{"id":46329,"date":"2026-07-05T11:04:58","date_gmt":"2026-07-05T08:04:58","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=46329"},"modified":"2026-07-05T11:04:58","modified_gmt":"2026-07-05T08:04:58","slug":"binecuvantarea-de-lauda-si-multumire-meditatie-pentru-duminica-a-xiv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/07\/05\/binecuvantarea-de-lauda-si-multumire-meditatie-pentru-duminica-a-xiv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eBinecuv\u00e2ntarea de laud\u0103 \u0219i mul\u021bumire\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XIV-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XIV-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

5 IULIE 2026<\/strong><\/p>\n

\u201eBERAKAH\u201d \u2013 Binecuv\u00e2ntarea de laud\u0103 \u0219i mul\u021bumire<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u00centre rug\u0103ciunile lui Isus p\u0103strate de Tradi\u021bie, una dintre cele mai frumoase este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, acest strig\u0103t spontan de bucurie, admira\u021bie \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 care izvor\u0103\u0219te de pe buzele Sale: \u201eTe binecuv\u00e2ntez, Tat\u0103, Domn al cerului \u0219i al p\u0103m\u00e2ntului, pentru c\u0103 ai ascuns acestea celor \u00een\u021belep\u021bi \u0219i pricepu\u021bi \u0219i le-ai descoperit celor mici \u0219i smeri\u021bi.\u201d<\/p>\n

Exege\u021bii descoper\u0103 \u00een aceste cuvinte ale lui Isus o berakah<\/em> sau o \u201ebinecuv\u00e2ntare adresat\u0103 lui Yahve\u201d, forma de rug\u0103ciune caracteristic\u0103 spiritualit\u0103\u021bii iudaice.<\/p>\n

\u00cen forma sa cea mai simpl\u0103, berakah <\/em>este un strig\u0103t de admira\u021bie: \u201eBinecuv\u00e2ntat s\u0103 fie Domnul!\u201d (Baruk Yahveh), urmat de exprimarea motivului care suscit\u0103 mul\u021bumirea \u0219i lauda aduse lui Dumnezeu.<\/p>\n

Pentru credinciosul israelit, orice poate deveni motiv de berakah<\/em>, adic\u0103 de laud\u0103 \u0219i mul\u021bumire: trezirea dimine\u021bii \u0219i lini\u0219tea serii, c\u0103ldura binef\u0103c\u0103toare a soarelui \u0219i ploile prim\u0103verii, na\u0219terea unui copil \u0219i moartea senin\u0103 a unui b\u0103tr\u00e2n, darul vie\u021bii \u0219i participarea la cultul sf\u00e2nt din Templu. Aceste berakot<\/em>, care \u00eenso\u021besc via\u021ba de fiecare zi a evreului, de la trezire p\u00e2n\u0103 la odihna nop\u021bii, modeleaz\u0103 un adev\u0103rat stil de via\u021b\u0103 \u00een care mul\u021bumirea \u0219i lauda ocup\u0103 un loc central.<\/p>\n

Poate c\u0103 una dintre marile pierderi ale cre\u0219tinismului contemporan este aceea c\u0103 a uitat, \u00een mare m\u0103sur\u0103, spiritul \u0219i atitudinea religioas\u0103 cuprinse \u00een berakah<\/em> iudaic\u0103. \u00cen realitate, religiozitatea multor cre\u0219tini se hr\u0103ne\u0219te mai degrab\u0103 din team\u0103 dec\u00e2t din admira\u021bie \u0219i laud\u0103.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd Dumnezeu este perceput ca o fiin\u021b\u0103 amenin\u021b\u0103toare \u0219i \u00eenfrico\u0219\u0103toare, \u00een fa\u021ba c\u0103reia omul caut\u0103 \u00eenainte de toate s\u0103 se protejeze, frica genereaz\u0103 o form\u0103 de religiozitate \u00een care preocuparea principal\u0103 devine p\u0103strarea unei pretinse purit\u0103\u021bi, evitarea \u00eenc\u0103lc\u0103rii poruncilor, isp\u0103\u0219irea p\u0103catelor \u0219i asigurarea propriei m\u00e2ntuiri.<\/p>\n

