{"id":46402,"date":"2026-07-12T08:21:12","date_gmt":"2026-07-12T05:21:12","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=46402"},"modified":"2026-07-12T08:21:12","modified_gmt":"2026-07-12T05:21:12","slug":"omul-light-meditatie-pentru-duminica-a-xv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/07\/12\/omul-light-meditatie-pentru-duminica-a-xv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"Omul \u201elight\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XV-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

12 IULIE 2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/em><\/strong>OMUL \u201eLIGHT\u201d<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Astfel nume\u0219te profesorul de psihiatrie\u00a0Enrique Rojas<\/strong>\u00a0un anumit tip de om, rod caracteristic al civiliza\u021biei contemporane.<\/p>\n

Cu to\u021bii cunoa\u0219tem produsele moderne \u201eu\u0219urate\u201d de con\u021binutul lor autentic: cafeaua decofeinizat\u0103, laptele degresat, tutunul f\u0103r\u0103 nicotin\u0103. Alimente \u0219i b\u0103uturi \u00een variant\u0103 \u201elight\u201d, reduse \u00een calorii \u0219i diminuate \u00een puterea lor natural\u0103.<\/p>\n

Ei bine, potrivit unor prestigio\u0219i sociologi \u0219i psihiatri, pare s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i printre noi un tip de om \u201eredus\u201d \u00een con\u021binutul s\u0103u uman autentic: omul \u201elight\u201d.<\/p>\n

Este vorba despre un om relativ bine informat, dar cu o formare umanist\u0103 s\u0103rac\u0103. Foarte atent la ceea ce este practic \u0219i util, \u00eens\u0103 lipsit de profunzime. Interesat de multe lucruri, dar numai la nivel superficial.<\/p>\n

Este un om frivol \u0219i superficial, \u00eenc\u0103rcat de cli\u0219ee \u0219i stereotipuri, incapabil s\u0103 realizeze o sintez\u0103 personal\u0103 a tuturor informa\u021biilor care ajung la el. O fiin\u021b\u0103 cu pu\u021bin\u0103 consisten\u021b\u0103 interioar\u0103, care \u00eenainteaz\u0103 prin via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 criterii fundamentale de conduit\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 repere morale solide.<\/p>\n

Este omul care a ascultat at\u00e2t de multe doctrine \u0219i teorii, care a v\u0103zut at\u00e2t de multe schimb\u0103ri \u0219i \u00eentr-un ritm at\u00e2t de rapid, \u00eenc\u00e2t nu mai \u0219tie pe ce s\u0103 se sprijine. Atitudinea sa devine aceea a indiferen\u021bei: \u201ece mai conteaz\u0103?\u201d, \u201etoate sunt la fel\u201d, \u201ede ce s\u0103 mai sper?\u201d.<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103, caut\u0103 ceea ce este mai u\u0219or, mai pl\u0103cut \u0219i mai imediat accesibil, ceea ce poate fi ob\u021binut instantaneu prin simpla prezentare a cardului de credit. Dup\u0103 cum observ\u0103 profesorul de sociologie\u00a0Andr\u00e9s Orizo<\/strong>, \u201east\u0103zi banii echivaleaz\u0103 cu succesul. Nu mai exist\u0103 alte forme de reu\u0219it\u0103 social\u0103. Tr\u0103im vremuri dominate de hedonism \u0219i consumism\u201d.<\/p>\n

Nu este dificil s\u0103 recunoa\u0219tem profilul omului \u201elight\u201d \u00een unele dintre personajele descrise de Isus \u00een\u00a0parabola sem\u0103n\u0103torului<\/strong>\u00a0(cf.\u00a0Evanghelia dup\u0103 Matei). Sunt oameni \u201ef\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini\u201d, \u00een care Evanghelia fie nu poate p\u0103trunde, fie este repede \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 \u201ede grijile lumii acesteia \u0219i de am\u0103girea bog\u0103\u021biilor\u201d (cf. Mt 13,22).<\/p>\n

