{"id":45887,"date":"2026-06-13T00:15:02","date_gmt":"2026-06-12T21:15:02","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=45887"},"modified":"2026-06-14T21:47:26","modified_gmt":"2026-06-14T18:47:26","slug":"o-misiune-exaltata-meditatie-pentru-duminica-a-xi-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/06\/13\/o-misiune-exaltata-meditatie-pentru-duminica-a-xi-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eO misiune exaltat\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a XI-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A XI-A DE PESTE AN<\/u><\/strong><\/p>\n

14 IUNIE 2026<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

O NOU\u0102 CULTUR\u0102 A MUNCII<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Redresarea economic\u0103 nu va elimina \u0219omajul. Dimpotriv\u0103, automatizarea proceselor de produc\u021bie \u0219i noile tehnologii vor duce la o serie de reajust\u0103ri care vor l\u0103sa f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 un num\u0103r mare de persoane.<\/p>\n

\u00cencetul cu \u00eencetul, vom deveni cu to\u021bii con\u0219tien\u021bi de ceva ce \u00eenc\u0103 nu vrem s\u0103 vedem: nu va exista un loc de munc\u0103 cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii. \u201eSistemul\u201d actual este incapabil s\u0103 creeze \u0219i s\u0103 garanteze locuri de munc\u0103 universale.<\/p>\n

Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vom asista la o situa\u021bie care nu este \u00eenc\u0103 cunoscut\u0103. Cererile de creare de locuri de munc\u0103 \u0219i politicile de ocupare integral\u0103 a for\u021bei de munc\u0103 vor deveni \u00eenvechite.<\/p>\n

Treptat, va deveni din ce \u00een ce mai clar c\u0103 este nevoie de o nou\u0103 cultur\u0103 a muncii \u00een care oamenii nu vor mai fi obliga\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i organizeze via\u021ba pe baza unui loc de munc\u0103 pl\u0103tit. Este firesc ca exper\u021bii s\u0103 \u00eencerce acum s\u0103 conceap\u0103 diverse forme de organizare social\u0103 \u0219i chiar proiecte sociale globale.<\/p>\n

Se vorbe\u0219te despre dezvoltarea unei politici care s\u0103 garanteze \u201eactivitate deplin\u0103\u201d pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii.<\/p>\n

De\u0219i nu toat\u0103 lumea poate avea un loc de munc\u0103 \u00een sensul clasic al cuv\u00e2ntului, munca productiv\u0103 \u0219i ocupa\u021biile utile din punct de vedere social pot fi promovate astfel \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu fie exclus de la exercitarea vreunei activit\u0103\u021bi.<\/p>\n

De asemenea, se fac propuneri (uneori prea simpliste) pentru a reduce munca fiec\u0103rei persoane, astfel \u00eenc\u00e2t mai multe persoane s\u0103 poat\u0103 lucra.<\/p>\n

Se propun modalit\u0103\u021bi de a acorda fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean dreptul la o aloca\u021bie de baz\u0103 universal\u0103 pe via\u021b\u0103. Aceasta nu ar fi o nou\u0103 m\u0103sur\u0103 de tip asisten\u021bial, ci o nou\u0103 organizare socio-economic\u0103 \u00een care venitul personal nu ar depinde exclusiv, ca \u00een prezent, de orele lucrate.<\/p>\n

Multe dintre aceste formule nu pot fi puse \u00een aplicare pe termen scurt, nu pentru c\u0103 sunt imposibile din punct de vedere tehnic, ci pentru c\u0103 criteriile economice \u0219i voin\u021ba politic\u0103, comercial\u0103 \u0219i fiscal\u0103 servesc alte interese.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, c\u00e2\u021bi cet\u0103\u021beni sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 suporte costurile inevitabile ale unei organiz\u0103ri mai echitabile a muncii? Cine este preg\u0103tit s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 munca dac\u0103 aceasta este \u00eenso\u021bit\u0103 de o anumit\u0103 reducere a salariilor sau s\u0103 continue s\u0103 lucreze pentru ca societatea s\u0103 poat\u0103 oferi fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean un salariu de baz\u0103?<\/p>\n

O nou\u0103 cultur\u0103 a muncii va fi posibil\u0103 numai dac\u0103 oamenii \u00ee\u0219i vor schimba atitudinea.<\/p>\n

Mesajul lui Isus ne \u00eendreapt\u0103 \u00een direc\u021bia cea bun\u0103: \u201eDa\u021bi gratis\u201d. Ferici\u021bi sunt cei care \u0219tiu s\u0103 lucreze \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze pentru al\u021bii \u00een mod gratuit, f\u0103r\u0103 a a\u0219tepta \u00eentotdeauna o compensa\u021bie pentru slujirea lor.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102\u00a0\u00a0Ex<\/em>\u00a019,2-6a<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103 ne vorbe\u0219te despre alegere: Dumnezeu \u00ee\u0219i alege un popor dintre toate popoarele \u0219i \u00eel stabile\u0219te \u00eentr-o rela\u021bie special\u0103 cu El, f\u0103c\u00e2ndu-l aliatul S\u0103u. S-a aplecat, ca un vultur, pentru a purta poporul pe aripile Sale, spre libertate. S\u0103 distingem bine introducerea narativ\u0103 de cuvintele solemne pe care Domnul i le adreseaz\u0103 lui Moise. Alegerea este \u00eenso\u021bit\u0103 de cerin\u021ba unui anumit angajament \u0219i din partea poporului, care trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 printr-un leg\u0103m\u00e2nt de respectat.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102\u00a0\u00a0Rom<\/em>\u00a05,6-11\u00a0<\/strong><\/p>\n

Alegerea poporului Israel anticipeaz\u0103 alegerea noului popor al lui Dumnezeu. Aceast\u0103 alegere nu se datoreaz\u0103 meritelor noastre, ci doar iubirii Sale pentru noi, pe care El ne-a ar\u0103tat-o c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 putere. \u00cen prima \u0219i \u00een a doua parte se repet\u0103 acela\u0219i schem\u0103 de opozi\u021bie \u00eentre \u00eenainte \u0219i dup\u0103, noi \u0219i Dumnezeu. Dumnezeu iube\u0219te oamenii chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ace\u0219tia \u00eel resping.<\/p>\n

