{"id":46209,"date":"2026-06-28T11:23:12","date_gmt":"2026-06-28T08:23:12","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=46209"},"modified":"2026-06-28T11:23:12","modified_gmt":"2026-06-28T08:23:12","slug":"a-lua-crucea-meditatie-pentru-duminica-a-xiii-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/06\/28\/a-lua-crucea-meditatie-pentru-duminica-a-xiii-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eA lua crucea\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XIII-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XIII-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

28 IUNIE 2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/em><\/strong>ARTI\u0218TI ANONIMI<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen societatea noastr\u0103, chipurile lor nu apar la televiziune. Nimeni nu le roste\u0219te numele la radio sau \u00een pres\u0103. \u0218i totu\u0219i, sunt oameni mari \u00eenaintea lui Dumnezeu, pentru c\u0103 via\u021ba lor este o binecuv\u00e2ntare \u00een mijlocul acestei lumi.<\/p>\n

Ei alc\u0103tuiesc acea armat\u0103 pa\u0219nic\u0103 a voluntarilor care slujesc \u00een t\u0103cere \u0219i f\u0103r\u0103 r\u0103splat\u0103 material\u0103, doar pentru c\u0103 inima lor \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fie al\u0103turi de cei care sufer\u0103.<\/p>\n

Sunt tineri care \u00ee\u0219i petrec sf\u00e2r\u0219itul de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 cu persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, oferindu-le prietenie \u0219i companie. Sunt femei care \u00ee\u0219i asum\u0103 grija b\u0103tr\u00e2nilor abandona\u021bi, care nu mai au pe nimeni care s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de ei. Sunt familii care primesc \u00een propria cas\u0103 persoane dependente de droguri, pentru a le \u00eenso\u021bi cu r\u0103bdare pe drumul recuper\u0103rii \u0219i al reintegr\u0103rii.<\/p>\n

I-am \u00eent\u00e2lnit slujindu-i pe oamenii f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u00een cantine sociale \u0219i \u00een centrele de primire pentru cei afla\u021bi \u00een nevoie. I-am v\u0103zut ascult\u00e2nd cu aten\u021bie \u0219i compasiune, prin intermediul serviciilor de sprijin spiritual \u0219i uman, persoane cople\u0219ite de depresie, singur\u0103tate sau angoas\u0103. Cunosc perseveren\u021ba lor \u00een a merge la \u00eenchisori, duminic\u0103 de duminic\u0103, pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i c\u00e2teva ore de fraternitate cu cei priva\u021bi de libertate.<\/p>\n

Voluntarii nu sunt oameni \u00eenzestra\u021bi cu calit\u0103\u021bi extraordinare. Ei sunt, pur \u0219i simplu, profund umani. Au ochi care v\u0103d nevoile aproapelui, urechi care ascult\u0103 suferin\u021ba lui, picioare care \u00eei conduc spre cel singur, m\u00e2ini \u00eentinse c\u0103tre cel care are nevoie de ajutor \u0219i, mai presus de toate, o inim\u0103 larg\u0103, \u00een care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te loc orice persoan\u0103 lipsit\u0103 de sprijin \u0219i de ap\u0103rare.<\/p>\n

Acesta este, de fapt, lucrul cel mai important: voluntarii aduc iubire autentic\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103. Ei ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 iubirea cre\u0219tin\u0103 nu trebuie confundat\u0103 nici cu sentimentalismul, nici cu simpla milostenie ocazional\u0103. Solidaritatea adev\u0103rat\u0103 se construie\u0219te prin fapte concrete, nu doar prin cuvinte.<\/p>\n

Voluntarii ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 a-l iubi pe om \u00eenseamn\u0103 a iubi persoane concrete, cu chip \u0219i nume, nu doar sisteme, ideologii, partide sau structuri sociale.<\/p>\n