\u00cens\u0103 acest om \u00eencepe s\u0103 se simt\u0103 victima propriului gol interior. Este o fiin\u021b\u0103 aflat\u0103 \u00een deriv\u0103, care \u00ee\u0219i pierde p\u00e2n\u0103 \u0219i gustul de a tr\u0103i.<\/p>\n

\u201eOmul light nu mai are un punct de referin\u021b\u0103; \u0219i-a pierdut \u021binta \u0219i se g\u0103se\u0219te tot mai dezorientat \u00een fa\u021ba marilor \u00eentreb\u0103ri ale existen\u021bei\u201d (E. Rojas).<\/p>\n

Cu toate acestea, acest om \u00eencepe s\u0103 simt\u0103 nevoia unei autenticit\u0103\u021bi umane mai profunde. Nu se resemneaz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 asemenea unui automat \u00eentr-o societate standardizat\u0103 \u0219i uniformizat\u0103. Intuie\u0219te c\u0103 exist\u0103 \u0219i alte c\u0103i pentru a fi liber, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een sclavia \u201evi\u021belului de aur<\/strong>\u201d (cf. Exod), simbol biblic al idolatriei \u0219i al cultului bun\u0103st\u0103rii materiale. Ceva din ad\u00e2ncul sufletului s\u0103u \u00eel cheam\u0103 la o via\u021b\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103, mai autentic\u0103 \u0219i mai conform\u0103 cu demnitatea persoanei umane.<\/p>\n

\u00cen acest context, Evanghelia \u00ee\u0219i redescoper\u0103 ast\u0103zi actualitatea \u0219i for\u021ba sa m\u00e2ntuitoare. Omul contemporan are nevoie de ea pentru a tr\u0103i \u00eentr-un mod mai deplin, mai intens \u0219i mai s\u0103ntos. Dac\u0103 este sem\u0103nat\u0103 cu credin\u021b\u0103, convingere \u0219i m\u0103rturie autentic\u0103, s\u0103m\u00e2n\u021ba Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu poate aduce \u0219i ast\u0103zi roade noi, abundente \u0219i durabile \u00een inima omului \u0219i \u00een via\u021ba societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103\u00a0Is 55,10-11<\/em><\/strong><\/p>\n

Un oracol splendid, de citit cu solemnitate, care celebreaz\u0103 eficacitatea \u0219i puterea fecundatoare a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. G\u00e2ndul profetului se \u00eendreapt\u0103 spre realitatea cea mai a\u0219teptat\u0103 \u0219i mai iubit\u0103 de c\u0103tre fermierul oriental: ploaia. Plecat\u0103 de la Domnul, ea ac\u021bioneaz\u0103 \u00een istorie \u0219i \u00een con\u0219tiin\u021be \u0219i se \u00eentoarce la Dumnezeu ca laud\u0103, \u00eentr-un dialog de iubire \u00eentre creaturi \u0219i Creator.<\/p>\n

A doua lectur\u0103\u00a0\u00a0 Rom 8,18-23<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 lectur\u0103 se eviden\u021biaz\u0103 contrastul dintre primul Adam, supus trecerii, care folose\u0219te realit\u0103\u021bile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ca instrumente ale mor\u021bii \u0219i ale egoismului, \u0219i noua umanitate liber\u0103, care s\u0103 instaureze noua umanitate liber\u0103. Aceast\u0103 tensiune este exprimat\u0103 de Paul prin imaginea puternic\u0103 a unei na\u0219teri care implic\u0103 at\u00e2t natura, c\u00e2t \u0219i umanitatea: s\u0103 l\u0103s\u0103m aceast\u0103 imagine s\u0103 r\u0103sune cu claritate.<\/p>\n