\u00cen schimb, atunci c\u00e2nd Dumnezeu este contemplat ca Iubire infinit\u0103 \u0219i Mister fascinant, admira\u021bia fa\u021b\u0103 de El treze\u0219te o experien\u021b\u0103 religioas\u0103 \u00een care predomin\u0103 lauda, mul\u021bumirea \u0219i recunoa\u0219terea plin\u0103 de bucurie. Rug\u0103ciunea euharistic\u0103 a Bisericii, n\u0103scut\u0103 din tradi\u021bia berakah-ului iudaic, este \u00eentemeiat\u0103 \u00een \u00eentregime pe admira\u021bie, laud\u0103 \u0219i mul\u021bumire. \u00cen ea nu se vorbe\u0219te despre recompense sau pedepse.<\/p>\n

Limbajul s\u0103u nu este cel al utilit\u0103\u021bii sau al pragmatismului. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, credincio\u0219ii sunt invita\u021bi s\u0103-\u0219i \u00eenal\u021be inimile c\u0103tre Dumnezeu \u0219i s\u0103-I aduc\u0103 mul\u021bumire.<\/p>\n

De aceea, teologul Xabier Basurko, \u00eentr-un sugestiv capitol al lucr\u0103rii sale \u201eA \u00eemp\u0103r\u021bi p\u00e2inea. De la Liturghie la Euharistie\u201d, vede \u00een rug\u0103ciunea euharistic\u0103 \u201eo adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021barea existen\u021bial\u0103 a gratuit\u0103\u021bii\u201d. Celebr\u00e2nd Sf\u00e2nta Euharistie, suntem chema\u021bi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 trezim \u00een noi admira\u021bia, bucuria \u0219i lauda pentru darul incomensurabil al vie\u021bii.<\/p>\n

\u00cen perspectiva teologiei romano-catolice, berakah<\/em> \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eemplinirea deplin\u0103 \u00een Euharistie, deoarece \u00eensu\u0219i termenul \u201eeuharistie\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201emul\u021bumire\u201d. Astfel, fiecare celebrare euharistic\u0103 devine r\u0103spunsul Bisericii la iubirea gratuit\u0103 a lui Dumnezeu, o c\u00e2ntare de laud\u0103 adus\u0103 Tat\u0103lui prin Cristos, \u00een Duhul Sf\u00e2nt, pentru minunile crea\u021biei, ale r\u0103scump\u0103r\u0103rii \u0219i ale sfin\u021birii. Cre\u0219tinul autentic este, prin urmare, omul recuno\u0219tin\u021bei, cel care \u0219tie s\u0103 descopere \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u021bii motive de a spune \u00eempreun\u0103 cu Biserica: \u201eVrednic \u0219i drept este s\u0103-\u021bi aducem mul\u021bumire \u0219i laud\u0103, Doamne, Dumnezeul nostru.\u201d<\/p>\n

\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103\u00a0Zah<\/em>\u00a09, 9-10<\/strong><\/p>\n

Acest celebru pasaj din a\u0219a-numita a doua carte a lui Zaharia \u00eencepe cu un strig\u0103t de bucurie, care trebuie rostit cu claritate. Dup\u0103 o pauz\u0103 de t\u0103cere, urmeaz\u0103 motivele acestei bucurii. Renun\u021b\u00e2nd la armament, abandon\u00e2nd orice vis de mesianism politic \u0219i triumfalist, profetul \u00eel vede pe M\u00e2ntuitorul lui Israel ca pe un vestitor \u0219i un ziditor de pace.<\/p>\n

A doua lectur\u0103\u00a0Rom<\/em>\u00a08, 9.11-13<\/strong><\/p>\n

Trei afirma\u021bii care pun \u00een corela\u021bie via\u021ba \u00een Duhul \u0219i cea \u00een trup. Cel care, prin botez, este unit cu moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus este un om eliberat. Duhul d\u0103 via\u021b\u0103, pentru ca fiecare s\u0103 poat\u0103 vedea \u0219i s\u0103 parcurg\u0103 pa\u0219ii c\u0103ii libert\u0103\u021bii, spre plin\u0103tatea vie\u021bii.<\/p>\n