EVANGHELIA\u00a0\u00a0Mt<\/em>\u00a09,36\u201310,8<\/strong><\/p>\n

Evanghelia ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Isus nu \u00eei alege pe cei mai buni: i-a chemat prin har s\u0103 participe la aceast\u0103 misiune de a vesti o \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie nou\u0103 \u0219i definitiv\u0103. S\u0103 avem grij\u0103 s\u0103 distingem \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul \u00een care ia cuv\u00e2ntul Isus, de lista din centrul pasajului, care trebuie citit\u0103 cu un anumit ritm \u0219i pronun\u021b\u00e2nd bine fiecare nume. Noi, cre\u0219tinii, fiecare \u00een parte, suntem alia\u021bi ai lui Dumnezeu \u00een favoarea aproapelui, pentru a face ca m\u00e2ntuirea s\u0103 ajung\u0103 la to\u021bi.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103<\/em> \u201eDiscursul<\/em> de<\/em> pe<\/em> munte\u201d,<\/em> care<\/em> se<\/em> concentreaz\u0103<\/em> pe<\/em> tema<\/em> uceniciei,<\/em> al<\/em> doilea<\/em> mare<\/em> discurs<\/em> din<\/em> Evanghelia dup\u0103 Matei se refer\u0103 la misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 ucenicilor, numi\u021bi aici<\/em> \u201eapostoli\u201d<\/em> (10,2).<\/em> Liturghia<\/em> din<\/em> aceast\u0103<\/em> duminic\u0103<\/em> ne propune introducerea narativ\u0103 \u0219i \u00eenceputul acestui discurs.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Milostivirea<\/em><\/strong> lui<\/em><\/strong> Cristos<\/em><\/strong><\/p>\n

Discursul de pe munte (Mt<\/em>\u00a05\u20137) con\u021bine esen\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus Cristos; sec\u021biunea urm\u0103toare a Evangheliei (Mt<\/em>\u00a08\u20139) cuprinde relatarea a zece minuni care \u00eel arat\u0103 pe Isus Cristos \u00een grija sa fa\u021b\u0103 de cei care sufer\u0103. A \u00eenv\u0103\u021ba<\/em> \u0219i a vindeca<\/em>: aceste dou\u0103 ac\u021biuni reveleaz\u0103 care este atitudinea lui Mesia \u00een trecerea sa printre oameni (cf. 9,35). Este vorba de ac\u021biuni de apropiere: \u00een persoana lui Mesia, Dumnezeu are grij\u0103 de poporul s\u0103u, ocup\u00e2ndu-se de binele integral al persoanelor (fizic, psihic, spiritual).<\/p>\n

Sec\u021biunea urm\u0103toare a Evangheliei este constituit\u0103 din a\u0219a-numitul \u201ediscurs misionar\u201d (10,5b-42), introdus cu o scurt\u0103 nara\u021biune (9,35\u201310,5a) \u0219i \u00eencheiat \u00een 11,1. Introducerea narativ\u0103 reia \u0219i dezvolt\u0103 tema \u00eengrijirii, at\u00e2t de prezent\u0103 \u00een sec\u021biunea anterioar\u0103.<\/p>\n

Totul \u00eencepe cu \u201eprivirea\u201d lui Isus (9,36): persoana sa era atr\u0103g\u0103toare \u0219i adesea se aduna \u00een jurul s\u0103u o mul\u021bime numeroas\u0103; dar \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u0219i f\u0103c\u0103torul de minuni nu trateaz\u0103 to\u021bi acei oameni ca pe un grup indistinct \u0219i confuz. El<\/em> \u00eei vede <\/em>\u0219i acest lucru nu este de la sine \u00een\u021beles, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 era vorba de persoane aflate la marginea societ\u0103\u021bii, nev\u0103zute \u0219i neconsiderate.<\/p>\n

Isus \u00eei vede, \u0219tie deci s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 r\u0103nile \u0219i nevoile lor. Aici, \u00eens\u0103, evanghelistul subliniaz\u0103 nu r\u0103nile individuale, ci o nevoie de natur\u0103 social\u0103: \u201eca ni\u0219te oi f\u0103r\u0103 p\u0103stor\u201d este o imagine biblic\u0103 (cf. Num<\/em> 27,17; Ez<\/em> 34,4-6) pentru a indica lipsa unei conduceri<\/em> care s\u0103 fie cu adev\u0103rat interesat\u0103 de binele poporului. Lipse\u0219te un punct de referin\u021b\u0103 credibil \u0219i autoritar; lipse\u0219te o orientare comun\u0103 care s\u0103 \u021bin\u0103 societatea unit\u0103. Aceast\u0103 situa\u021bie provoac\u0103 oboseal\u0103 \u0219i epuizare: merg\u00e2nd cu greutate, dezorganizat \u0219i f\u0103r\u0103 coeziune, fiecare caut\u0103 cu disperare propria siguran\u021b\u0103 \u0219i propria hran\u0103 \u00eentr-un \u201eto\u021bi \u00eempotriva tuturor\u201d care consum\u0103 energiile. \u00cen fa\u021ba acestei situa\u021bii de abandon, pe care Isus \u0219tie s\u0103 o vad\u0103 \u0219i s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103, inima lui se cutremur\u0103: \u00aba fost cuprins de compasiune\u00bb. Verbul\u00a0splanchn\u00edzomai<\/em>\u00a0con\u021bine r\u0103d\u0103cina unui cuv\u00e2nt care indic\u0103 organele interne (m\u0103runtaiele, considerate sediul sentimentelor); compasiunea lui Isus este profund\u0103, visceral\u0103. Aceasta \u00eei zguduie persoana \u0219i \u00eel \u00eempinge s\u0103 intervin\u0103 \u00eentr-un mod iubitor \u0219i activ pentru a alina suferin\u021ba poporului.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba dezinteresului multor\u00a0lideri<\/em>\u00a0politici \u0219i religio\u0219i critica\u021bi \u00een Scriptur\u0103 (cf.\u00a0Ez<\/em>\u00a034), compasiunea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 mesianic\u0103: \u00een sf\u00e2r\u0219it, un c\u0103l\u0103uzitor care se preocup\u0103 de popor (cf.\u00a0Mt<\/em>\u00a014,14; 15,32; 20,34)!<\/p>\n

Isus este prezentat astfel ca trimisul escatologic \u00een care se face prezent\u0103 milostivirea lui Dumnezeu; el \u2013 conform a\u0219tept\u0103rii iudaice \u2013 ar fi adunat poporul lui Dumnezeu risipit (cf. Mih<\/em> 4,6-8), tocmai ceea ce a \u00eenceput s\u0103 se realizeze cu Isus (Mt<\/em> 2,6).<\/p>\n

Recolta<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0muncitorii<\/em><\/strong><\/p>\n

Tocmai compasiunea lui Isus Cristos este motorul care declan\u0219eaz\u0103 un proces nou: trimiterea ucenicilor (care \u00een 10,2 vor fi numi\u021bi \u201eapostoli\u201d, adic\u0103 \u201etrimi\u0219i\u201d); ei vor fi, a\u0219adar, prelungirea compasiunii lui Cristos.<\/p>\n