Evanghelie\u00a0 Mt 13,1-23<\/em><\/strong><\/p>\n

Textul ne prezint\u0103 o serie de cazuri: inima superficial\u0103, arid\u0103 \u0219i pietroas\u0103, cea risipitoare \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, cea bun\u0103 \u0219i deschis\u0103 la Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Citind aceast\u0103 list\u0103, am putea fi tenta\u021bi s\u0103 trecem repede peste primele trei categorii, pentru a ajunge c\u00e2t mai repede la a patra. O lectur\u0103 calm\u0103 \u0219i relaxat\u0103, \u00een schimb, ne ajut\u0103 s\u0103 ne recunoa\u0219tem \u00een diferitele tipuri de sol: atunci c\u00e2nd ascult\u0103m cu distragere, suntem inconstan\u021bi \u00een inten\u021biile evanghelice sau ne l\u0103s\u0103m cople\u0219i\u021bi de grijile materiale.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Discursul \u00een parabole este al treilea dintre cele cinci mari discursuri din Evanghelia dup\u0103 Matei, deci cel care ocupa pozi\u021bia central\u0103. Acesta cuprinde \u0219apte parabole despre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu (logica ei, stilul ei, modul ei de cre\u0219tere, criteriile ei) \u0219i va \u00eenso\u021bi liturghia noastr\u0103 timp de trei duminici.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Un discurs cu mai multe straturi<\/em><\/strong><\/p>\n

Stilul parabolei era specific \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus (to\u021bi exege\u021bii sunt de acord asupra acestui lucru); chiar dac\u0103 lungul discurs din Mt 13 este rezultatul unei reelabor\u0103ri importante din partea evanghelistului, \u00een el putem sesiza esen\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus despre \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie. \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul itinerant atr\u0103gea imediat aten\u021bia oamenilor simpli \u0219i practici, deoarece folosea imagini familiare, preluate din domenii obi\u0219nuite ale vie\u021bii (cultivarea c\u00e2mpurilor, pescuitul, preg\u0103tirea m\u00e2nc\u0103rii\u2026), astfel \u00eenc\u00e2t to\u021bi s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege cu u\u0219urin\u021b\u0103 esen\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii sale.<\/p>\n

Adesea, \u00een ceea ce prive\u0219te pildele, ne este \u00eenc\u0103 posibil s\u0103 le \u00een\u021belegem sim\u021b\u0103m\u00e2ntul specific \u00een raport cu evenimentele istorice pe care le tr\u0103iau Isus \u0219i ucenicii s\u0103i. De exemplu, celebra pild\u0103 a sem\u0103n\u0103torului \u2013 pe care liturgia de ast\u0103zi ne-o propune \u2013 probabil c\u0103 avea menirea de a justifica aparentul e\u0219ec al predic\u0103rii lui Isus. Contextul evanghelic imediat anterior (capitolele 11\u201312) poveste\u0219te, de fapt, \u00eenceputul respingerii cuv\u00e2ntului \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei; poate c\u0103 discipolii lui Isus \u00eencepeau s\u0103 se \u00eentrebe de ce un cuv\u00e2nt at\u00e2t de entuziasmant nu p\u0103trundea rapid \u00een inimile tuturor \u0219i de ce \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u00eent\u00e2rzia \u00eenc\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 solid \u00een societate. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, prin pilda sem\u0103n\u0103torului, Isus a ar\u0103tat atunci, \u00eentr-un mod simplu \u0219i clar, c\u0103 dac\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cre\u0219tea \u00eencet, era tocmai pentru c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba Cuv\u00e2ntului, excelent\u0103 \u00een sine, nu g\u0103sea \u00eentotdeauna un p\u0103m\u00e2nt primitor (13,3-9). Cu toate acestea, parabolele \u00ee\u0219i p\u0103strau valabilitatea chiar \u0219i odat\u0103 cu schimbarea situa\u021biei istorice; comunitatea primar\u0103 a continuat s\u0103 le perceap\u0103 ca fiind actuale \u0219i le-a transmis nu doar ca amintire a vestirii lui Isus, ci \u0219i cuvinte capabile s\u0103 ghideze mereu calea ucenicilor. \u00cen acest proces de actualizare pe care Biserica primar\u0103 l-a operat asupra parabolelor, au ap\u0103rut astfel noi semnifica\u021bii pentru noi contexte. Discursul \u00een parabole al lui Matei poart\u0103 amprenta acestora, mai ales \u00een reinterpret\u0103rile alegorice ale parabolelor (cf. 13,18-23; 13,37-43).<\/p>\n