Evanghelia\u00a0Mt<\/em>\u00a011, 25-30<\/strong><\/p>\n

Relu\u00e2nd vechea chemare a \u00cen\u021belepciunii, Isus ridic\u0103 o rug\u0103ciune c\u0103tre Tat\u0103l. Fie ca aceast\u0103 laud\u0103 plin\u0103 de recuno\u0219tin\u021b\u0103 s\u0103 se exprime c\u00e2t mai bine. Textul se \u00eencheie, \u00een cele din urm\u0103, cu o chemare, care trebuie rostit\u0103 cu claritate: \u201eVeni\u021bi la Mine\u201d. Isus, \u00eentr-adev\u0103r, nu impune un ansamblu de porunci de respectat, ci un exemplu de bl\u00e2nde\u021be \u0219i smerenie care face mai u\u0219oare \u00eencerc\u0103rile \u0219i necazurile.<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

\u00cen timp ce Evanghelia dup\u0103 Matei \u00eencepe s\u0103 relateze o opozi\u021bie din ce \u00een ce mai marcat\u0103 fa\u021b\u0103 de Isus, acesta se dedic\u0103 dimpotriv\u0103 l\u0103ud\u0103rii modului providen\u021bial \u00een care Tat\u0103l, prin el, \u00ee\u0219i dezv\u0103luie chipul.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>De ce<\/em><\/strong>\u00a0Isus<\/em><\/strong>\u00a0nu<\/em><\/strong>\u00a0este<\/em><\/strong>\u00a0primit?<\/em><\/strong><\/p>\n

Matei dedic\u0103 o sec\u021biune important\u0103 a Evangheliei contempl\u0103rii lui Isus care predic\u0103 (capitolele 5\u20137: Predica de pe munte) \u0219i care s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te vindec\u0103ri \u00een favoarea poporului (capitolele 8\u20139: zece minuni); ulterior, \u00een capitolul 10 (cu discursul de trimitere \u00een misiune), ne arat\u0103 cum, prin intermediul comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, cuvintele \u0219i faptele lui Cristos se r\u0103sp\u00e2ndesc \u0219i g\u0103sesc ecou.<\/p>\n

\u00cens\u0103, aceast\u0103 mi\u0219care de revela\u021bie \u0219i de cre\u0219tere a Evangheliei se love\u0219te foarte cur\u00e2nd, chiar \u0219i \u00een nara\u021biunea lui\u00a0Matei<\/em>, de \u00eenchideri \u0219i opozi\u021bii. Acest lucru fusese deja anticipat \u00een capitolul 10 (prin persecu\u021biile prev\u0103zute pentru apostoli), dar este abordat \u00een mod special \u00een capitolele 11\u201312. \u00cendoielile lui Ioan Botez\u0103torul (11,2-3) prefigureaz\u0103 tema nemul\u021bumirii \u201eacestei genera\u021bii\u201d, care nu \u0219tie s\u0103 recunoasc\u0103 lucr\u0103rile lui Dumnezeu (11,16-19), precum \u0219i mustrarea lui Isus adresat\u0103 ora\u0219elor care, de\u0219i au v\u0103zut semne \u0219i minuni, nu s-au convertit (11,21-24). Vor urma criticile, acuza\u021biile \u0219i calomniile din partea fariseilor (12,2.10.24), care se vor \u00eendrepta deja spre decizia de a-l ucide pe Isus (12,14); la r\u00e2ndul s\u0103u, El \u00eei va mustra pentru \u00eenchiderea lor \u0219i, din cauza refuzului lor de a crede, se va refuza s\u0103 mai fac\u0103 alte semne (12,39). Poate c\u0103 \u0219i vizita rudelor care \u201est\u0103teau afar\u0103 \u0219i \u00eencercau s\u0103-i vorbeasc\u0103\u201d (12,46) ar trebui interpretat\u0103 ca o \u00eencercare de a-l determina pe Isus s\u0103 renun\u021be la activitatea sa de vestire a Evangheliei.<\/p>\n