\u00cenainte de a povesti trimiterea propriu-zis\u0103, Matei relateaz\u0103 o zicere a lui Isus care \u00eei d\u0103 interpretarea, recurg\u00e2nd la imaginea seceri\u0219ului \u0219i a lucr\u0103torilor (9,37-38). Comentatorii subliniaz\u0103 de obicei c\u0103 imaginea seceri\u0219ului are o nuan\u021b\u0103 escatologic\u0103 \u0219i evoc\u0103 timpul judec\u0103\u021bii finale (chiar \u0219i \u00een aceea\u0219i\u00a0Evanghelie<\/em>\u00a0a lui<\/em>\u00a0Matei<\/em>: 3,12; 13,30.39). Lucrurile povestite aici se \u00eencadreaz\u0103, a\u0219adar, deja \u00een perspectiva \u00eemplinirii planului m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu. Procesul este demarat: a\u0219a cum cuvintele \u0219i gesturile Mesiei fac parte din el, tot a\u0219a vor face parte din el \u0219i cuvintele \u0219i gesturile celor trimi\u0219i de El.<\/p>\n

Dar g\u00e2ndul cititorului, contempl\u00e2nd imaginea gr\u00e2ului copt (\u201erecolta este abundent\u0103\u201d), nu trebuie s\u0103 fug\u0103 imediat spre viitor; naratorul tocmai a remarcat c\u0103, \u00een acest moment, oile sunt \u00eenc\u0103 obosite \u0219i epuizate, iar din cuvintele lui Isus \u00een\u021belegem c\u0103 este \u00eenc\u0103 nevoie s\u0103 se recruteze lucr\u0103tori. Perspectiva plin\u0103t\u0103\u021bii este \u00eenso\u021bit\u0103, a\u0219adar, de imagini ale par\u021bialit\u0103\u021bii. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia s-a apropiat (4,17), apar\u021bine deja celor s\u0103raci cu duhul \u0219i celor persecuta\u021bi (5,3.10), discipolii lui Isus fac parte din ea (5,19.20), dar procesul de cre\u0219tere \u0219i de extindere a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei este \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u0103 atunci metafora seceri\u0219ului poate fi aplicat\u0103 prezentului mul\u021bimilor care \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus: poten\u021bial, to\u021bi vor deveni gr\u00e2u copt, gata s\u0103 fie str\u00e2ns \u00een hambarele lui Dumnezeu, dar sezonul seceri\u0219ului \u00eenc\u0103 nu a sosit. Este nevoie de cineva care s\u0103 se pun\u0103 acum pe treab\u0103 (imaginea lucr\u0103torilor implic\u0103 munc\u0103 \u0219i efort) pentru a \u00eenso\u021bi \u0219i a favoriza aceast\u0103 maturare. Angajarea lucr\u0103torilor este apoi atribuit\u0103 libert\u0103\u021bii suverane a lui Dumnezeu: \u00eentruc\u00e2t El este \u201est\u0103p\u00e2nul seceri\u0219ului\u201d, numai El poate trimite ace\u0219ti lucr\u0103tori; iat\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunea pentru trimiterea lucr\u0103torilor este prima sarcin\u0103 a ucenicului. Iar rug\u0103ciunea ucenicului \u2013 \u00een realitate \u2013 are folos \u0219i pentru a-\u0219i preg\u0103ti propria inim\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 invita\u021bia de a merge.<\/p>\n

Putere<\/em><\/strong>\u00a0asupra<\/em><\/strong>\u00a0duhurilor<\/em><\/strong>\u00a0necurate<\/em><\/strong><\/p>\n

Mesia, \u00een numele lui Dumnezeu (cf. 10,40), realizeaz\u0103 trimiterea prin care ucenicii devin apostoli; de altfel, nu ar putea fi altfel, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 realitatea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei este contagioas\u0103 \u0219i cine intr\u0103 \u00een ea nu se poate ab\u021bine s\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103.<\/p>\n

Evanghelistul se opre\u0219te asupra \u201eputerii\u201d conferite celor trimi\u0219i (10,1). Cuv\u00e2ntul\u00a0exus\u00eda<\/em>\u00a0indic\u0103 nu at\u00e2t o facultate sau o capacitate (cum ar fi puterea unui magician sau a unui om puternic), c\u00e2t mai degrab\u0103 o autoritate sau o putere care \u2013 prin faptul c\u0103 este de\u021binut\u0103 \u2013 \u00eemputernice\u0219te s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 anumite ac\u021biuni. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus se face cu\u00a0exus\u00eda<\/em>\u00a0(7,29) \u0219i chiar \u0219i ac\u021biunea sa \u00een numele lui Dumnezeu este desemnat\u0103 \u00een acest fel (9,6: \u00abFiul omului are\u00a0exus\u00eda<\/em>\u00a0pe p\u0103m\u00e2nt s\u0103 ierte p\u0103catele\u00bb). Gesturile lui Isus deriv\u0103, de fapt, din autoritatea sa: cea care i-a fost conferit\u0103 de Dumnezeu \u0219i care eman\u0103 din persoana sa; nu sunt gesturi care se sf\u00e2r\u0219esc \u00een ele \u00eensele, ci gesturi care \u00eel reveleaz\u0103 pe Mesia \u0219i atrag spre el.<\/p>\n

Matei, subliniind acest aspect al \u201eputerii mesianice\u201d \u0219i pentru cei Doisprezece, plaseaz\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 simetrie \u0219i continuitate ac\u021biunea lui Isus \u0219i cea a apostolilor. \u0218i ac\u021biunile enumerate sunt acelea\u0219i: alungarea spiritelor necurate, vindecarea bolilor \u0219i a infirmit\u0103\u021bilor (v. 1), vestirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (v. 7), \u00eenvierea mor\u021bilor \u0219i cur\u0103\u021birea lepro\u0219ilor (v. 8). Cititorul\u00a0Evangheliei<\/em>\u00a0dup\u0103 Matei<\/em>\u00a0le-a putut vedea deja pe toate \u00een opera lui Isus. Acestea sunt ac\u021biunile prin care Mesia \u00ee\u0219i reveleaz\u0103 identitatea, conform tradi\u021biei profetice (Is<\/em>\u00a061,1), acelea prin care se reveleaz\u0103 \u0219i Isus (cf.\u00a0Mt<\/em>\u00a011,4-6). Ac\u021biunea autoritar\u0103 a ucenicilor trimi\u0219i are scopul de a servi drept rezonan\u021b\u0103 pentru \u00eens\u0103\u0219i ac\u021biunea lui Isus; ea trebuie s\u0103 conduc\u0103 la persoana sa.<\/p>\n