\u00cen cazul parabolei sem\u0103n\u0103torului, vom asculta, a\u0219adar, modul \u00een care aceasta era aplicat\u0103 de Biserica primar\u0103: o aplicare \u00een cheie moral\u0103 pentru a-i \u00eenv\u0103\u021ba pe credincio\u0219i s\u0103 p\u0103streze Cuv\u00e2ntul \u00een interiorul lor, avertiz\u00e2ndu-i cu privire la posibilele pericole ale indiferen\u021bei, ale superficialit\u0103\u021bii \u0219i ale agita\u021biei (diferitele explica\u021bii oferite pentru orice tip de sol). \u00cen redactarea evanghelic\u0103, ambele versiuni (parabola lui Isus \u0219i actualizarea sa alegoric\u0103) \u0219i-au g\u0103sit locul, deoarece at\u00e2t leg\u0103tura m\u0103rturisitoare cu persoana istoric\u0103 a lui Isus, c\u00e2t \u0219i valoarea mereu actual\u0103 a cuvintelor Celui care a fost recunoscut ca Cristos sunt de ne\u00eenlocuit.<\/p>\n

Diversitatea planurilor reiese \u0219i din diversitatea cadrului. Matei contextualizeaz\u0103 parabola \u00een momentul cuv\u00e2nt\u0103rii lui Isus c\u0103tre mul\u021bimi (exist\u0103 \u0219i o anumit\u0103 distan\u021b\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Isus vorbe\u0219te din barc\u0103: cf. v. 2); \u00een schimb, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura actualizatoare este ascultat\u0103 doar de ucenici, \u00een particular (cf. v. 10).<\/p>\n

M\u0103sura paradoxal\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei<\/em><\/strong><\/p>\n

Sem\u0103n\u0103torul din parabol\u0103 (vv. 3-9) pare, la prima vedere, pu\u021bin neprev\u0103z\u0103tor, deoarece nu acord\u0103 aten\u021bie locului \u00een care arunc\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba. \u00cen realitate, el \u00ee\u0219i cunoa\u0219te bine c\u00e2mpul \u0219i nu se teme s\u0103 semene din bel\u0219ug: \u0219tie c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, \u00ee\u0219i va culege recolta. Ascult\u0103torii din vremea lui Isus \u0219tiau c\u0103, \u00een cel mai bun caz, p\u0103m\u00e2nturile cele mai bune puteau produce zece la unu; este u\u0219or de imaginat, a\u0219adar, surprinderea lor c\u00e2nd au auzit cifrele exorbitante rostite de Isus: o sut\u0103, \u0219aizeci, treizeci.<\/p>\n

Ca \u00een orice parabol\u0103, \u0219i aici este clar c\u0103, \u00een timp ce contextul \u0219i imaginile sunt familiare ascult\u0103torilor din acea vreme, povestea relatat\u0103 este, dimpotriv\u0103, paradoxal\u0103. Tocmai paradoxul, \u00een parabole, are folos la eviden\u021bierea realit\u0103\u021bii spirituale a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei Cerurilor, care se bazeaz\u0103 pe criterii \u0219i modele de comportament diferite de cele lume\u0219ti.<\/p>\n

S\u0103m\u00e2n\u021ba risipit\u0103, pe de o parte, \u0219i abunden\u021ba recoltei, pe de alt\u0103 parte, sunt aspectele care uimesc cel mai mult cititorul. Exist\u0103 terenuri \u00eenchise sau nepreg\u0103tite s\u0103 primeasc\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba; \u00eens\u0103 sem\u0103n\u0103torul nu obose\u0219te s\u0103 arunce s\u0103m\u00e2n\u021ba \u0219i nici nu o economise\u0219te.<\/p>\n