\u00cen centrul acestor dou\u0103 capitole \u00een care \u2013 a\u0219adar \u2013 cititorul\u00a0Evangheliei dup\u0103 Matei<\/em>\u00a0\u00eencepe s\u0103 observe c\u0103 \u00een jurul lui Isus nu se adun\u0103 doar mul\u021bimi entuziaste \u0219i ucenici genero\u0219i, ci \u0219i personaje ostile \u0219i \u00eenchideri tenace, se contureaz\u0103 textul pe care liturgia ni-l prezint\u0103 ast\u0103zi; \u00een acesta se pare c\u0103 Isus inten\u021bioneaz\u0103 nu doar s\u0103 ofere o explica\u021bie a motivului pentru care manifestarea Evangheliei genereaz\u0103 reac\u021bii at\u00e2t de diferite \u0219i opuse, ci \u0219i s\u0103 ne c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 s\u0103 reinterpret\u0103m \u00eempreun\u0103 cu El aceast\u0103 situa\u021bie prin ochii lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Planul<\/em><\/strong>\u00a0minunat<\/em><\/strong>\u00a0al<\/em><\/strong>\u00a0Tat\u0103lui<\/em><\/strong><\/p>\n

Modurile opuse de a primi manifestarea lui Cristos corespund celor dou\u0103 grupuri de oameni (vv. 25-26): pe de o parte, \u201ecei \u00een\u021belep\u021bi \u0219i cei \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi\u201d, iar pe de alt\u0103 parte, \u201ecei mici\u201d. Diverse verbe graviteaz\u0103 \u00een jurul aceluia\u0219i c\u00e2mp semantic: a ascunde, a dezv\u0103lui, a cunoa\u0219te.<\/p>\n

Exclama\u021bia de binecuv\u00e2ntare la care se las\u0103 Isus pare s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103-l implice pe cititorul Evangheliei \u00een acela\u0219i dinamism de laud\u0103 \u00een fa\u021ba bun\u0103voin\u021bei lui Dumnezeu (eudok\u00eda<\/em>\u00a0= bun\u0103voin\u021b\u0103): \u0219i noi suntem \u00eendemna\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegem realitatea Bisericii prin prisma privirii contemplative a lui Isus.<\/p>\n

Faptul c\u0103 unii se deschid c\u0103tre cuvintele \u0219i gesturile lui Cristos, iar al\u021bii nu, vorbe\u0219te despre libertatea fiec\u0103rei persoane, dar \u0219i, mai ales, despre libertatea lui Dumnezeu, care alege s\u0103-\u0219i fac\u0103 revela\u021bia acceptabil\u0103 pentru \u201ecei mici\u201d \u0219i dificil de \u00een\u021beles pentru \u201ecei \u00een\u021belep\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi\u201d. Tocmai pentru c\u0103 este o \u201erevela\u021bie\u201d (verbul\u00a0apokal\u00fdpto<\/em>\u00a0apare \u00een versetele 25 \u0219i 27), este vorba despre ceva care se dezv\u0103luie, care vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103 cu lumina adev\u0103rului s\u0103u, \u0219i nu despre con\u021binuturi care trebuie dob\u00e2ndite prin efort intelectual sau meritate datorit\u0103 conduitei morale. Astfel, r\u0103m\u00e2n \u00een \u00eentuneric cei care cred c\u0103 pot pretinde drepturi sau cei care presupun c\u0103 \u0219tiu deja. \u00cen contextul narativ, \u201ecei \u00een\u021belep\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii\u201d sunt probabil fariseii care pretind c\u0103 \u0219tiu cum trebuie s\u0103 se manifeste Mesia \u0219i \u00eel judec\u0103 pe Isus pornind de la schemele lor religioase (cf. 12,7-8); sunt, de asemenea, persoanele orbit de propriul eu, at\u00e2t de cople\u0219itor \u00eenc\u00e2t nu se las\u0103 mi\u0219cate sau convinse de nimic (cf. 11,18-19.21-24). Aceast\u0103 categorie \u00eei cuprinde \u00eens\u0103 pe to\u021bi cei care se \u00eenchid fa\u021b\u0103 de Evanghelie pentru c\u0103 pretind c\u0103 Dumnezeu trebuie s\u0103 se adapteze la modul lor de g\u00e2ndire, \u0219i nu invers; pe to\u021bi \u201eideali\u0219tii\u201d, cei care vor s\u0103 reduc\u0103 realitatea (chiar \u0219i realitatea lui Dumnezeu) la propriile categorii conceptuale \u0219i la propriile idei.<\/p>\n