Ac\u021biunile enumerate \u00een versetele 1, 7 \u0219i 8 iau \u00een considerare diferite aspecte ale fragilit\u0103\u021bii (fizice, psihice, spirituale, sociale), dimensiuni care \u2013 odinioar\u0103 chiar mai mult dec\u00e2t ast\u0103zi \u2013 se confunda \u0219i se suprapuneau \u00een situa\u021biile de suferin\u021b\u0103. Adesea, cauza unei boli era atribuit\u0103 unui demon, astfel \u00eenc\u00e2t \u0219i percep\u021bia moralit\u0103\u021bii persoanei r\u0103m\u00e2nea condi\u021bionat\u0103 de aceasta; lepro\u0219ii erau izola\u021bi de societate; posibilitatea de a participa la via\u021ba religioas\u0103 a poporului era compromis\u0103 de situa\u021bia de boal\u0103 sau de handicap. Lucrurile s-au schimbat ast\u0103zi, dar r\u0103m\u00e2ne adev\u0103rat faptul c\u0103 este u\u0219or ca o situa\u021bie de suferin\u021b\u0103 s\u0103 atrag\u0103 persoana \u00een situa\u021bii compromise din diferite puncte de vedere. Puterea lui Mesia era la lucru \u00een a d\u0103rui o m\u00e2ntuire integral\u0103, \u00een a favoriza procesul de umanizare a persoanelor la toate nivelurile. La fel ca El, apostolii nu trebuie s\u0103 se team\u0103 s\u0103 intre \u00een contact cu suferin\u021ba (aproape \u00eentotdeauna tocmai apropierea este cea care declan\u0219eaz\u0103 procesele de vindecare); f\u0103c\u00e2nd astfel, ei vor putea fi o reflectare a lui Cristos.<\/p>\n

Gratuitatea<\/em><\/strong><\/p>\n

Matei concepe o misiune \u00een dou\u0103 etape: capitolul 10 pare s\u0103 o restr\u00e2ng\u0103 \u201ela oile pierdute ale casei lui Israel\u201d (v. 6), dar deschiderea universal\u0103 (care se \u00eentrez\u0103re\u0219te deja \u00een 24,14 \u0219i 26,13) va fi stabilit\u0103 cu hot\u0103r\u00e2re la sf\u00e2r\u0219itul Evangheliei \u00een trimiterea din partea Celui \u00cenviat (28,19: \u00abMerge\u021bi! Face\u021bi ucenici din toate popoarele\u00bb). Exist\u0103 momente, exist\u0103 o progresie \u00een desf\u0103\u0219urare.<\/p>\n

Dar stilul misiunii este \u00eentotdeauna acela\u0219i: \u201epe gratis a\u021bi primit, pe gratis da\u021bi\u201d (10,8). Opera celui care veste\u0219te \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia este, de fapt, caracterizat\u0103 de gratuitate \u0219i de libertate. Nu poate transmite frumuse\u021bea darului lui Dumnezeu cel care nu \u0219tie s\u0103-i contemple efectele asupra propriei vie\u021bi, cel care \u00ee\u0219i petrece timpul pl\u00e2ng\u00e2ndu-se \u0219i lament\u00e2ndu-se, cel care se simte prea bun sau prea ascetic pentru a-\u0219i da seama c\u0103 m\u00e2ntuirea este \u00eentotdeauna primit\u0103 ca dar \u0219i niciodat\u0103 c\u00e2\u0219tigat\u0103 sau smuls\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este comunicat\u0103 cu eficacitate dac\u0103 libertatea marcheaz\u0103 atitudinile apostolilor: libertate fa\u021b\u0103 de anxietatea de a trebui s\u0103-\u0219i protejeze propria via\u021b\u0103 sau de a trebui s\u0103 p\u0103streze ceva pentru sine, libertate de a iubi f\u0103r\u0103 teama de a nu fi iubi\u021bi \u00eenapoi, libertate fa\u021b\u0103 de acele preocup\u0103ri (m\u00e2ncarea, \u00eembr\u0103c\u0103mintea…) incompatibile cu c\u0103utarea prioritar\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u0219i a drept\u0103\u021bii Sale (cf. 6,25-33).\u00a0 De aceea, cel care ia \u00een serios invita\u021bia de a merge, o face f\u0103r\u0103 bani, sandale sau toiag (vv. 9-10).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Domnul a m\u00e2ntuit deja poporul din sclavia Egiptului \u00een mod cu totul gratuit; odat\u0103 intrat \u00een \u021bar\u0103, poporul va trebui s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 foloseasc\u0103 bine libertatea.<\/em> \u00centre Egipt \u0219i \u021bara promis\u0103, \u00een de\u0219ert, i se cere s\u0103-\u0219i accepte liber voca\u021bia<\/em>\u00a0\u0219i<\/em>\u00a0s\u0103 devin\u0103<\/em>\u00a0partenerul<\/em>\u00a0lui<\/em>\u00a0Dumnezeu<\/em>\u00a0\u00eentr-unpact<\/em>\u00a0de alian\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n

Cuvintele lui Dumnezeu pe care le ascult\u0103m ast\u0103zi sunt preludiul alian\u021bei pe care El urmeaz\u0103 s\u0103 o \u00eencheie cu poporul S\u0103u. Ele cuprind trecutul, prezentul \u0219i viitorul lui Israel. Privirea \u00eendreptat\u0103 spre trecut (v. 4) nu este alc\u0103tuit\u0103 din fantezii, ci din experien\u021be de care israeli\u021bii au fost martori (\u201evoi \u00een\u0219iv\u0103 a\u021bi v\u0103zut\u201d). Dumnezeu a m\u00e2ntuit poporul ridic\u00e2ndu-l \u201epe aripile vulturilor\u201d. Aripile sunt simbol al intimit\u0103\u021bii \u0219i al protec\u021biei (Ps\u00a0<\/em>36,8); zborul vulturului, regina p\u0103s\u0103rilor, exprim\u0103 \u0219i insesizabilitatea \u0219i misterul (Prov\u00a0<\/em>30,19). Nu se spune: \u201ev-am adus aici\u201d, ci \u201ev-am adus la mine\u201d; scopul c\u0103l\u0103toriei este o rela\u021bie personal\u0103: adev\u0103rata \u021bar\u0103 promis\u0103 este intimitatea cu Dumnezeu.<\/p>\n

Versetul 5a se refer\u0103 la prezent, consider\u00e2nd comportamentul poporului ca o condi\u021bie (\u201edac\u0103 ve\u021bi asculta\u2026 \u0219i ve\u021bi p\u0103zi\u201d) pentru \u00eemplinirea promisiunilor: Dumnezeu nu impune, ci propune leg\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

Acum c\u0103 poporul nu mai este sclav, el poate alege, de aceea este interpelat ca un subiect liber \u0219i adult, pe deplin responsabil de viitorul s\u0103u.<\/p>\n

Perspectiva oferit\u0103 poporului (v. 5b-6) este apoi definit\u0103 \u00een func\u021bie de trei calit\u0103\u021bi. \u201eProprietate particular\u0103\u201d este o imagine care distinge, \u00een cadrul unei turme \u00eentregi \u00eencredin\u021bate unui p\u0103stor, acea parte care \u00eei apar\u021bine ca posesiune personal\u0103. Totul apar\u021bine lui Dumnezeu, dar poporul\u00a0s\u0103u<\/em>\u00a0este ceea ce \u00eei apar\u021bine \u00eentr-un mod special.<\/p>\n