Poate c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba risipit\u0103 va p\u0103rea chiar \u0219i \u00eentregul cuv\u00e2nt c\u0103zut \u00een brazdele vie\u021bii noastre \u0219i adesea nep\u0103strat, \u00een\u0103bu\u0219it sau neglijat. Dar, tocmai de aceea, Cristos nu obose\u0219te s\u0103 propun\u0103 tuturor cuv\u00e2ntul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei: El \u0219tie bine c\u0103, atunci c\u00e2nd acesta \u00eencol\u021be\u0219te \u00een via\u021ba unei persoane sau a unei comunit\u0103\u021bi, efectele sale sunt at\u00e2t de uimitoare \u00eenc\u00e2t compenseaz\u0103 din plin e\u0219ecurile \u0219i pierderile. Orice p\u0103m\u00e2nt, orice inim\u0103, continu\u0103 s\u0103 fie chemat\u0103 la ascultare (\u201ecine are urechi, s\u0103 asculte\u201d: v. 9), chiar \u0219i acel p\u0103m\u00e2nt \u00een care nimeni nu ar investi; iar Domnul continu\u0103 s\u0103 semene, s\u0103 bat\u0103 la u\u0219\u0103, s\u0103 propun\u0103: pentru El, niciun meci nu este \u00eenc\u0103 pierdut, nicio inim\u0103 nu este \u00eenc\u0103 pierdut\u0103.<\/p>\n

Teoria parabolelor<\/em><\/strong><\/p>\n

La v. 10, evanghelistul consemneaz\u0103 apropierea ucenicilor de Isus. Nu este u\u0219or s\u0103 ne imagin\u0103m scena: poate c\u0103 \u0219i ei se aflau \u00een barc\u0103? Probabil c\u0103 este mai bine s\u0103 privim versetele 10-23 ca pe o pauz\u0103 de comentariu, relatarea a ceva ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een alte momente, pe care evanghelistul o reia acum pentru c\u0103 cititorul trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 seama de aceasta pentru a putea \u00een\u021belege corect \u00eentregul discurs \u00een parabole; de fapt, la versetul 24 (\u201ele-a spus o alt\u0103 parabol\u0103\u201d) \u00eel vom g\u0103si din nou pe Isus vorbind mul\u021bimii \u0219i probabil va trebui s\u0103 consider\u0103m acea indica\u021bie ca fiind continuarea fireasc\u0103 a nara\u021biunii.<\/p>\n

Ceea ce d\u0103 startul acestei pauze \u00een discursul adresat mul\u021bimilor este \u00eentrebarea: \u201eDe ce le vorbe\u0219ti \u00een parabole?\u201d (v. 10), adresat\u0103 \u00een particular lui Isus de c\u0103tre ucenici. Presupunerea implicit\u0103 care st\u0103 la baza acesteia este clar\u0103: \u201eDe ce \u00ee\u021bi irose\u0219ti timpul \u0219i energia vorbindu-le \u00een parabole? Ei nu ascult\u0103! De ce le vorbe\u0219ti \u00een parabole? Nu vor \u00een\u021belege! Este inutil!\u201d. Cu alte cuvinte: \u201eDe ce sem\u0103n\u0103torul arunc\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba peste tot, chiar \u0219i pe terenurile nefertile?\u201d. Este o \u00eentrebare pe care discipolii (\u0219i, odat\u0103 cu ei, cititorul) \u0219i-o pun sim\u021bindu-se clar de cealalt\u0103 parte (adic\u0103 de partea celor care \u00een\u021beleg), a\u0219a cum le va confirma \u00een scurt timp chiar \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul.<\/p>\n