Voluntarii nu primesc salariu pentru ceea ce fac, dar c\u00e2\u0219tig\u0103 enorm. C\u00e2\u0219tig\u0103 z\u00e2mbetul celui bolnav, afec\u021biunea celui \u00eentemni\u021bat, lacrimile de recuno\u0219tin\u021b\u0103 ale b\u0103tr\u00e2nului abandonat. Mai presus de toate, dob\u00e2ndesc bucuria profund\u0103 de a alina suferin\u021ba unui frate sau a unei surori \u00een Cristos.<\/p>\n

Poeta Gloria Fuertes, cu sensibilitatea sa aparte, spunea c\u0103 r\u0103splata voluntarului este aceea c\u0103 devine un adev\u0103rat artist: \u201eVoluntarul nu a pictat un tablou, nu a sculptat o statuie, nu a compus o melodie \u0219i nu a scris un poem, dar a realizat o oper\u0103 de art\u0103 din timpul s\u0103u liber.\u201d<\/p>\n

\u00cens\u0103 Isus Cristos vorbe\u0219te despre o r\u0103splat\u0103 \u0219i mai mare, una care dep\u0103\u0219e\u0219te orice apreciere omeneasc\u0103:<\/p>\n

\u201eIar cine va da de b\u0103ut chiar \u0219i numai un pahar cu ap\u0103 rece unuia dintre ace\u0219ti mici, pentru c\u0103 este discipol al meu, adev\u0103r v\u0103 spun: nu-\u0219i va pierde r\u0103splata\u201d (Mt 10,42).<\/p>\n

\u00cen lumina Evangheliei, voluntariatul devine astfel o autentic\u0103 form\u0103 de caritate cre\u0219tin\u0103, o expresie concret\u0103 a iubirii fa\u021b\u0103 de aproapele \u0219i o participare la \u00eens\u0103\u0219i misiunea lui Cristos, care \u201en-a venit ca s\u0103 fie slujit, ci ca s\u0103 slujeasc\u0103\u201d (cf. Mt 20,28). Prin fiecare gest de d\u0103ruire gratuit\u0103, voluntarul face vizibil\u0103 prezen\u021ba milostiv\u0103 a lui Dumnezeu \u00een lume \u0219i contribuie la edificarea civiliza\u021biei iubirii, at\u00e2t de des invocat\u0103 de Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103\u00a02Reg <\/em>4,8-11.14-16<\/strong><\/p>\n

Pasajul ne prezint\u0103 o poveste delicat\u0103 \u0219i atent\u0103 despre primire, care trebuie citit\u0103 cu calm \u0219i lini\u0219te. Ospitalitatea nu trece f\u0103r\u0103 a l\u0103sa o urm\u0103: \u00eencetini\u021bi ritmul \u0219i crea\u021bi suspansul potrivit \u00eenainte de anun\u021bul final al profetului: darul at\u00e2t de a\u0219teptat al descenden\u021bei, semn al victoriei lui Dumnezeu asupra mor\u021bii prin continuarea vie\u021bii \u00een trup \u0219i \u00een timp.<\/p>\n

A doua lectur\u0103\u00a0Rom<\/em>\u00a06,3-4.8-11<\/strong><\/p>\n

Accept\u00e2nd \u00een credin\u021b\u0103 misterul pascal al lui Cristos, cre\u0219tinul \u00eei repet\u0103 povestea. \u00cen morm\u00e2ntul de ap\u0103 al izvorului baptismal p\u0103trunde omul vechi, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele r\u0103ului s\u0103u. Dar din acel morm\u00e2nt iese ca o f\u0103ptur\u0103 nou\u0103 \u0219i str\u0103lucitoare. Citirea s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 aceast\u0103 alternan\u021b\u0103 de perspective.<\/p>\n

Evanghelia\u00a0Mt<\/em>\u00a010,37-42<\/strong><\/p>\n

Primirea se reflect\u0103 \u00een acest discurs al lui Isus Cristos, ritmat de numeroase \u201ecine\u201d, care confer\u0103 o caden\u021b\u0103 precis\u0103 pasajului. \u00cen persoana primit\u0103 se z\u0103re\u0219te chipul lui Cristos \u00eensu\u0219i, mai ales \u00een profe\u021bi, \u00een cei drep\u021bi \u0219i \u00een cei mici. Ceea ce conteaz\u0103 pentru ucenic este s\u0103 fie un om liber at\u00e2t \u00een vestirea Cuv\u00e2ntului m\u00e2ntuirii, c\u00e2t \u0219i \u00een leg\u0103turile afective.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