Defini\u021bia \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bie de preo\u021bi\u201d se refer\u0103 la rolul special al preo\u021bilor \u00een lumea biblic\u0103; ace\u0219tia serveau ca mijlocitori \u00eentre Dumnezeu \u0219i popor, ocup\u00e2ndu-se de aspectele cultice ale templului. Aceast\u0103 defini\u021bie aplicat\u0103 \u00eentregului Israel indic\u0103 faptul c\u0103 to\u021bi membrii s\u0103i sunt invita\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 familiaritatea cu Dumnezeu, cu misiunea care decurge din aceasta: aceea de intermediari. Poporul lui Dumnezeu va prelua asupra sa cerin\u021bele lui Dumnezeu \u00een fa\u021ba celorlalte popoare \u0219i cerin\u021bele umanit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu.<\/p>\n

A treia calificare, \u201ena\u021biune sf\u00e2nt\u0103\u201d, se refer\u0103 la o specificitate proprie na\u021biunii israelite.<\/p>\n

\u201eSf\u00e2nt\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201erezervat lui Dumnezeu\u201d; dac\u0103 sfin\u021benia divin\u0103 este unicitatea sa incomparabil\u0103, Israel va trebui s\u0103 fie \u201echipul \u0219i asem\u0103narea\u201d acesteia (cf. Lev<\/em> 19,2); va trebui s\u0103 evite ceea ce contrazice stilul lui Dumnezeu \u0219i s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 propriul centru de vitalitate \u00een voin\u021ba Sa.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen<\/em> Epistola c\u0103tre Romani,<\/em> Paul<\/em> insist\u0103<\/em> asupra<\/em> gratuit\u0103\u021bii<\/em> totale a darului lui Dumnezeu. \u00cen capitolele 1\u20134 s-a concentrat asupra aspectului antropologic: \u00een fa\u021ba darului lui Dumnezeu, omul nu trebuie s\u0103 invoce merite sau prerogative personale, ci doar s\u0103 primeasc\u0103 \u0219i s\u0103 accepte. Acum, \u00een cap. 5, se explic\u0103 mai bine \u00een ce const\u0103 darul lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

Evenimentul mor\u021bii lui Isus este inima darului lui Dumnezeu pentru omenire. Elementul fundamental pe care Paul \u00eel scoate \u00een eviden\u021b\u0103 este caracterul scandalos al acestui eveniment: acesta s-a petrecut, de fapt, \u201ec\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 slabi\/p\u0103c\u0103to\u0219i\u201d (cap. 6, 8) \u0219i tocmai \u00een favoarea noastr\u0103, a p\u0103c\u0103to\u0219ilor (\u201ea murit pentru cei nelegiui\u021bi\u201d: v. 6). Moartea lui Isus nu a cerut nicio predispozi\u021bie moral\u0103 din partea celor pentru care a avut loc: un gest m\u0103re\u021b pentru care Isus nu a vrut nimic \u00een schimb! Nicio condi\u021bie prealabil\u0103, nicio promisiune sau garan\u021bie de dat: a fost un gest total gratuit.<\/p>\n

A \u00een\u021belege acest lucru \u00een mod existen\u021bial (adic\u0103 a face din aceast\u0103 con\u0219tientizare farul propriului mod de a citi existen\u021ba) \u00eenseamn\u0103 a intra \u00een dinamica m\u00e2ntuirii. Am fost \u201e\u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi \u00een s\u00e2ngele s\u0103u\u201d, adic\u0103 readmi\u0219i la o rela\u021bie dreapt\u0103 cu Dumnezeu de care p\u0103catul ne-a \u00eendep\u0103rtat. Metafora \u00eemp\u0103c\u0103rii (\u201eam fost \u00eemp\u0103ca\u021bi cu Dumnezeu\u201d) ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim la o ceart\u0103 \u00eentre prieteni care este dep\u0103\u0219it\u0103; dar aici acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een virtutea iubirii sale (nu a noastre) \u0219i a angajamentului s\u0103u pentru noi \u00een Cristos. Amintindu-ne acest lucru, via\u021ba noastr\u0103 devine \u00een\u0103l\u021bat\u0103 de con\u0219tiin\u021ba c\u0103 suntem cu adev\u0103rat iubi\u021bi, c\u0103 avem valoare pentru ceea ce suntem \u0219i nu pentru ceea ce facem. Demnitatea mea depinde de faptul c\u0103 Dumnezeu \u201e\u0219i-a dat via\u021ba pentru mine\u201d (Gal<\/em>\u00a02,20); acest lucru ne ofer\u0103 \u0219i o privire plin\u0103 de speran\u021b\u0103 asupra viitorului (\u201evom fi m\u00e2ntui\u021bi prin via\u021ba Lui\u201d:\u00a0Rom<\/em>\u00a05,10).<\/p>\n

PENTRU<\/strong> APROFUNDARE<\/strong><\/p>\n

\u203a<\/strong>\u00a0Ce valoare are ast\u0103zi gratuitatea?<\/em> Adesea, valoarea lucrurilor este f\u0103cut\u0103 s\u0103 depind\u0103 de efortul de a le ob\u021bine, de cost, de investi\u021bie. Ce \u00eenseamn\u0103, atunci, \u00een lumea de ast\u0103zi recunoa\u0219terea gratuit\u0103\u021bii, origine \u0219i stil al voca\u021biei cre\u0219tine?<\/p>\n

\u203a<\/strong>\u00a0Este gratuitatea \u00eentr-adev\u0103r stilul prezen\u021bei noastre \u00een societate \u0219i \u00een lume?<\/em> Chiar \u0219i la nivelul nostru modest: parohia noastr\u0103, grupurile noastre, credincio\u0219ii care se adun\u0103 \u00een orice duminic\u0103 \u00een jurul altarului Domnului, \u0219tiu s\u0103 fie transparen\u021bi \u00een gratuitate? \u00cen alegerile pe care le facem, \u00een propuneri, \u00een priorit\u0103\u021bile pe care le identific\u0103m, se pot z\u0103ri gesturile lui Isus, prezen\u021ba Lui, compasiunea Lui?<\/p>\n

\u203a<\/strong>\u00a0O list\u0103 de nume poate spune pu\u021bin sau nimic. De fapt, ea indic\u0103 faptul c\u0103 voca\u021bia la misiune ne prive\u0219te \u00een mod individual, pe fiecare \u00een func\u021bie de propriile capacit\u0103\u021bi \u0219i posibilit\u0103\u021bi. Fiecare este chemat pe numele s\u0103u. A fi comunitate \u0219i a vesti Evanghelia nu este o ac\u021biune de mas\u0103, ci o \u00eent\u00e2lnire personal\u0103, \u00een care fiecare este chemat s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 \u0219i s\u0103 se implice.<\/p>\n

