eei este familiar\u0103: \u201epentru ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ceea ce fusese spus prin profet\u201d.<\/p>\n
Aceast\u0103 formul\u0103 eviden\u021biaz\u0103, pe de o parte, provenien\u021ba divin\u0103 a cuvintelor citate (forma pasiv\u0103 \u201efuseser\u0103 spuse\u201d sugereaz\u0103 persoana lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i ca agent) \u0219i, pe de alt\u0103 parte, rolul pur instrumental jucat de partea uman\u0103 (\u201eprin profet\u201d). Ceea ce a spus Dumnezeu, a\u0219adar, este acum reamintit de evanghelist (care, \u00een calitate de narator, se situeaz\u0103 deasupra povestirii relatate: el nu este un personaj al nara\u021biunii \u0219i, ca atare, cititorul \u00eei acord\u0103 \u00eencredere nelimitat\u0103); \u00een evenimentele din via\u021ba lui Isus se poate recunoa\u0219te \u00eemplinirea promisiunii lui Dumnezeu. Cuvintele psalmului, pe care Israelul le-a putut vedea de multe ori \u00eemplinite \u00een istoria sa, le putem vedea acum \u00eemplinite \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een Isus, conform unei logici a continuit\u0103\u021bii \u0219i a fidelit\u0103\u021bii; acum \u2013 ascult\u00e2nd din nou acele cuvinte din perspectiva nou\u0103 oferit\u0103 de vestirea mesianic\u0103 \u2013 ele devin chiar mai clare \u0219i mai adev\u0103rate, dezv\u0103luind \u00eentreaga lor semnifica\u021bie mai profund\u0103.<\/p>\n
Leg\u0103tura dintre cuvintele psalmului \u0219i faptele lui Isus este eviden\u021biat\u0103 clar prin modul de vestire: parabolele. De-a lungul \u00eentregii istorii, Dumnezeu a vorbit \u201e\u00een parabole\u201d pentru a se face \u00een\u021beles de cei simpli \u0219i pentru a respecta libertatea fiec\u0103ruia; ceea ce, \u00eens\u0103, era adesea \u00een\u021beles ca proclamarea unor \u201eenigme\u201d (hidot<\/i>, \u00een originalul ebraic al psalmului) este acum, \u00een lumina lui Cristos, recunoscut ca proclamarea unor \u201elucruri ascunse\u201d, care, odat\u0103 proclamate, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie astfel. Matei, cit\u00e2nd Scriptura ebraic\u0103, inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eencadreze povestea lui Isus \u00een tradi\u021bia \u00eendur\u0103rii lui Dumnezeu, care a vorbit ne\u00eencetat poporului S\u0103u de-a lungul \u00eentregii istorii a Israelului, dar dore\u0219te, de asemenea, s\u0103 afirme c\u0103 cel care intr\u0103 \u00een noile criterii \u0219i \u00een noua perspectiv\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei va putea recunoa\u0219te, \u00een cuvintele decisive ale lui Isus, chiar Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, cu o claritate \u0219i o str\u0103lucire f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n
PRIMA LECTUR\u0102<\/b><\/p>\n
Ultima parte a c\u0103r\u021bii \u00cen\u021belepciunii (capitolele 10\u201319) con\u021bine o reinterpretare a evenimentelor din via\u021ba patriarhilor \u0219i a Exodului, care arat\u0103 ac\u021biunea \u00een\u021beleapt\u0103 a lui Dumnezeu \u00een istorie. Ast\u0103zi citim c\u00e2teva r\u00e2nduri despre modera\u021bia lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de canaani\u021bi.<\/i><\/p>\n
\u00cen istoria poporului \u0219i \u00een cea a du\u0219manilor s\u0103i, autorul sacru observ\u0103 modul \u00een care Dumnezeu obi\u0219nuie\u0219te s\u0103 ac\u021bioneze: El \u00eei m\u00eentuie\u0219te pe cei care se deschid c\u0103tre \u00een\u021belepciune, \u00een timp ce to\u021bi cei care o resping se \u00eendreapt\u0103 spre pieire.<\/p>\n
Vorbind despre popoarele canaanite, care locuiau \u00een \u021aara Promis\u0103 \u00eenainte de sosirea poporului Israel, el enumer\u0103 c\u00e2teva dintre practicile lor resping\u0103toare (12,4-6): vr\u0103jitoria, uciderea rudelor, sacrificiile umane, canibalismul. Este vorba, desigur, de o imagine stereotipic\u0103 \u0219i generalizat\u0103, pe care autorul o folose\u0219te \u00eens\u0103 pentru a st\u00e2rni indignarea cititorului \u0219i pentru a justifica necesitatea unei corect\u0103ri din partea lui Dumnezeu.<\/p>\n