S\u0103 ascult\u0103m ultimele cuvinte ale discursului misionar. Tonul este t\u0103ios: cel care accept\u0103 invita\u021bia de a-L urma pe Isus Cristos \u0219i \u2013 \u00een consecin\u021b\u0103 \u2013 de a vesti \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia trebuie s\u0103 ia o decizie clar\u0103. Nu este loc pentru m\u0103suri pe jum\u0103tate: ori suntem ai lui Cristos, ori nu suntem.<\/em><\/p>\n

Nu pace, ci sabie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen partea central\u0103 a discursului misionar s-a vorbit mult despre persecu\u021bie, iar Isus a oferit c\u00e2teva argumente valabile pentru a nu ceda \u00een fa\u021ba fricii. Acum, \u00een cea de-a treia \u0219i ultima sec\u021biune (10,34-42), cuvintele sale surprind deziluzia apostolului (cf. \u00eenceputul capitolului 10,34: \u201es\u0103 nu crede\u021bi\u2026\u201d) care se confrunt\u0103 cu efectele vestirii, diferite de ceea ce s-ar fi a\u0219teptat. Opozi\u021bia cu care s-au confruntat Isus \u0219i ai s\u0103i nu manifest\u0103 fragilitatea sau e\u0219ecul Evangheliei, ci mai degrab\u0103 pune \u00een lumin\u0103 impactul social deloc neglijabil al acesteia \u0219i puternica sa ac\u021biune discriminatorie.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Mesia era a\u0219teptat ca \u201eprin\u021b al p\u0103cii\u201d (cf. Is 9,6), adic\u0103 ca trimis al lui Dumnezeu pentru a conduce omenirea spre restabilirea unor rela\u021bii depline \u0219i autentice, nu trebuie s\u0103 ne induc\u0103 \u00een eroare: pacea nu se cl\u0103de\u0219te nici prin z\u00e2mbete de complacere, nici prin c\u0103i comode care evit\u0103 confruntarea, nici printr-un \u201es\u0103 ne iubim\u201d care nu p\u0103trunde \u00een profunzime. Nu aceasta este calea mesianic\u0103 a lui Isus: \u201eS\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 am venit s\u0103 aduc pace pe p\u0103m\u00e2nt; nu am venit s\u0103 aduc pace, ci sabie \u00bb (v. 34). Cum este posibil ca Cel care i-a proclamat ferici\u021bi pe f\u0103c\u0103torii de pace (cf. Mt 5,9) \u0219i care a refuzat s\u0103 foloseasc\u0103 sabia pentru a se ap\u0103ra (cf. Mt 26,51-52) s\u0103 foloseasc\u0103 astfel de cuvinte? Este evident c\u0103 imaginea sabiei este o \u00eendemnare nu la o revolu\u021bie armat\u0103, ci la o t\u0103ietur\u0103 clar\u0103 pe care misiunea lui Cristos o opereaz\u0103 \u00een via\u021ba celor care aleg s\u0103-I apar\u021bin\u0103. Cuvintele liturghiei de ast\u0103zi inten\u021bioneaz\u0103 tocmai s\u0103 explice \u00een ce const\u0103 aceast\u0103 \u201esabie\u201d.<\/p>\n

\n

A iubi mai mult<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen versetele 37-38 se repet\u0103 de trei ori \u201enu este vrednic de mine\u201d, formul\u0103 care indic\u0103 faptul c\u0103 nu este vorba despre un proiect sau o filosofie, ci despre rela\u021bia cu persoana lui Cristos. Adjectivul \u00e1xios (\u201evrednic\u201d) desemneaz\u0103 ceva care face ca cealalt\u0103 farfurie a balan\u021bei s\u0103 se ridice \u0219i se refer\u0103, prin urmare, la a fi pe m\u0103sur\u0103, propor\u021bional, potrivit. Aici, de fapt, este definit \u00een termeni de alb\/negru ceea ce face ca un ucenic s\u0103 fie \u201epe m\u0103sur\u0103\u201d, \u201epotrivit\u201d \u00een ceea ce prive\u0219te apartenen\u021ba la Cristos.<\/p>\n