\u203a<\/strong>\u00a0De c\u00e2te ori a avea o sarcin\u0103 \u00eenseamn\u0103 a te sim\u021bi cople\u0219it de responsabilit\u0103\u021bi \u0219i de ob\u021binerea de rezultate?<\/em> Prima lectur\u0103 ne aminte\u0219te c\u0103 Dumnezeu precede orice ac\u021biune a noastr\u0103. Fiecare chemare este, de fapt, deja un r\u0103spuns la o iubire care ne c\u0103l\u0103uze\u0219te, ne \u00eenso\u021be\u0219te, ne poart\u0103 \u201epe aripi\u201d \u0219i ne permite s\u0103 ducem la \u00eendeplinire orice proiect al nostru.<\/p>\n

VOCA\u021aIE \u0218I GRATUITATE<\/strong><\/p>\n

de\u00a0Letizia Molesti<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00abAm ajuns la paradoxul c\u0103, dac\u0103 ceva este oferit<\/em>\u00a0gratuit, nu are valoare<\/em>\u00bb (A. Casati). Logica gratuit\u0103\u021bii este greu de \u00een\u021beles \u00een contextul actual, guvernat de posesiune \u0219i de monetizarea experien\u021belor.<\/p>\n

\u00cen Evanghelia acestei duminici, ceea ce este d\u0103ruit gratuit nu are ca scop primar un efect asupra celui care prime\u0219te, \u00een sensul de a deveni recunosc\u0103tor, \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin de a restitui D\u0103ruitorului ceea ce a fost d\u0103ruit.<\/p>\n

\u201eGratuit a\u021bi primit, gratuit s\u0103 da\u021bi!<\/em>\u201d. Darul primit, \u00eembog\u0103\u021bit de sine \u0219i de propria alegere, s\u0103 fie transmis altora! Aceasta este voca\u021bia: nu o \u00eenchidere intimist\u0103, conform propriului statut de via\u021b\u0103, \u00eentre mine \u0219i Dumnezeu, \u00eentre so\u021b \u0219i so\u021bie, \u00eentre preot \u0219i comunitate; ci exod, zbor, vastitate, respira\u021bie, dar.<\/p>\n

\u0218i \u00een alte pasaje din Evanghelia<\/em> dup\u0103<\/em> Ioan<\/em>, Isus afirm\u0103 \u00eenc\u0103: \u00abA\u0219a cum Tat\u0103l m-a iubit pe mine, a\u0219a v-am iubit \u0219i eu pe voi\u2026 A\u0219a cum<\/em> eu<\/em> v-am<\/em> iubit,<\/em> a\u0219a<\/em> iubi\u021bi-v\u0103<\/em> \u0219i<\/em> voi<\/em> unii<\/em> pe<\/em> al\u021bii<\/em>\u00bb (15,9; 13,34).<\/em> Isus ne elibereaz\u0103 de datoria recuno\u0219tin\u021bei, extinde dinamica iubirii c\u0103tre \u201eaproapele pe care \u00eel vezi\u201d, pecetluind astfel autenticitatea iubirii tale fa\u021b\u0103 de \u201eDumnezeu pe care nu-l vezi\u201d.<\/p>\n

Se creeaz\u0103 o dinamic\u0103 mai ampl\u0103, deschis\u0103, orientat\u0103 spre exterior. \u0218i atunci \u00eencol\u021besc lauda, recuno\u0219tin\u021ba, poc\u0103in\u021ba, uimirea, mul\u021bumirea (euharistia<\/em>), p\u00e2n\u0103 la dorin\u021ba arz\u0103toare de a r\u0103spunde \u201eda\u201d lui Dumnezeu \u00een voca\u021bia personal\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een botez.<\/p>\n

Via\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0ca<\/em><\/strong>\u00a0dar<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe calea r\u0103spunsului voca\u021bional, gratuitatea nu este o condi\u021bie prealabil\u0103, ci se maturizeaz\u0103 pe parcurs. Prima mare experien\u021b\u0103 de gratuitate este aceea de a percepe propria\u00a0via\u021b\u0103<\/em>\u00a0ca<\/em>\u00a0un<\/em>\u00a0dar<\/em>, o chemare a lui Dumnezeu care ne-a preferat \u00een locul neexisten\u021bei.<\/p>\n

Mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 aud \u00eentr-o omilie c\u0103 respira\u021bia noastr\u0103 este s\u0103rutul lui Dumnezeu. Datorit\u0103 acestui fel de \u201erespira\u021bie gur\u0103 la gur\u0103\u201d constant\u0103, Dumnezeu ne men\u021bine \u00een via\u021b\u0103 \u0219i noi pur \u0219i simplu tr\u0103im. Dac\u0103 Dumnezeu ne-ar lua respira\u021bia, s\u0103rutul, am \u00eenceta s\u0103 mai exist\u0103m, a\u0219a cum spune\u00a0Psalmul<\/em>\u00a0104,29.<\/p>\n

\u00centreaga noastr\u0103 via\u021b\u0103 este un dialog, la orice respira\u021bie, la orice pas, cu Dumnezeu care ne cheam\u0103. P\u00e2n\u0103 la ultima suflare care ne deschide c\u0103tre Etern. Voca\u021bia este aceast\u0103 dimensiune originar\u0103 a fiin\u021bei umane care nu-\u0219i poate da via\u021ba singur\u0103, \u00een ciuda tehnicilor sofisticate disponibile ast\u0103zi.<\/p>\n

Darul<\/em><\/strong>\u00a0botezului<\/em><\/strong><\/p>\n

Gratuitatea, apoi, se \u00een\u021belege av\u00e2nd\u00a0con\u0219tiin\u021ba<\/em>\u00a0propriului<\/em>\u00a0botez<\/em>. Cu c\u00e2t este mai matur\u0103 con\u0219tiin\u021ba botezului, adic\u0103 con\u0219tientizarea darului filial primit din iubire, a unei m\u00e2ntuiri f\u0103r\u0103 merit, cu at\u00e2t devine mai posibil\u0103 gratuitatea ca stil de via\u021b\u0103 \u0219i impuls de a r\u0103spunde \u201eda\u201d lui Dumnezeu.<\/p>\n

Numai dac\u0103 experimentezi m\u00e2ntuirea primit\u0103 \u00een Pa\u0219tele lui Cristos, devine posibil\u0103 gratuitatea \u00een r\u0103spuns; altfel, totul, \u00eentr-un fel, r\u0103m\u00e2ne datorat \u0219i supus logicii schimbului, a achizi\u021biei.<\/p>\n