R\u0103spunsul lui Isus (vv. 11-17) este destul de complex, dar sensul general poate fi u\u0219or intuit. El a ales s\u0103 se adreseze mul\u021bimilor tocmai prin parabole, deoarece acestea sunt u\u0219or de \u00een\u021beles, dar fac apel la libertatea celui care ascult\u0103. De fapt, parabolele nu impun o concluzie prin eviden\u021ba faptelor, ci ofer\u0103 o povestioar\u0103 inventat\u0103 \u00een fa\u021ba c\u0103reia cel care ascult\u0103 \u00ee\u0219i poate exprima judecata \u00een mod liber \u0219i necondi\u021bionat. Fiind vorba de o situa\u021bie fictiv\u0103, ascult\u0103torul se poate a\u0219eza \u00een fa\u021ba ei f\u0103r\u0103 a se pune pe defensiv\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 preconcep\u021bii; poate primi povestea (care are \u00eentotdeauna tr\u0103s\u0103turi paradoxale) \u0219i poate spune dac\u0103 aceasta \u00eel impresioneaz\u0103, \u00eel scandalizeaz\u0103 sau \u00eel fascineaz\u0103 \u0219i poate, f\u0103r\u0103 condi\u021bion\u0103ri, s\u0103 accepte sau s\u0103 resping\u0103 logica care st\u0103 la baza parabolei. Din acest motiv, este vorba de o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 care exprim\u0103 condescenden\u021ba lui Mesia: nu este un limbaj rezervat ini\u021bia\u021bilor, ci un cuv\u00e2nt care vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea tuturor; nu este un discurs care acuz\u0103 sau constr\u00e2nge, ci o propunere care face apel la libertatea fiec\u0103ruia. Tocmai de aceea, pentru cel care se apropie de aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 cu o atitudine preconceput\u0103, ea devine un motiv de condamnare: cel care nu o \u00een\u021belege, nu o \u00een\u021belege pentru c\u0103 nu vrea s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n

\u0218i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca cei care se las\u0103 fascina\u021bi de lumina acestor cuvinte, precum ucenicii, s\u0103 se bucure de ele (\u201eferici\u021bi sunt ochii vo\u0219tri [\u2026] \u0219i urechile voastre\u201d) \u0219i s\u0103 le primeasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult (\u201ecelui care are, i se va da \u0219i va avea din bel\u0219ug\u201d), \u00een timp ce cel care se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 \u00een alegerea sa de \u00eenchidere nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze treptat de posibilitatea de a \u00een\u021belege: \u00eempietrirea inimii \u00eei face din ce \u00een ce mai scleroza\u021bi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een\u021belegerea devine imposibil\u0103 (\u201ecelui care are, i se va lua \u0219i ceea ce are\u201d).<\/p>\n

Cuvintele din Is 6,9-10 sunt aplicate de Matei tocmai \u00eempietririi inimii celor care r\u0103m\u00e2n \u00eenchi\u0219i fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus; ele confer\u0103 textului nostru o atmosfer\u0103 sumbr\u0103 de judecat\u0103, dar deschid totodat\u0103 \u0219i posibilitatea unei reabilit\u0103ri (\u201e\u0219i eu s\u0103-i vindec\u201d).<\/p>\n

De ce atunci Isus insist\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be prin parabole chiar \u0219i pe cei care r\u0103m\u00e2n \u00eenchi\u0219i? Pentru c\u0103 El continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 apel la libertatea fiec\u0103ruia, oferind cuvinte u\u0219or de \u00een\u021beles \u0219i fascinante, f\u0103r\u0103 a \u00eenceta s\u0103 spere \u00een vindecarea chiar \u0219i a celui mai \u00eempietrit inim\u0103.<\/p>\n

Cele patru tipuri de p\u0103m\u00e2nt<\/em><\/strong><\/p>\n

Tema condescenden\u021bei Mesiei, care continu\u0103 s\u0103 vesteasc\u0103 tuturor \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia, r\u0103m\u00e2ne mereu actual\u0103 \u00een via\u021ba Bisericii. Adesea inimile sunt \u00eenchise sau indiferente, dar Cuv\u00e2ntul Evangheliei continu\u0103 s\u0103 fie vestit pentru a p\u0103trunde \u0219i a umple de roade bune existen\u021ba b\u0103rba\u021bilor \u0219i a femeilor. Explica\u021bia alegoric\u0103 a parabolei (vv. 18-23) este \u00eens\u0103 integrat\u0103 \u00een discursul evanghelic pentru a sublinia responsabilitatea personal\u0103 a fiec\u0103ruia.<\/p>\n