Este o chestiune de iubire: pentru a fi demni de a-I apar\u021bine lui Isus Cristos, trebuie mai \u00eent\u00e2i de toate s\u0103-L iubim! Matei atenueaz\u0103 afirma\u021bia lui Isus (care \u00een Lc 14,26 este redat\u0103 \u00eentr-o formulare mai radical\u0103, poate mai apropiat\u0103 de original deoarece este mai scandalos\u0103: \u201eDac\u0103 cineva vine la Mine \u0219i nu-\u0219i ur\u0103\u0219te tat\u0103l, mama, so\u021bia, copiii, fra\u021bii \u0219i surorile\u2026\u201d) .<\/p>\n

Oricum, opozi\u021bia este puternic\u0103: iubirea fa\u021b\u0103 de Cristos nu trebuie s\u0103 fie pus\u0103 pe plan secund fa\u021b\u0103 de nicio alt\u0103 iubire, oric\u00e2t de pre\u021bioas\u0103 ar fi aceasta.<\/p>\n

Compara\u021bia dintre iubirea pentru p\u0103rin\u021bi \u0219i copii \u0219i iubirea pentru Isus Cristos are rolul de a stabili prioritatea absolut\u0103 a rela\u021biei personale cu Cristos. Dar aceste cuvinte sugereaz\u0103 \u0219i alte nuan\u021be. Iubirea pentru Cristos este o iubire care dep\u0103\u0219e\u0219te iubirea \u201enatural\u0103\u201d dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii. Aceasta se caracterizeaz\u0103 prin inegalitate: copiii depind de p\u0103rin\u021bi, \u00eei iubesc din recuno\u0219tin\u021b\u0103, din nevoie sau din respect; p\u0103rin\u021bii ofer\u0103 totul, \u00eei educ\u0103 \u0219i \u00eei ocrotesc. Iubirea pentru Cristos este \u201emai mult\u201d: este o rela\u021bie mai intim\u0103 \u0219i mai profund\u0103, marcat\u0103 de reciprocitate \u0219i de apartenen\u021ba reciproc\u0103, tipice iubirii conjugale sau prieteniei.<\/p>\n

Aici s-ar putea sugera \u0219i posibilitatea ca alegerea lui Cristos s\u0103 duc\u0103 la ruperea leg\u0103turilor familiale. Nu doar pentru c\u0103 cel care accept\u0103 trimiterea misionar\u0103 este gata s\u0103 plece departe \u0219i s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 cei dragi, ci \u0219i pentru c\u0103, uneori, nu e\u0219ti \u00een\u021beles nici m\u0103car de cei mai apropia\u021bi (cf. vv. 35-36).<\/p>\n

\n

Ce este propria cruce?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen contextul nara\u021biunii evanghelice, afirma\u021bia \u201ecine nu-\u0219i ia crucea \u0219i nu-Mi urmeaz\u0103, nu este vrednic de Mine\u201d (v. 38) are un impact puternic, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 cititorul \u00eenc\u0103 nu \u0219tie cum se va dezvolta ostilitatea fa\u021b\u0103 de Isus \u0219i nu cunoa\u0219te care va fi soarta acestuia. Faptul c\u0103 un ucenic trebuie s\u0103 \u201e\u00ee\u0219i ia\u201d\/\u201es\u0103 accepte\u201d un instrument de execu\u021bie capital\u0103 \u0219i s\u0103-L urmeze pe Isus este ceva cu adev\u0103rat tulbur\u0103tor.<\/p>\n