\u201eCei mici\u201d, pe de alt\u0103 parte, definesc chipul fiilor \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (cf. 10,42; 11,11). Este o defini\u021bie tipic\u0103 pentru\u00a0Evanghelia dup\u0103<\/em>\u00a0Matei<\/em>, care \u00een 18,2-5 va fi \u00eenso\u021bit\u0103 de exemplul copilului. Pe de o parte, copiii trimit la o disponibilitate de a primi \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u021bi (cf. 19,13-15); pe de alt\u0103 parte, ei denot\u0103 o situa\u021bie de fragilitate \u0219i de nevoie (cf. 18,5-6). \u00cen general, am putea spune c\u0103 comunitatea cre\u0219tin\u0103 este format\u0103 din cei mici, iar acest lucru depinde de alegerea liber\u0103 a lui Dumnezeu, care le reveleaz\u0103 acestora tainele Sale; orice dat\u0103 c\u00e2nd z\u0103rim \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii semnele acestui lucru (constatabile \u00een simplitate \u0219i s\u0103r\u0103cie, dar \u0219i \u00een fragilitatea \u0219i micimea fra\u021bilor \u0219i surorilor), Evanghelia ne invit\u0103 s\u0103 ne al\u0103tur\u0103m aceleia\u0219i priviri recunosc\u0103toare \u0219i contemplative a lui Isus, care \u00eel laud\u0103 pe Tat\u0103l pentru modul \u00een care \u00ce\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 planul de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Exist\u0103 o aluzie verbal\u0103 sugestiv\u0103, sesizabil\u0103 doar \u00een textul grecesc: pentru \u201ecei mici\u201d se folose\u0219te \u00eentotdeauna adjectivul substantivat\u00a0mikr\u00f3i<\/em>\u00a0(10,42; 11,11; 18,6.10.14). Aici \u00eens\u0103 (11,25) este folosit adjectivul mai pu\u021bin obi\u0219nuit\u00a0n\u00e9pioi<\/em>, care se refer\u0103 tocmai la dimensiunea copil\u0103riei \u0219i a imaturit\u0103\u021bii; aceast\u0103 utilizare ne trimite direct la singurul alt pasaj din Evanghelie \u00een care apare acest adjectiv: 21,6. Este vorba de o citare din\u00a0Psalmul<\/em>\u00a08 (\u201edin gura copiilor \u0219i a sugarilor \u021ai-ai preg\u0103tit o laud\u0103\u201d), prin care Isus comenteaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een fa\u021ba ac\u021biunilor sale revolu\u021bionare s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een templul din Ierusalim, \u00een timp ce \u0219efii preo\u021bilor \u0219i c\u0103rturarii se indign\u0103, copiii, dimpotriv\u0103, \u00eel aclam\u0103 pe Mesia.<\/p>\n

Astfel, \u00een Evanghelie, acest cuv\u00e2nt pare s\u0103 lege \u00een mod specific atitudinea de laud\u0103, de aclamare \u0219i de contemplare a operei lui Dumnezeu de deschiderea inimii celor mici care \u00eel primesc pe Isus. Pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 atitudine nu poate dec\u00e2t s\u0103 caracterizeze via\u021ba de ucenic \u0219i cea comunitar\u0103.<\/p>\n

\n

A-L cunoa\u0219te<\/em><\/strong>\u00a0pe<\/em><\/strong>\u00a0Tat\u0103l<\/em><\/strong><\/p>\n

Dar care sunt, mai exact, \u201eaceste lucruri\u201d pe care Tat\u0103l le reveleaz\u0103 celor mici? Continu\u00e2nd lectura versetului 27, se vede cum acestea coincid cu \u201etotul\u201d pe care Tat\u0103l l-a dat lui Isus \u0219i care, tocmai prin Fiul, este revelat \u0219i celor mici. Este vorba, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, de cunoa\u0219terea Tat\u0103lui \u00eensu\u0219i. Fiul este cel care reveleaz\u0103: numai El cunoa\u0219te chipul Tat\u0103lui \u0219i numai El \u00eel face cunoscut.<\/p>\n