Experien\u021ba iubirii este experien\u021ba m\u00e2ntuirii<\/em>: acesta este un criteriu de discern\u0103m\u00e2nt spiritual \u0219i voca\u021bional. Animatorul voca\u021bional va c\u0103uta tocmai s\u0103 creeze condi\u021biile pentru ca m\u00e2ntuirea primit\u0103 gratuit \u00een botez s\u0103 poat\u0103 fi eliberat\u0103 \u0219i valorificat\u0103 \u00een via\u021ba fiec\u0103rei persoane, a\u0219a cum orice discern\u0103m\u00e2nt voca\u021bional autentic va c\u0103uta s\u0103 verifice aceast\u0103 experien\u021b\u0103.<\/p>\n

Adesea, parcursul formativ (\u00een special cel \u00een vederea preo\u021biei ministeriale, dar nu numai) este \u00eenc\u0103 \u00eenc\u0103rcat de un factor cultural care leag\u0103 voca\u021bia de consacrare special\u0103 de promovarea social\u0103, \u00eempiedic\u00e2nd nu pu\u021bin maturizarea persoanei \u00een gratuitate.<\/p>\n

A \u00eenv\u0103\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0arta<\/em><\/strong>\u00a0gratuit\u0103\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n

Ce c\u0103i se deschid pentru a cre\u0219te, \u00eempreun\u0103 ca Biseric\u0103, \u00een gratuitate? Tinerului care \u00eel urm\u0103re\u0219te, Isus \u00eei indic\u0103 concret un stil de r\u0103spuns f\u0103r\u0103 echivoc: \u00abDu-te,<\/em>\u00a0vinde<\/em>\u00a0ceea ce<\/em>\u00a0ai,<\/em>\u00a0d\u0103-le<\/em>\u00a0s\u0103racilor<\/em>\u00a0\u0219i<\/em>\u00a0vei avea<\/em>\u00a0o<\/em>\u00a0comoar\u0103<\/em>\u00a0\u00een<\/em>\u00a0ceruri<\/em>\u00bb (Mt<\/em>\u00a019,21). S\u0103 ne g\u00e2ndim, \u00eempreun\u0103 cu tinerii, la medii de formare \u0219i locuri de via\u021b\u0103 comun\u0103 care s\u0103 fie \u201ecas\u0103\u201d, \u00eentr-un stil simplu de familie, pentru c\u0103 \u00een familie se vede cum se comport\u0103 cu adev\u0103rat \u0219i se \u00een\u021belege dac\u0103 un t\u00e2n\u0103r sau o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een discern\u0103m\u00e2nt sau \u00een formare \u0219tie s\u0103 \u201ev\u00e2nd\u0103 ce are<\/em>\u201d, adic\u0103 s\u0103 cedeze, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103, s\u0103 fac\u0103 lucrurile f\u0103r\u0103 a a\u0219tepta ceva \u00een schimb, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie r\u00e2ndul s\u0103u sau f\u0103r\u0103 a fi v\u0103zut.<\/p>\n

A face \u201ecas\u0103\u201d, \u00een definitiv, \u00ab\u00eenseamn\u0103 a face familie; \u00eenseamn\u0103 a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 ne sim\u021bim uni\u021bi cu ceilal\u021bi dincolo de leg\u0103turi utilitare sau func\u021bionale, uni\u021bi astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 sim\u021bim via\u021ba pu\u021bin mai uman\u0103. A crea o cas\u0103 \u00eenseamn\u0103 a permite profe\u021biei s\u0103 prind\u0103 contur \u0219i s\u0103 fac\u0103 orele \u0219i zilele noastre mai pu\u021bin inospitaliere, mai pu\u021bin indiferente \u0219i anonime. \u00censeamn\u0103 a crea leg\u0103turi care se construiesc prin gesturi simple, cotidiene, pe care le putem face cu to\u021bii. O cas\u0103, \u0219tim cu to\u021bii foarte bine, are nevoie de colaborarea tuturor. Nimeni nu poate fi indiferent sau str\u0103in, pentru c\u0103 orice piatr\u0103 este necesar\u0103 pentru construirea ei. Acest lucru implic\u0103 a-I cere Domnului s\u0103 ne dea harul de a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 avem r\u0103bdare, de a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 ne iert\u0103m; de a \u00eenv\u0103\u021ba \u00een fiecare zi s\u0103 o lu\u0103m de la cap\u0103t. [\u2026] Crearea unor rela\u021bii puternice necesit\u0103 \u00eencredere, care se hr\u0103ne\u0219te \u00een orice zi cu r\u0103bdare \u0219i iertare. \u0218i astfel se realizeaz\u0103 miracolul de a experimenta c\u0103 aici ne na\u0219tem din nou; aici to\u021bi ne na\u0219tem din nou pentru c\u0103 sim\u021bim m\u00e2ng\u00e2ierea eficient\u0103 a lui Dumnezeu, care ne face posibil s\u0103 vis\u0103m la o lume mai uman\u0103 \u0219i, prin urmare, mai divin\u0103 (Christus\u00a0vivit\u00a0<\/em>217).<\/em><\/p>\n

S\u0103 cre\u0103m prilejuri pentru to\u021bi tinerii, at\u00e2t \u00een parohii, c\u00e2t \u0219i \u00een formarea religioas\u0103 \u0219i \u00een seminarii, de a se experimenta \u00een munca manual\u0103, unde se depune efort pentru a se \u00eentre\u021bine \u0219i pentru a \u00eenv\u0103\u021ba valoarea lucrurilor.<\/p>\n

S\u0103 ne implic\u0103m ca educatori ai credin\u021bei \u0219i s\u0103 ne l\u0103s\u0103m privi\u021bi de tineri f\u0103r\u0103 a fugi de \u00eentreb\u0103rile \u0219i criticile lor, pentru c\u0103 nu este sigur c\u0103 noi, adul\u021bii, p\u0103rin\u021bii, laicii, consacra\u021bii, preo\u021bii…, tr\u0103im efectiv un stil de gratuitate, care se \u00eenva\u021b\u0103 de-a lungul unei vie\u021bi.<\/p>\n

S\u0103 \u00eent\u0103rim dimensiunea kerigmatic\u0103 a anun\u021bului voca\u021bional, a m\u0103rturiei vie\u021bii cre\u0219tine, a\u0219a cum afirma Papa Francisc \u00een\u00a0Evangelii gaudium<\/em>, nr. 164:<\/p>\n