Aceast\u0103 zical\u0103 apare de cinci ori \u00een evangheliile sinoptice (inclusiv \u00een Mt 16,24) \u0219i \u00eentotdeauna \u00eentr-un context de urm\u0103rire; acest lucru denot\u0103 vechimea \u0219i originalitatea acestor cuvinte. Prin ele, Isus a vrut s\u0103-i avertizeze pe ucenici cu privire la suferin\u021bele \u0219i chiar la moartea s\u00e2ngeroas\u0103 care le-ar putea fi sortite; este o eventualitate care trebuie luat\u0103 \u00een calcul, \u201eacceptat\u0103\u201d .<\/p>\n

Expresia \u201ea-\u0219i lua crucea\u201d este legat\u0103 de \u201ea urma\u201d: suferin\u021ba despre care vorbe\u0219te Isus Cristos nu este un scop \u00een sine, ci este aceea pe care o poart\u0103 cel care decide s\u0103 fac\u0103 o ruptur\u0103 \u00een propria via\u021b\u0103 (afec\u021biuni, obiceiuri, vicii, c\u0103i comode, jocuri duble\u2026) pentru a adera cu seriozitate la persoana lui Hristos (acest lucru este evident \u0219i \u00een v. 39: \u00abcine \u00ee\u0219i va pierde via\u021ba din cauza Mea\u00bb). Acest text nu admite nicio perspectiv\u0103 masochist\u0103 sau de victimizare; nu se vorbe\u0219te despre a suferi pentru a-L urma pe Cristos. Mai degrab\u0103, ideea este aceea de a accepta realitatea vie\u021bii (cu tot ceea ce aceasta implic\u0103) \u0219i, pornind de la ea (nu de la ceea ce \u201ear trebui s\u0103 fie\u201d sau \u201eam dori s\u0103 fie\u201d), a porni la drum \u00een urma lui Cristos.<\/p>\n

Exist\u0103 o alt\u0103 interpretare posibil\u0103 care deriv\u0103 din forma specific\u0103 a crucii, analog\u0103 cu cea a literei grece\u0219ti tau. Aceast\u0103 liter\u0103 (conform profe\u021biei din Ez 9,4-6) este semnul (o marc\u0103) a celor care apar\u021bin lui Dumnezeu \u0219i, din aceast\u0103 cauz\u0103, vor sc\u0103pa de exterminare.<\/p>\n

A-\u021bi lua propria cruce, conform acestei interpret\u0103ri, ar sugera decizia de a-i apar\u021bine radical lui Cristos, m\u0103rturisindu-L \u00een mod public \u0219i deschis. Ar fi vorba de o via\u021b\u0103 (decizii, orient\u0103ri, atitudini, cuvinte) care manifest\u0103 \u00een mod clar rela\u021bia str\u00e2ns\u0103 cu Cristos, \u00een con\u0219tiin\u021ba faptului c\u0103 o astfel de m\u0103rturisire public\u0103 poate provoca chiar suferin\u021b\u0103 \u0219i persecu\u021bie. Urmarea lui Isus, adic\u0103, marcheaz\u0103 profund existen\u021ba, o \u00eenscrie cu foc.<\/p>\n

Cel care este dispus s\u0103 primeasc\u0103 acest sigiliu va fi m\u00e2ntuit; desigur, toate acestea au devenit mai clare dup\u0103 Pa\u0219te, \u00een lumina mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Mesia, c\u00e2nd aceast\u0103 zical\u0103 a c\u0103p\u0103tat un \u00een\u021beles mai profund.<\/p>\n

\u00a0A-\u021bi asuma \u201esemnul celor m\u00e2ntui\u021bi\u201d nu \u00eenseamn\u0103 doar a-\u0219i modela via\u021ba dup\u0103 cea a lui Isus Cristos, ci \u0219i a recunoa\u0219te c\u0103 plin\u0103tatea sensului \u0219i \u00eemplinirea existen\u021bei nu pot fi urm\u0103rite prin propria virtute sau capacitate, \u00een afara rela\u021biei cu Cristos, ci pot fi primite doar ca dar pascal.<\/p>\n

\n

Nu doar persecu\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, \u00een versetele 40-42, care \u00eencheie \u00eentregul discurs de trimitere, tema respingerii \u0219i a opozi\u021biei este abandonat\u0103, iar accentul se mut\u0103 pe latura pozitiv\u0103 a primirii de care vor beneficia apostolii.<\/p>\n