\u00cen acest fragment evanghelic cu caracter ioanean, observ\u0103m c\u0103 aceast\u0103 cunoa\u0219tere este departe de a fi ceva intelectual sau teoretic; dimpotriv\u0103, este vorba de o cunoa\u0219tere la care se ajunge numai prin experien\u021b\u0103 direct\u0103, o cunoa\u0219tere rela\u021bional\u0103. Deoarece Fiul este cel care se face mijlocitor pentru noi al acestei cunoa\u0219teri, \u0219i accesul nostru la Tat\u0103l va avea acelea\u0219i caracteristici ale cunoa\u0219terii (intim\u0103, reciproc\u0103, de d\u0103ruire) care exist\u0103 \u00eentre Tat\u0103l \u0219i Fiul. Dar, mai presus de toate, numai primirea persoanei Fiului \u0219i a mesajului s\u0103u ne face capabili s\u0103 primim aceast\u0103 har.<\/p>\n

Tonul textului este profund cristologic \u0219i trinitar (Tat\u0103l \u0219i Fiul sunt desemna\u021bi \u00een greac\u0103 cu articolul); \u00een favoarea acestei interpret\u0103ri vorbe\u0219te \u0219i asonan\u021ba cu cuvintele Celui \u00cenviat din 28,18: \u00abmi-a fost dat\u0103 orice putere \u00een cer \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt\u00bb. \u00cens\u0103, este sugestiv s\u0103 sesiz\u0103m \u0219i un stil parabolic \u00een aceast\u0103 afirma\u021bie a lui Isus: numai un tat\u0103 \u00ee\u0219i cunoa\u0219te cu adev\u0103rat fiul, \u0219i numai un fiu \u00ee\u0219i cunoa\u0219te cu adev\u0103rat tat\u0103l. Dac\u0103 un om se define\u0219te pe sine ca \u201etat\u0103\u201d, o face pentru c\u0103 nu se poate \u00een\u021belege pe sine dec\u00e2t \u00een rela\u021bia cu fiul s\u0103u, \u0219i viceversa. Experien\u021bele antropologice ale filia\u021biei \u0219i ale paternit\u0103\u021bii, pe scurt, ne pot ajuta \u00eentr-un fel s\u0103 \u00een\u021belegem, prin analogie, frumuse\u021bea realit\u0103\u021bii divine, \u0219tiind \u00eens\u0103 foarte bine c\u0103, \u00een multe cazuri, r\u0103nile personale legate tocmai de aceast\u0103 experien\u021b\u0103 uman\u0103 ajung, dimpotriv\u0103, s\u0103 \u00eempiedice \u00een\u021belegerea chipului unui Dumnezeu care se las\u0103 numit Tat\u0103.<\/p>\n

\n

De la<\/em><\/strong>\u00a0laud\u0103 la invita\u021bie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen versetele 28-30, Isus trece de la lauda adus\u0103 lui Dumnezeu la invita\u021bia adresat\u0103 celor care \u00eel ascult\u0103. Pare c\u0103 auzim unul dintre numeroasele apeluri pe care \u00cen\u021belepciunea le face \u00een multe pagini ale literaturii sapien\u021biale (cf.\u00a0Prov\u00a0<\/em>9,1-6: \u201eveni\u021bi, m\u00e2nca\u021bi din p\u00e2inea mea\u201d;\u00a0Sir\u00a0<\/em>51,23-30: \u00abApropia\u021bi-v\u0103 de mine, voi cei f\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, locui\u021bi \u00een \u0219coala mea\u00bb). Chiar dac\u0103 \u00ab\u00een\u021belep\u021bii \u0219i cei \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi\u00bb sunt exclu\u0219i, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 propunerea lui Isus este ceva pentru pro\u0219ti sau naivi, dimpotriv\u0103! Dac\u0103 \u00een\u021beleptul din Vechiul Testament (care r\u0103spunde invita\u021biei \u00een\u021belepciunii) este unul care \u0219tie cum stau lucrurile \u00een lume \u0219i posed\u0103 cunoa\u0219terea practic\u0103 \u0219i concret\u0103, la fel \u0219i ucenicul care se las\u0103 atras de Isus nu este un naiv \u0219i alege cele mai bune lucruri pentru a tr\u0103i bine.<\/p>\n

