{"id":45495,"date":"2026-05-24T08:31:01","date_gmt":"2026-05-24T05:31:01","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=45495"},"modified":"2026-05-24T09:31:11","modified_gmt":"2026-05-24T06:31:11","slug":"duhul-sfant-in-actiune-meditatie-pentru-duminica-rusaliilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/05\/24\/duhul-sfant-in-actiune-meditatie-pentru-duminica-rusaliilor\/","title":{"rendered":"\u201eDuhul Sf\u00e2nt \u00een ac\u021biune\u201d- Medita\u021bie pentru Duminica Rusaliilor"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

COBOR\u00c2REA DUHULUI SF\u00c2NT (RUSALIILE)<\/u><\/strong><\/p>\n

24 MAI 2026<\/strong><\/p>\n

A TE RUGA NU ESTE AT\u00c2T DE GREU<\/strong><\/p>\n

de Jos\u00e9 Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Totul pare s\u0103 indice c\u0103 ne pierdem sim\u021bul profunzimii \u0219i al misterului. Mul\u021bi nu mai cunosc c\u0103ile care duc spre interioritate. Mul\u021bi nu reu\u0219esc s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n

Desigur, exist\u0103 \u00eentreb\u0103ri care ne vin cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een minte \u00een aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a Rusaliilor: \u00abPutem \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 ne deschidem c\u0103tre Duhul Sf\u00e2nt?\u00bb. \u00abPutem redescoperi pl\u0103cerea rug\u0103ciunii?\u00bb. \u00abCe poate face ast\u0103zi un b\u0103rbat sau o femeie care dore\u0219te s\u0103-L \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Dumnezeu \u0219i nu are pe nimeni care s\u0103-l \u00eenve\u021be s\u0103 se roage?\u00bb.<\/p>\n

Din acest mic col\u021b vreau s\u0103 ofer c\u00e2teva sugestii care, poate, pot trezi \u00een cineva c\u0103utarea lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cenainte de toate, trebuie s\u0103 ne amintim ceva foarte important. Dac\u0103 eu nu-L g\u0103sesc pe Dumnezeu \u00een mine, cu greu-L voi g\u0103si \u00een afar\u0103. Dac\u0103, dimpotriv\u0103, pot s\u0103-L percep \u00een interiorul meu, \u00eel voi putea descoperi \u00een mijlocul vie\u021bii.<\/p>\n

Pentru a m\u0103 deschide c\u0103tre Dumnezeu, trebuie s\u0103 adopt \u00eentotdeauna o atitudine de \u00eencredere \u0219i prietenie. Dumnezeu m\u0103 iube\u0219te, m\u0103 \u00een\u021belege \u0219i m\u0103 iart\u0103 a\u0219a cum eu \u00eensumi nu sunt capabil s\u0103 m\u0103 iubesc, s\u0103 m\u0103 \u00een\u021beleg \u0219i s\u0103 m\u0103 iert. Pot s\u0103 m\u0103 simt \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba iubirii Lui insondabile.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba lui Dumnezeu m\u0103 prezint a\u0219a cum sunt \u00een realitate. L\u0103s\u00e2nd deoparte acel \u201epersonaj\u201d pe care \u00eencerc s\u0103 fiu \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi sau pe care ceilal\u021bi cred c\u0103 sunt. Dumnezeu m\u0103 cunoa\u0219te \u0219i m\u0103 prive\u0219te cu iubire. Nu are sens s\u0103 \u00eencerc s\u0103 m\u0103 ap\u0103r, s\u0103-L \u00een\u0219el sau s\u0103 m\u0103 camuflez.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fiu eu \u00een \u00eentregime, cu corpul relaxat, cu un spirit atent \u0219i cu o respira\u021bie calm\u0103. Eu, cu ceea ce simt \u0219i tr\u0103iesc \u00een acel moment. Cu dorin\u021bele \u0219i nevoile mele. Cu micile mele bucurii, bucuriile \u0219i suferin\u021bele.<\/p>\n

\u00cen rug\u0103ciune, aproape \u00eentotdeauna \u00eencepem prin a-I vorbi noi lui Dumnezeu, c\u00e2nd ceea ce este cel mai important \u0219i decisiv este a asculta<\/em>. A asculta ceea ce izvor\u0103\u0219te din interiorul nostru. A face t\u0103cere pentru a percepe prezen\u021ba iubitoare \u0219i plin\u0103 de bucurie a lui Dumnezeu.<\/p>\n

Tot ceea ce face parte din via\u021ba mea poate fi un prilej de rug\u0103ciune. O bucurie, o durere, un succes, un e\u0219ec, o problem\u0103, o nevoie, un moment fericit. Astfel, rug\u0103ciunea devine uneori invoca\u021bie, alteori mul\u021bumire, alteori laud\u0103 sau cerere de iertare.<\/p>\n

Nu este nevoie s\u0103 vorbim mult \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu. Sunt suficiente c\u00e2teva cuvinte, repetate \u00eencet \u0219i cu credin\u021b\u0103, de mai multe ori: \u201eDumnezeule, am nevoie de Tine\u201d. \u201eTu \u00eemi cuno\u0219ti sl\u0103biciunea\u201d. \u201e\u00cenva\u021b\u0103-m\u0103 s\u0103 tr\u0103iesc\u201d. \u201eTu singur e\u0219ti mare \u0219i bun\u201d. \u201eAi mil\u0103 de mine, c\u0103ci nu sunt \u00een stare s\u0103 m\u0103 schimb\u201d. \u201e\u00ce\u021bi mul\u021bumesc c\u0103 ne iube\u0219ti\u201d. \u201ePuterea Ta m\u0103 sus\u021bine mereu\u201d. \u201eC\u0103l\u0103uze\u0219te-m\u0103 pe calea cea dreapt\u0103\u201d. \u201eTreze\u0219te \u00een mine bucuria\u201d. \u201e\u00cenva\u021b\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 rog\u201d.<\/p>\n