Deoarece Dumnezeu este Dumnezeul tuturor, El se ocup\u0103 nu doar de poporul S\u0103u, ci dore\u0219te convertirea oric\u0103rei creaturi \u0219i \u2013 \u00een loc s\u0103-i distrug\u0103 pe cei r\u0103i \u2013 le trimite \u201ecorec\u021bii progresive\u201d, sub forma unor evenimente adverse din ce \u00een ce mai puternice (mai \u00eent\u00e2i viespile, abia apoi r\u0103zboiul: 12,8-11). De fapt, chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de cei f\u0103r\u0103 de Dumnezeu, logica lui Dumnezeu nu este distrugerea, ci corectarea; El sper\u0103 \u00een poc\u0103in\u021ba celor r\u0103i. Pentru ace\u0219tia, orice adversitate a vie\u021bii ar trebui interpretat\u0103 ca un stimulent pentru a-\u0219i pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii propriile alegeri (\u201ec\u0103ci puterea ta este, \u00eentr-adev\u0103r, principiul drept\u0103\u021bii\u201d).<\/p>\n
Acest mod de a proceda al lui Dumnezeu poate c\u0103 nu va \u00eent\u00e2lni aprobarea tuturor, dar este metoda lui Dumnezeu \u0219i numai Lui \u00eei revine decizia cu privire la modul de a proceda, \u00eentruc\u00e2t El este Cel care \u201eare grij\u0103 de toate lucrurile\u201d \u0219i este \u201eSt\u0103p\u00e2nul tuturor\u201d. Privind \u00eeng\u0103duin\u021ba lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de cei nelegiui\u021bi, nou\u0103 \u2013 care ne consider\u0103m drep\u021bi \u2013 ne-ar veni s\u0103-i critic\u0103m ac\u021biunile, dar, dimpotriv\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m c\u0103 \u201ecel drept trebuie s\u0103-i iubeasc\u0103 pe oameni\u201d (pe to\u021bi!) \u0219i s\u0103 \u00eent\u0103rim \u201esperan\u021ba c\u0103, dup\u0103 p\u0103cate, Dumnezeu acord\u0103 poc\u0103in\u021ba\u201d.<\/p>\n
A DOUA LECTUR\u0102<\/b><\/p>\n
Capitolul 8 din <\/i>Epistola c\u0103tre Romani, pe care, pas cu pas, \u00eel str\u0103batem \u00een aceste duminici, descrie via\u021ba celor care, \u00eemp\u0103ca\u021bi cu Dumnezeu (prin moartea lui Cristos), tr\u0103iesc acum ca fii \u0219i nu ca sclavi.<\/i><\/p>\n
Prin botez am primit darul Duhului, adic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een noi, posibilitatea de a tr\u0103i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu comunic\u0103 cu duhul nostru, adic\u0103 cu dorin\u021ba noastr\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103 de eternitate, suger\u00e2ndu-ne g\u00e2nduri \u0219i sentimente care s\u0103 ne \u021bin\u0103 uni\u021bi cu Domnul. Din p\u0103cate, de multe ori, chiar dac\u0103 suntem fii ai Lui, ne tr\u0103im via\u021ba practic\u0103 \u00eentr-un mod deconectat de profunzimea noastr\u0103 interioar\u0103, ascult\u00e2nd doar de impulsurile psiho-fizice. Chiar \u0219i percep\u021bia noastr\u0103 asupra adev\u0103ratului bine pentru noi (ceea ce ne ajut\u0103 s\u0103 construim o via\u021b\u0103 tot mai plin\u0103 de comuniune, dincolo de ceea ce ne place) este par\u021bial\u0103, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care nici m\u0103car nu \u0219tim cum s\u0103 ne rug\u0103m. Duhul lui Dumnezeu, \u00eens\u0103, locuie\u0219te permanent \u00een noi (cf. 8,9) \u0219i nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 ne sus\u021bin\u0103 dorin\u021ba, orient\u00e2nd-o spre ceea ce este cu adev\u0103rat binele nostru: a r\u0103spunde \u201eplanurilor lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n
PENTRU<\/b> APROFUNDARE<\/b><\/p>\n DUMNEZEU NU SE GR\u0102BE\u0218TE<\/b><\/p>\n de\u00a0Roberto Laurita<\/i><\/p>\n Spre deosebire de oameni, Dumnezeu nu se gr\u0103be\u0219te. Nu se gr\u0103be\u0219te pentru c\u0103 este plin de iubire fa\u021b\u0103 de creaturile Sale \u0219i, prin urmare, le acord\u0103 timpul necesar pentru a se converti \u0219i a da roade bune. Acesta este modul S\u0103u de a respecta libertatea \u0219i responsabilitatea noastr\u0103 \u0219i, prin urmare, istoria fiec\u0103ruia dintre noi, cu r\u0103nile, lacrimile \u0219i e\u0219ecurile noastre, mici \u0219i mari.<\/p>\n Nu se gr\u0103be\u0219te s\u0103 judece \u0219i s\u0103 condamne. Prefer\u0103 milostivirea, \u00een\u021belegerea, compasiunea, pentru c\u0103 \u0219tie bine c\u0103, adesea, \u00een spatele comportamentelor cele mai iritante se ascunde o nevoie disperat\u0103 de afec\u021biune.