Calificativul \u201eobosi\u021bi\u201d (un participiu prezent:\u00a0kopi\u00f3ntes<\/em>\u00a0= \u201ecei care v\u0103 osteni\u021bi\u201d) se refer\u0103 la o situa\u021bie contingent\u0103 de oboseal\u0103 \u0219i munc\u0103 grea; \u201eap\u0103sa\u021bi\u201d (un participiu perfect:\u00a0pephortism\u00e9noi<\/em>\u00a0= \u201ecei \u00eempov\u0103ra\u021bi\u201d) presupune, \u00een schimb, o povar\u0103, o sarcin\u0103 care apas\u0103 pe umeri de mult\u0103 vreme \u0219i continu\u0103 s\u0103 apese asupra existen\u021bei; acest motiv este completat de imaginea \u201ejugului\u201d lui Isus (numit \u0219i \u00een versetul 30\u00a0phor-t\u00edon<\/em>, \u201eponderi\u201d), cu care aceast\u0103 povar\u0103 poate fi \u00eenlocuit\u0103.<\/p>\n

Pe scurt, exist\u0103 o povar\u0103 de l\u0103sat \u00een urm\u0103 \u0219i una de luat. Multe elemente din context sugereaz\u0103 c\u0103 un anumit mod de a tr\u0103i\u00a0Tora<\/em>\u00a0este ceea ce se poate abandona la \u0219coala lui Isus. \u00cen tradi\u021bia biblic\u0103, imaginea jugului este adesea folosit\u0103 pentru a indica respectarea voin\u021bei lui Dumnezeu prin ascultarea de\u00a0Tora<\/em>\u00a0(cf.\u00a0Ier<\/em>\u00a02,20;\u00a0Sir<\/em>\u00a051,26); \u00een\u00a0Mt<\/em>\u00a023,4, Isus \u00eei acuz\u0103 pe c\u0103rturari \u0219i pe farisei c\u0103 leag\u0103 \u201epovari grele \u0219i greu de purtat pe umerii oamenilor\u201d, referindu-se la o respectare formal\u0103 \u0219i meticuloas\u0103 a legii care, \u00een schimb, neglijeaz\u0103 esen\u021ba acesteia. Chiar \u0219i controversele care vor urma imediat dup\u0103 textul nostru (12,1-14) se vor concentra tocmai asupra rigidit\u0103\u021bilor legale ale unei anumite frange fariseice, pentru a scoate \u00een eviden\u021b\u0103, \u00een schimb, puterea eliberatoare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus. Nu c\u0103 El ar propune s\u0103 se fac\u0103 compromisuri \u00een ceea ce prive\u0219te practicarea binelui \u0219i c\u0103utarea voin\u021bei lui Dumnezeu, ci vizeaz\u0103 nucleul originar \u0219i esen\u021bial al legii (cf. 5,17-48). Prin aderarea la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus, ucenicul este \u00eendrumat s\u0103 ajung\u0103 la esen\u021ba binelui, f\u0103r\u0103 a se pierde \u00een practici sterile care ajung s\u0103 alimenteze m\u00e2ndria sau sim\u021b\u0103m\u00e2ntele de vinov\u0103\u021bie; o religiozitate sumbr\u0103, marcat\u0103 de obliga\u021bii \u0219i \u00eendatoriri, devine \u00eenc\u0103 o povar\u0103 de purtat \u00een via\u021b\u0103, \u00een timp ce Isus propune s\u0103 c\u0103ut\u0103m doar iubirea care, \u00een acela\u0219i timp, angajeaz\u0103 \u0219i revigoreaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Profe\u021bia lui Zaharia se refer\u0103 la vremurile de pe urm\u0103, c\u00e2nd regele mesianic va aduce pacea universal\u0103 \u0219i definitiv\u0103. El va ac\u021biona \u00een numele lui Dumnezeu, iar venirea sa va aduce bucurie \u0219i exulta\u021bie \u00een cetatea sf\u00e2nt\u0103 care a\u0219teapt\u0103 m\u00e2ntuirea.<\/em><\/p>\n