Orice tip de p\u0103m\u00e2nt, de fapt, este interpretat ca o dispozi\u021bie personal\u0103 diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de ascultare. \u00cen fa\u021ba luminii Evangheliei, inima poate fi indiferent\u0103 \u0219i \u00eempietrit\u0103, ca un drum c\u0103lcat \u00een repetate r\u00e2nduri, care nu las\u0103 nimic s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een ea; sau superficial\u0103 \u0219i egocentric\u0103, f\u0103r\u0103 structur\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 statornicie; sau, din nou, victim\u0103 a anxiet\u0103\u021bii \u0219i asaltat\u0103 de griji care o sufoc\u0103 \u0219i o \u00eempiedic\u0103 s\u0103-\u0219i ia zborul \u00een libertate.<\/p>\n

Ar fi o gre\u0219eal\u0103 s\u0103 interpret\u0103m diferitele tipuri de p\u0103m\u00e2nt ca fiind diferite grupuri de oameni; \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura etic\u0103 a acestui pasaj vrea, dimpotriv\u0103, s\u0103 sugereze fiec\u0103rui cititor c\u0103 fiecare dintre noi este capabil s\u0103 fie orice tip de p\u0103m\u00e2nt. Pot exista, desigur, \u00een via\u021ba noastr\u0103, momente de superficialitate sau de rezisten\u021b\u0103, dar avem \u00eentotdeauna posibilitatea de a fi acel p\u0103m\u00e2nt bun care ascult\u0103 cu r\u0103bdare \u0219i \u00ee\u0219i relaxeaz\u0103 rigidit\u0103\u021bile (intelectuale sau comportamentale) pentru a \u00een\u021belege logica \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei. Fructele luminii cu care Cuv\u00e2ntul ascultat \u0219i \u00een\u021beles va \u0219ti s\u0103 ne \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 via\u021ba personal\u0103 \u0219i rela\u021bional\u0103 vor fi cele care ne vor convinge din ce \u00een ce mai mult \u0219i ne vor \u00eencuraja s\u0103 persever\u0103m \u00een Cristos.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

A\u0219a-numita \u201eCarte a m\u00e2ng\u00e2ierii\u201d a lui Isaia (cap. 40\u201355) se \u00eencheie cu o imagine fascinant\u0103 privind puterea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu; acesta nu doar spune ceva, ci \u0219i \u00eempline\u0219te \u0219i realizeaz\u0103 ceea ce spune.<\/em><\/p>\n

Profe\u021biile din a doua parte a c\u0103r\u021bii Isaia (40\u201355) au rolul de a alimenta speran\u021ba \u00eentoarcerii \u00een patrie a celor exila\u021bi la Babilon; aceast\u0103 speran\u021b\u0103 este at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00eemplinirea ei este adesea prezentat\u0103 \u2013 \u00een aceste pagini \u2013 ca \u0219i cum s-ar fi realizat deja. Este o caracteristic\u0103 tipic\u0103 a unei mari p\u0103r\u021bi din literatura biblic\u0103: cuvintele de promisiune se contopesc cu cele de laud\u0103 (pentru c\u0103 Dumnezeu a \u00eemplinit ceea ce a promis). Cuv\u00e2ntul \u0219i evenimentul care \u00eel \u00eempline\u0219te sunt at\u00e2t de str\u00e2ns legate \u00eenc\u00e2t, \u00een limba ebraic\u0103, chiar termenul dab\u00e1r <\/em>desemneaz\u0103 at\u00e2t un cuv\u00e2nt, c\u00e2t \u0219i un fapt.<\/p>\n

La \u00eenceputul \u201ec\u0103r\u021bii m\u00e2ng\u00e2ierii\u201d, se afirm\u0103 soliditatea \u0219i eternitatea Cuv\u00e2ntului (\u201eCuv\u00e2ntul Dumnezeului nostru d\u0103inuie\u0219te pentru totdeauna\u201d, 40,8); acum \u2013 la sf\u00e2r\u0219it \u2013 acesta este descris \u00een rodnicia \u0219i eficacitatea sa (55,10-11). Ea este, a\u0219adar, solid\u0103 \u0219i neschimb\u0103toare, dar se \u00eempline\u0219te \u00een mod repetat \u00een via\u021ba b\u0103rba\u021bilor \u0219i a femeilor, produc\u00e2nd efecte concrete: este etern\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00een acela\u0219i timp.<\/p>\n