Tema primirii nu se limiteaz\u0103 la ospitalitatea fa\u021b\u0103 de misionari (motiv prezent totu\u0219i: \u201ecel care va da s\u0103 bea chiar \u0219i numai un pahar cu ap\u0103 rece\u201d, v. 42); este vorba de a primi, \u00een persoanele apostolilor, mesajul pe care ace\u0219tia \u00eel poart\u0103. Este vorba \u2013 pe scurt \u2013 de a primi vestirea Evangheliei. Frumoasa lan\u021b creat de primire (cel care \u00eel prime\u0219te pe apostol \u00eel prime\u0219te, de fapt, pe Cristos, care l-a trimis, \u0219i pe Tat\u0103l, care, la r\u00e2ndul S\u0103u, l-a trimis pe Cristos: v. 40) arunc\u0103 o raz\u0103 de lumin\u0103 asupra posibilit\u0103\u021bii reale de a-L \u00eent\u00e2lni pe Domnul \u00een acel sacrament special care este persoana celui care \u00eel urmeaz\u0103, \u00eel veste\u0219te \u0219i \u00eel manifest\u0103 prin propria sa via\u021b\u0103. Orice persoan\u0103 care \u00eel urmeaz\u0103 \u0219i \u00eel veste\u0219te pe Cristos devine (conform \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii care a reie\u0219it de mai multe ori din discursul de trimitere misionar\u0103) manifestare \u0219i mijlocire a lui Cristos \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

\u201eProfetul\u201d \u0219i \u201ecel drept\u201d sunt dou\u0103 exemple concrete de persoane trimise care pun \u00een lumin\u0103 dou\u0103 moduri tangibile \u0219i complementare de a fi; \u00een fundal se z\u0103resc chipurile marilor profe\u021bi (Ilie, Eliseu, Ieremia), care au fost persecuta\u021bi pentru c\u0103 au dat glas Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, \u0219i ale celor drep\u021bi din Scripturi (Noe, Abraham, Iov), care s-au distins prin \u00eencrederea lor \u00een Dumnezeu, \u00eencredere care i-a condus mereu s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voia Lui. Ucenicul va putea s\u0103 ia chipul \u201eprofetului\u201d sau al \u201ecelui drept\u201d sau al altcuiva. \u00cens\u0103, to\u021bi ucenicii, potrivit Evangheliei dup\u0103 Matei, nu trebuie uitat c\u0103 sunt \u201emici\u201d (cf. 11,11; 18,6.10.14), adic\u0103 neajun\u0219i, fragili \u00een ceea ce prive\u0219te credin\u021ba, de\u0219i sunt ucenici \u0219i trimi\u0219i.<\/p>\n

Primirea, exprimat\u0103 prin motivul r\u0103spl\u0103\u021bii (\u201eva primi r\u0103splata profetului \/ a celui drept\u201d), pe l\u00e2ng\u0103 formula solemn\u0103 \u201eadev\u0103rat v\u0103 spun\u201d, evoc\u0103 judecata de pe urm\u0103: disponibilitatea de a-i primi pe misionari (\u0219i, odat\u0103 cu ei, vestirea Evangheliei) determin\u0103 soarta escatologic\u0103 a celui care \u00eei prime\u0219te.<\/p>\n