<\/p>\n Dumnezeu nu se gr\u0103be\u0219te pentru c\u0103 consider\u0103 c\u0103 fiecare se poate schimba \u0219i, prin urmare, nu lipe\u0219te nim\u0103nui o etichet\u0103 menit\u0103 s\u0103-l catalogheze pentru totdeauna. Pentru El, nimeni nu se identific\u0103 \u00een totalitate cu r\u0103ul s\u0103v\u00e2r\u0219it. Dumnezeu \u0219tie bine c\u0103 \u00een fiecare dintre noi exist\u0103 o esen\u021b\u0103 bun\u0103 \u0219i a\u0219tept\u0103 ca aceasta s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103.<\/p>\n Dumnezeu nu se gr\u0103be\u0219te \u0219i, prin urmare, ne invit\u0103 pe fiecare dintre noi s\u0103 avem aceea\u0219i r\u0103bdare ca a Lui. Parabola neghinei, \u00een fond, vrea s\u0103 ne dezv\u0103luie tocmai acest lucru.<\/p>\n R\u0103ul exist\u0103, la fel ca \u0219i binele. Dar r\u0103m\u00e2ne, \u00een ciuda tuturor lucrurilor, un mister. De ce exist\u0103, de ce ac\u021bioneaz\u0103 \u00een istoria omenirii? De unde vine? Sunt \u00eentreb\u0103ri pe care le purt\u0103m \u00een noi de c\u00e2nd lumea. R\u0103spunsul st\u0103p\u00e2nului c\u00e2mpului nu le elimin\u0103: \u201eUn du\u0219man a f\u0103cut asta\u201d. Un lucru este cert: r\u0103ul, orice r\u0103u, nu vine de la Dumnezeu. Omul poart\u0103 \u00eentreaga responsabilitate pentru el, dar nici m\u0103car cel care \u00eel s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u0219i justifice comportamentul, s\u0103-i explice pe deplin motivele.<\/p>\n R\u0103spunsul nostru, al oamenilor, este, \u00een fond, acela al servitorilor: \u201eVrei s\u0103 mergem s\u0103 culegem neghina?\u201d. A identifica r\u0103ul, a-l separa de restul pentru a-l elimina imediat: iat\u0103 propunerea. O alegere care pare a fi cea mai bun\u0103, dar care ascunde un risc teribil: neghina \u0219i gr\u00e2ul au adesea r\u0103d\u0103cinile \u00eempletite. A smulge neghina pune \u00een pericol \u0219i gr\u00e2ul. Dar nu este \u00eenc\u0103 momentul seceri\u0219ului.<\/p>\n \u0218i atunci alegerea st\u0103p\u00e2nului se dovede\u0219te a fi cea mai \u00een\u021beleapt\u0103: \u201eL\u0103sa\u021bi-le pe am\u00e2ndou\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul seceri\u0219ului\u201d. Abia atunci identitatea lor va ap\u0103rea clar, abia atunci va fi posibil s\u0103 le separ\u0103m.<\/p>\n A a\u0219tepta, a avea r\u0103bdare, a a\u0219tepta s\u0103 se termine sezonul roadelor: sunt decizii greu de luat. \u0218i totu\u0219i sunt cele mai \u00een\u021belepte, dac\u0103 adopt\u0103m logica lui Dumnezeu.<\/p>\n A convie\u021bui cu r\u0103ul nu \u00eenseamn\u0103 a evita s\u0103-l semnal\u0103m, din motive de oportunitate sau pentru a tr\u0103i \u00een lini\u0219te. Denun\u021barea este o alegere sacr\u0103 \u0219i sf\u00e2nt\u0103, deoarece r\u0103ul \u00een\u0219al\u0103, devasteaz\u0103, distruge, umile\u0219te \u0219i desfigureaz\u0103 existen\u021bele oamenilor. Domnul ne cere doar s\u0103 nu-l elimin\u0103m pe cel care \u00eel s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te, ci s\u0103-i oferim \u0219ansa, prilejul de a se schimba, de a produce roade diferite. Este o decizie care izvor\u0103\u0219te din credin\u021ba \u00eentr-un Dumnezeu care continu\u0103 s\u0103 ne rezerva nou\u0103 \u0219i celorlal\u021bi o mil\u0103 f\u0103r\u0103 limite. Iar aceast\u0103 atitudine alimenteaz\u0103 speran\u021ba c\u0103 fiecare se poate schimba, c\u0103 nu exist\u0103 nimeni pierdut pentru totdeauna, irecuperabil.\u00a0<\/span><\/p>\n Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 5\/iulie-august 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/i><\/p>\n <\/p>\n Hits: 63<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DE LA A 16-A LA A 21-A DUMINIC\u0102 DIN TIMPUL DE PESTE AN Aceste duminici din timpul de peste an, de […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":37443,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46483"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46483"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46483\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46485,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46483\/revisions\/46485"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n