Metafora ploii \u0219i a z\u0103pezii care ud\u0103 p\u0103m\u00e2ntul (pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 da roade) evoc\u0103 rodnicia \u201ecuv\u00e2ntului ie\u0219it din gura lui Dumnezeu\u201d. Este o imagine care ne trimite la Dumnezeu Creatorul, cel care porunce\u0219te apelor cerului \u0219i le \u00eemparte cu \u00een\u021belepciune pentru a da via\u021b\u0103 \u0219i nu moarte; putem contempla opera creatoare a lui Dumnezeu la orice moment c\u00e2nd Cuv\u00e2ntul S\u0103u se \u00eempline\u0219te \u0219i prinde via\u021b\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103 \u0219i \u00een cea a fra\u021bilor \u0219i surorilor noastre \u00een credin\u021b\u0103.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Diferen\u021ba dintre caracterul par\u021bial al vie\u021bii prezente \u0219i plenitudinea care ne este promis\u0103, \u00een viziunea cosmic\u0103 a lui Paul, este motorul speran\u021bei. Gemetul universal care str\u0103bate \u00eentreaga crea\u021bie \u0219i orice fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este dorul de comuniune deplin\u0103 cu Dumnezeu, \u00eemplinirea existen\u021bei noastre.<\/em><\/p>\n

\n

Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este credincios \u0219i nu dezam\u0103ge\u0219te. El ne vorbe\u0219te ne\u00eencetat despre un deznod\u0103m\u00e2nt al plin\u0103t\u0103\u021bii promis pentru via\u021ba fiec\u0103rei fiin\u021be umane \u0219i pentru \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba lumii. \u00cen lumina acestui lucru poate fi reconsiderat\u0103 orice umbr\u0103 \u0219i orice caracter par\u021bial al existen\u021bei noastre actuale. Suferin\u021bele r\u0103m\u00e2n, dar, pe de o parte, le putem relativiza pe baza promisiunii care ne-a fost f\u0103cut\u0103, iar, pe de alt\u0103 parte, tocmai ele stimuleaz\u0103 \u0219i men\u021bin vie \u00een noi dorin\u021ba de comuniune deplin\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n

Pentru a vorbi despre acest deznod\u0103m\u00e2nt luminos, Paul folose\u0219te \u00een pasajul de ast\u0103zi dou\u0103 expresii care se completeaz\u0103 reciproc: \u201edezv\u0103luirea fiilor lui Dumnezeu\u201d (v. 19) \u0219i \u201eslava viitoare care va fi dezv\u0103luit\u0103 \u00een noi\u201d (v. 18).<\/p>\n

\u201eGloria\u201d (d\u03ccxa<\/em>) indic\u0103 manifestarea deplin\u0103 a unei realit\u0103\u021bi; de aceea, m\u00e2ntuirea pentru noi va fi posibilitatea noastr\u0103 de a manifesta pe deplin \u0219i f\u0103r\u0103 compromisuri realitatea a ceea ce suntem cu adev\u0103rat, adic\u0103 fii ai lui Dumnezeu. Paul define\u0219te \u201eadop\u021bia ca fii\u201d \u0219i ca \u201er\u0103scump\u0103rarea trupului nostru\u201d (v. 23), implic\u00e2nd astfel (prin utilizarea categoriei \u201etrup\u201d) \u00eentreaga noastr\u0103 capacitate rela\u021bional\u0103 \u0219i perceptiv\u0103; m\u00e2ntuirea deplin\u0103 va fi, a\u0219adar, atunci c\u00e2nd fiin\u021ba noastr\u0103 \u00een rela\u021bie cu Dumnezeu, conform \u00eencrederii \u0219i comuniunii proprii fiilor, va putea fi perceput\u0103 \u00een mod sensibil, put\u00e2nd astfel s\u0103 ne bucur\u0103m de ea \u00een deplin\u0103tate.<\/p>\n

PENTRU<\/strong> APROFUNDARE<\/strong><\/p>\n