Perspectiva r\u0103spl\u0103\u021bii ve\u0219nice este o invita\u021bie puternic\u0103 adresat\u0103 cititorului Evangheliei dup\u0103 Matei de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a pe deplin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus cuprins\u0103 \u00een Evanghelie.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Elizeu, la fel ca \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul s\u0103u Ilie \u0219i ca to\u021bi profe\u021bii, intr\u0103 \u00een contact cu poporul, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219indu-i soarta. \u00cen \u00eent\u00e2lnirile pe care le tr\u0103ie\u0219te, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i binecuv\u00e2ntarea Sa devin tangibile. Pasajul pe care \u00eel ascult\u0103m ast\u0103zi ne vorbe\u0219te despre o femeie \u0219i despre modul \u00een care via\u021ba ei s-a schimbat datorit\u0103 \u00eent\u00e2lnirii cu omul lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\u00cen vechiul Israel, profe\u021bii erau primii purt\u0103tori ai Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. Rolul lor era acela de a ajuta poporul s\u0103 vad\u0103 lucrurile cu ochii lui Dumnezeu. Ei vorbeau cu regii \u0219i cu cei puternici, dar \u0219i cu v\u0103duvele \u0219i cu s\u0103racii; prin faptele \u0219i vestirea lor, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu devenea accesibil, u\u0219or de \u00een\u021beles \u0219i concret.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Elizeu \u201ese afla \u00een mijlocul poporului\u201d reiese bine din \u00eent\u00e2lnirea cu femeia din Sunem: o femeie bogat\u0103 care se mi\u0219c\u0103 cu m\u00e2ndrie \u00een casa ei. De\u0219i este c\u0103s\u0103torit\u0103, ea nu se ascunde \u00een umbra so\u021bului, ci ia ini\u021biativa \u00een comuniune cu el. \u00centre aceast\u0103 femeie \u0219i profetul Elizeu se na\u0219te o rela\u021bie de \u00eencredere reciproc\u0103 \u0219i de primire; aten\u021bia pe care femeia i-o rezerv\u0103 profetului (m\u00e2ncare, o camer\u0103 separat\u0103) las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103, prin Elizeu, femeia a putut s\u0103-L \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Dumnezeu. Chiar \u0219i siguran\u021ba cuvintelor pe care le adreseaz\u0103 so\u021bului s\u0103u (\u201e\u0219tiu c\u0103 este un om al lui Dumnezeu, un sf\u00e2nt\u201d: v. 9) tr\u0103deaz\u0103 o experien\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u0219i concret\u0103 a Domnului: ea \u201e\u0219tie\u201d pentru c\u0103 a tr\u0103it-o.<\/p>\n

Este o femeie inteligent\u0103, care \u0219tie s\u0103 recunoasc\u0103 interven\u021biile lui Dumnezeu \u00een via\u021ba ei \u0219i nu le las\u0103 s\u0103-i scape. Pe fundalul acestei povestiri putem citi \u00eentre r\u00e2nduri alte povestiri din Vechiul Testament (cum ar fi, de exemplu, primirea de c\u0103tre Abraham a celor trei b\u0103rba\u021bi misterio\u0219i la stejarii din Mamre, cu vestirea f\u0103cut\u0103 lui \u0219i Sarei despre na\u0219terea lui Isaac: cf. Gen 18,1-16) \u0219i cuvintele din Epistola c\u0103tre Evrei: \u201eS\u0103 nu uita\u021bi de ospitalitate; unii, practic\u00e2nd-o, au g\u0103zduit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, \u00eengeri\u201d (Evr 13,2). \u00cengerii sunt \u201emesagerii\u201d lui Dumnezeu (acesta este sensul cuv\u00e2ntului grecesc \u00e1nghelos) \u0219i a\u0219a a fost \u0219i Eliseu pentru femeia din Sunem.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu pe care Eliseu i-l d\u0103ruie\u0219te femeii (\u201eanul viitor, \u00een acela\u0219i anotimp, vei \u021bine un fiu \u00een bra\u021be\u201d: v. 16) este un cuv\u00e2nt de binecuv\u00e2ntare: o promisiune care re\u00eenvie speran\u021ba \u0219i d\u0103 un nou impuls. Profetul a avut delicate\u021bea de a l\u0103sa s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 suferin\u021ba femeii (f\u0103r\u0103 a se amesteca cu for\u021ba \u00een via\u021ba ei privat\u0103, ci folosindu-se de mijlocirea servitorului Ghiezi); a ascultat-o, a suferit al\u0103turi de ea \u0219i a mijlocit pentru ea \u00eenaintea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Povestea va continua cu na\u0219terea fiului, cu moartea sa subit\u0103 din cauza unei boli \u0219i cu \u00eenvierea sa, tot prin interven\u021bia lui Elizeu (2Reg 4,18-37); profetul va fi din nou prezent \u00een via\u021ba acestei femei, protej\u00e2nd-o de foamete \u0219i ajut\u00e2nd-o apoi s\u0103-\u0219i recupereze bunurile \u0219i locuin\u021ba (2Reg 8,1-6).<\/p>\n