Pe buzele catehetului [animator voca\u021bional] r\u0103sun\u0103 mereu primul anun\u021b: \u201eIsus Cristos te iube\u0219te, \u0219i-a dat via\u021ba pentru a te m\u00eentui, iar acum este viu al\u0103turi de tine \u00een fiecare zi, pentru a te lumina, pentru a te \u00eent\u0103ri, pentru a te elibera\u201d. C\u00e2nd spunem c\u0103 aceast\u0103 vestire este \u201eprima\u201d, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se afl\u0103 la \u00eenceput \u0219i c\u0103 apoi este uitat\u0103 sau \u00eenlocuit\u0103 cu alte con\u021binuturi care o dep\u0103\u0219esc. Este primul \u00een sim\u021b\u0103m\u00e2ntul calitativ, pentru c\u0103 este vestirea principal\u0103, cea la care trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem mereu pentru a o asculta \u00een moduri diferite \u0219i pe care trebuie s\u0103 o vestim mereu [\u2026] \u00eentr-o form\u0103 sau alta [\u2026]. De aceea, \u0219i \u00abpreotul, ca \u0219i Biserica, trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba nevoii sale permanente de a fi evanghelizat.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Con\u0219tien\u021bi c\u0103 nu exist\u0103 re\u021bete gata f\u0103cute care s\u0103 asigure succesul, pornim \u00eempreun\u0103 la drum pentru a \u00eenv\u0103\u021ba arta gratuitului.<\/p>\n

O MISIUNE EXALTANT\u0102<\/strong><\/p>\n

de\u00a0Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

C\u00e2mpul de ac\u021biune este nesf\u00e2r\u0219it \u0219i seceri\u0219ul este abundent. \u0218i apoi El, Isus, nu vrea s\u0103 fac\u0103 totul singur. Aceasta este imaginea pe care ne-o ofer\u0103 Evanghelia de ast\u0103zi.<\/p>\n

Exist\u0103 un plan de iubire care vine de la Dumnezeu. Este vorba de a-l vesti \u00een termeni clari. Nu este timpul s\u0103 ne amintim promisiunile, s\u0103 \u021binem aprins\u0103 flac\u0103ra a\u0219tept\u0103rii. Dumnezeu este aici, este la lucru. Cuvintele \u0219i faptele lui Isus o fac evident\u0103. Istoria oamenilor, cu povara ei de lacrimi \u0219i s\u00e2nge, nu este la mila celui puternic de r\u00e2nd, ci \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu care ast\u0103zi, prin Fiul s\u0103u, reveleaz\u0103 iubirea pe care o simte pentru umanitate. \u00cen fa\u021ba mul\u021bimilor \u201eobosite \u0219i epuizate\u201d, Isus simte compasiune, este literalmente tulburat la vederea at\u00e2tor dureri, a at\u00e2tor suferin\u021be. \u0218i este cuprins de o emo\u021bie profund\u0103.<\/p>\n

Vede pe cei care nu mai pot merge mai departe pentru c\u0103 o dizabilitate, o boal\u0103 \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fie autonomi, s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige traiul. \u0218i nu poate face altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eentind\u0103 m\u00e2na, s\u0103 cear\u0103 mil\u0103. \u00cei vede pe cei agita\u021bi de o profund\u0103 lupt\u0103 interioar\u0103, care le r\u0103pe\u0219te bucuria de a tr\u0103i. O suferin\u021b\u0103 acut\u0103 pentru care nu exist\u0103 nici m\u0103car un diagnostic precis (agita\u021bi de \u201eduhuri necurate\u201d sau de for\u021be misterioase, \u201edemoni\u201d). El vede pe cei care au murit pentru c\u0103 trupul lor a fost distrus, dar \u0219i pe cei care poart\u0103 \u00een suflet o povar\u0103 care \u00eei zdrobe\u0219te pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin \u0219i \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 greut\u0103\u021bilor de zi cu zi. El vede pe cei care au fost izola\u021bi, \u00eendep\u0103rta\u021bi de comunitatea civil\u0103 \u0219i religioas\u0103, pe cei care au fost lovi\u021bi de calomnie, care le-a distrus reputa\u021bia \u00een ochii celorlal\u021bi, dar \u0219i \u00een ochii lor \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n

De aceea, Isus alege s\u0103 nu fac\u0103 totul singur: misiunea sa are nevoie de \u201elucr\u0103tori\u201d, iar apostolii nu sunt dec\u00e2t primii dintre ace\u0219tia. Numele lor ne amintesc c\u0103 sunt persoane \u00een carne \u0219i oase, cu tot ce implic\u0103 acest lucru: au fra\u021bi (Petru \u0219i Andrei), au familie (\u201efiul lui Zebedeu\u201d, \u201eal lui Alfeu\u201d), au o origine (\u201ecananeul\u201d), au un trecut nu tocmai onorabil (\u201eMatei vame\u0219ul\u201d) \u0219i unul dintre ei \u00eel va tr\u0103da chiar pe Isus (\u201eIuda Iscarioteanul\u201d).<\/p>\n

Particularit\u0103\u021bile lor, neajunsurile lor, \u201escheletele din dulap\u201d nu sunt ascunse. Isus nu i-a ales pentru c\u0103 erau preg\u0103ti\u021bi, capabili sau curajo\u0219i, hot\u0103r\u00e2\u021bi, eroici. Ei \u00ee\u0219i poart\u0103 cu ei, ca to\u021bi, mizeriile lor. Dar au \u00eencredere \u00een El, a\u0219a cum El \u00ee\u0219i pune \u00eencrederea \u00een ei. At\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t le transmite nu doar un cuv\u00e2nt de vestit, un mesaj de dus tuturor, ci \u0219i propria Sa putere de a vindeca, de a readuce la via\u021b\u0103, de a elibera de for\u021bele \u00eentunecate ale r\u0103ului.<\/p>\n

Ceea ce ofer\u0103 au primit de la Isus, nu \u0219i-au meritat-o sau c\u00e2\u0219tigat-o. De aceea nu le r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 o d\u0103ruiasc\u0103 gratuit. Nu trebuie s\u0103 o p\u0103streze pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, ci s\u0103 o pun\u0103 \u00een circula\u021bie pentru ca speran\u021ba, fraternitatea, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea, bucuria s\u0103 creasc\u0103, pentru ca o existen\u021b\u0103 nou\u0103 s\u0103 devin\u0103 posibil\u0103. Misiunea, dup\u0103 dou\u0103 mii de ani, nu s-a schimbat.\u00a0 Sunt prea mul\u021bi b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care a\u0219tept\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 iubirea lui Dumnezeu, iar orice ucenic al lui Isus este chemat personal, pe nume, s\u0103 fac\u0103 ceva.<\/p>\n

Este de ajuns ca el \u00eensu\u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 cread\u0103 \u00een darul extraordinar care i-a fost \u00eencredin\u021bat. Este de ajuns s\u0103 nu se considere un navigator solitar, ci s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 are fra\u021bi \u0219i surori care se angajeaz\u0103 \u00een acela\u0219i proiect.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 4\/mai-iulie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Cristos trimite discipolii doi c\u00e2te doi\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 29<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru timpul de peste an un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A XI-A DE PESTE AN 14 IUNIE 2026\u00a0 O NOU\u0102 CULTUR\u0102 A MUNCII de Jose Antonio Pagola Redresarea economic\u0103 nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":45888,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45887"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45887"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45887\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45890,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45887\/revisions\/45890"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/45888"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}