\n

Locuitorii Ierusalimului sunt invita\u021bi s\u0103 se bucure \u0219i s\u0103 c\u00e2nte: trebuie s\u0103-\u0219i deschid\u0103 ochii asupra lui Dumnezeu, care se face prezent \u00een istorie prin venirea regelui Mesia. Acest rege este descris ca fiind \u201edrept \u0219i victorios\u201d, dou\u0103 atribute care subliniaz\u0103 faptul c\u0103 el ac\u021bioneaz\u0103 \u00een deplin\u0103 comuniune cu Dumnezeu: este \u201edrept\u201d \u00een sensul c\u0103 este recunoscut de Dumnezeu \u0219i \u201evictorios\u201d (nosh\u00e1\u2018<\/em>, literalmente \u201em\u00e2ntuit\u201d sau \u201ecel care se m\u00e2ntuie\u0219te\u201d) \u00een sensul c\u0103 triumf\u0103 tocmai datorit\u0103 comuniunii sale cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cens\u0103, celelalte dou\u0103 atribute sunt cele care \u00eel surprind pe cititor: \u201esmerit, c\u0103l\u0103re\u0219te un m\u0103gar\u201d; este vorba, de fapt, de caracteristici care \u00eel definesc pe rege \u00een compara\u021bie cu regalitatea a\u0219a cum este ea \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit. Umilin\u021ba depinde de ascultarea sa plin\u0103 de \u00eencredere fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, care \u00eei acord\u0103 victoria; \u00een timp ce mijlocul de transport (un m\u0103gar, \u0219i nu un cal de r\u0103zboi precum cei care apar \u00een versetul 10) subliniaz\u0103 mai degrab\u0103 o conducere carismatic\u0103 dec\u00e2t o putere militar\u0103.<\/p>\n

Pe scurt, acest rege este diametral diferit de imaginile noastre regale, care graviteaz\u0103, dimpotriv\u0103, \u00een jurul abuzului, al despotismului \u0219i al for\u021bei militare.<\/p>\n

Pacea prev\u0103zut\u0103 pentru epoca mesianic\u0103 va fi universal\u0103 \u0219i definitiv\u0103. Ea nu va fi instaurat\u0103 prin semnele r\u0103zboiului \u0219i ale impunerii, ci prin r\u0103sturnarea criteriilor de m\u0103re\u021bie. De fapt, pacea este posibil\u0103 doar prin renun\u021barea la logica competi\u021biei \u0219i a suprema\u021biei; iar Mesia va proceda astfel: va \u00eenvinge prin smerenia \u0219i bl\u00e2nde\u021bea sa, deoarece prin aceste tr\u0103s\u0103turi va cuceri inimile.<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Prin botez, suntem \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een Cristos \u0219i primim darul Duhului lui Dumnezeu, care locuie\u0219te \u00een noi. Aceast\u0103 \u201ecrea\u021bie nou\u0103\u201d a celor boteza\u021bi determin\u0103 un mod nou de a fi \u00een lume \u0219i de a lua decizii.<\/em><\/p>\n

Paul opune st\u0103p\u00e2nirea c\u0103rnii st\u0103p\u00e2nirii Duhului. De fapt, a\u0219a cum exist\u0103 dou\u0103 forme de \u00een\u021belepciune opuse (cunoa\u0219terea conform revela\u021biei lui Dumnezeu \u0219i cunoa\u0219terea conform proiec\u021biilor umane), la fel exist\u0103 \u0219i dou\u0103 expresii diferite ale voin\u021bei: aceasta poate fi, de fapt, condi\u021bionat\u0103 de trup (adic\u0103, \u00een terminologia paulin\u0103, de un stil de via\u021b\u0103 superficial care \u021bine seama doar de stimulii \u0219i nevoile psihice \u0219i somatice) sau de Duhul lui Dumnezeu (care ne vorbe\u0219te duhului nostru, integr\u00e2nd impulsurile psiho-somatice cu inspira\u021biile care \u00eei sunt proprii).<\/p>\n

PENTRU<\/strong> APROFUNDARE<\/strong><\/p>\n