\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Paul despre botez se concentreaz\u0103 asupra particip\u0103rii noastre sacramentale la moartea \u0219i \u00eenvierea lui Isus Cristos. \u00cen acest text abund\u0103 expresii care eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 \u00eentre Cristos \u0219i cel botezat exist\u0103 o unitate intim\u0103 \u0219i profund\u0103.<\/em><\/p>\n

\n

Pentru Paul, botezul este momentul \u00een care persoana se face prezent\u0103 la opera de m\u00e2ntuire realizat\u0103 \u00een Pa\u0219tele lui Cristos; el marcheaz\u0103 un \u201e\u00eenainte\u201d \u0219i un \u201edup\u0103\u201d. Aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 trebuie contextualizat\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care botezul era oferit persoanei adulte care primea vestirea apostolilor \u0219i \u00een\u021belegea existen\u021bial darul lui Cristos. Am putea spune c\u0103 convertirea era contemporan\u0103 cu sacramentul; ast\u0103zi, momentul sacramental \u0219i cel existen\u021bial nu mai coincid, \u00een majoritatea cazurilor. Ceea ce spune Paul despre botez, a\u0219adar, \u00eel putem \u00een\u021belege ast\u0103zi ca fiind realizat \u00een darul harului lui Dumnezeu pentru noi; la acest har particip\u0103m \u00een virtutea botezului, dar devenim con\u0219tien\u021bi de el abia \u00een momentul \u00een care ne hot\u0103r\u00e2m pentru Cristos.<\/p>\n

\u00cen vechime, ritul se desf\u0103\u0219ura \u00eentr-un bazin de botez, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 vizualiza bine moartea (prin scufundare) \u0219i \u00eenvierea (prin ie\u0219irea din ape). Astfel, simbolul transmitea cu putere aspectul central al ritului: participarea la misterul pascal al lui Cristos. Paul comunic\u0103 aceast\u0103 participare folosind din plin un limbaj \u201emistic\u201d care vorbe\u0219te despre unire \u0219i \u00eencorporare: \u201eboteza\u021bi \u00een Cristos\u201d, \u201e\u00eengropa\u021bi \u00eempreun\u0103 cu El\u201d, \u201emor\u021bi cu Cristos\u201d, \u201etr\u0103i\u021bi pentru Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

\u00cen botez exist\u0103 o moarte: \u201emor\u021bi fa\u021b\u0103 de p\u0103cat\u201d (v. 11). Adic\u0103 moare persoana centrat\u0103 pe sine, izolat\u0103 de Dumnezeu \u0219i de ceilal\u021bi, condus\u0103 doar de fric\u0103 \u0219i de instinctul de ap\u0103rare. \u0218i exist\u0103 o \u00eenviere: \u201e\u0219i noi putem umbla \u00eentr-o via\u021b\u0103 nou\u0103\u201d (v. 4). Via\u021ba nou\u0103 (\u201etr\u0103ind pentru Dumnezeu\u201d: v. 11) este o via\u021b\u0103 primit\u0103 ca dar (nu c\u00e2\u0219tigat\u0103 prin ascetism) \u0219i caracterizat\u0103 de calit\u0103\u021bile proprii vie\u021bii lui Dumnezeu; o via\u021b\u0103 comunitar\u0103 a c\u0103rei deschidere fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt \u0219i fa\u021b\u0103 de dar se manifest\u0103 \u00een cuvinte \u0219i fapte radical noi.<\/p>\n

Paul ar spune: \u201eNu mai sunt eu cel care tr\u0103iesc, ci Cristos tr\u0103ie\u0219te \u00een mine\u201d (Gal 2,20).<\/p>\n

\n

PENTRU<\/strong> APROFUNDARE<\/strong><\/p>\n