\n

DUHUL SF\u00c2NT \u00ceN AC\u021aIUNE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/strong><\/p>\n

Iat\u0103-ne ajun\u0219i la apogeul perioadei pascale. S\u0103rb\u0103toarea solemn\u0103 a Rusaliilor, care are loc \u00een a cincizecea zi dup\u0103 Pa\u0219te, celebreaz\u0103 darul Duhului, prezen\u021ba \u0219i ac\u021biunea Sa \u00een Biseric\u0103 \u0219i \u00een lume. Dar cum s\u0103 vorbim despre Duhul? Cum s\u0103-L identific\u0103m? Cum s\u0103-I recunoa\u0219tem ac\u021biunea?<\/p>\n

Ac\u021biunea<\/em> Duhului<\/em> la<\/em> \u00eenceputuri\u2026<\/em> de<\/em> Pa\u0219te<\/em>: de la fric\u0103 se trece la bucurie, la misiune, \u00eendeplinit\u0103 exercit\u00e2nd aceea\u0219i putere ca a lui Isus. Ioan nu las\u0103 loc de \u00eendoial\u0103: apostolii erau \u00eenchi\u0219i \u00een Cenacol \u201edin fric\u0103 fa\u021b\u0103 de iudei\u201d. \u00cen acela\u0219i moment, \u00eens\u0103, \u00een care \u00eel recunosc pe Cel R\u0103stignit \u00een Cel \u00cenviat, ei simt o mare bucurie. Este bucuria care se na\u0219te din \u00eent\u00e2lnirea cu Domnul. El repet\u0103 de dou\u0103 ori urarea: \u201ePace vou\u0103!\u201d. Aceast\u0103 pace nu coincide cu lini\u0219tea, ci \u00eei conduce s\u0103 \u00eenfrunte riscurile misiunii, care este aceea\u0219i misiune a lui Isus \u0219i care presupune, prin urmare, darul puterilor sale. Gestul lui Isus Cristos arat\u0103 \u00een mod vizibil aceast\u0103 transformare care \u00eei cuprinde pe ucenicii s\u0103i.<\/p>\n

\u2026<\/em> la<\/em> Rusalii<\/em>: apostolii, \u201eplini de Duhul Sf\u00e2nt\u201d, \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een alte limbi \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 marile lucr\u0103ri ale lui Dumnezeu. \u00cencep\u00e2nd din acel moment, ei dau dovad\u0103 de un curaj nea\u0219teptat. Pu\u021bin mai t\u00e2rziu, aceea\u0219i carte a Faptelor Apostolilor<\/em> \u00eei va prezenta bucuro\u0219i c\u0103 au suferit pentru Cristos.<\/p>\n

Paul <\/em>ne indic\u0103 alte efecte importante ale ac\u021biunii Duhului. Acestea privesc m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 a ucenicilor (a spune \u201eIsus este Domnul\u201d), modul lor de a fi \u00eempreun\u0103, via\u021ba lor comunitar\u0103. Diversitatea, apoi, nu mai este un obstacol \u00een calea unit\u0103\u021bii, din moment ce fiecare recunoa\u0219te c\u0103 ceea ce a primit este pentru folosul comun.<\/p>\n

Ac\u021biunea<\/em> Duhului<\/em> acum\u2026<\/em> Acolo unde exist\u0103 b\u0103rba\u021bi \u0219i femei angaja\u021bi \u00een construirea p\u0103cii, \u00een ap\u0103rarea celor slabi \u0219i celor oprima\u021bi, \u00een iubirea celor s\u0103raci \u0219i a celor care sufer\u0103, \u00een ei ac\u021bioneaz\u0103 Duhul Sf\u00e2nt.<\/em><\/p>\n

Exist\u0103, \u00een acest sens, o comoar\u0103 pre\u021bioas\u0103 de gesturi \u0219i cuvinte din care s\u0103 se inspire, o comoar\u0103 la dispozi\u021bia oric\u0103rei parohii.<\/p>\n

Acolo unde<\/em> b\u0103rba\u021bii<\/em> \u0219i<\/em> femeile<\/em> \u00eel invoc\u0103<\/em> pe Dumnezeu<\/em> sub<\/em> orice<\/em> nume<\/em> sau<\/em> \u00eel<\/em> caut\u0103<\/em> sincer<\/em> f\u0103r\u0103<\/em> s\u0103-l cunoasc\u0103,<\/em>Duhul<\/em> Sf\u00e2nt lucreaz\u0103<\/em> cu<\/em> harul s\u0103u pentru a-i conduce spre lumina deplin\u0103 a lui Cristos cel \u00eenviat.<\/em> O recunoa\u0219tere adresat\u0103 tuturor credincio\u0219ilor autentici, indiferent de biserica sau religia din care fac parte. O apreciere pentru orice c\u0103utare a lui Dumnezeu f\u0103cut\u0103 cu sinceritate \u0219i onestitate.<\/p>\n

Acolo unde<\/em> b\u0103rba\u021bii<\/em> \u0219i<\/em> femeile<\/em> \u00ee\u0219i<\/em> tr\u0103iesc<\/em> \u00een<\/em> t\u0103cere<\/em> via\u021ba<\/em> cu<\/em> dedica\u021bie<\/em> \u0219i<\/em> dragoste<\/em> \u00een<\/em> cotidian<\/em> \u0219i<\/em> \u00een primire,<\/em> Duhul <\/em>Sf\u00e2nt zide\u0219te<\/em> o<\/em> omenire<\/em> nou\u0103.<\/em> B\u0103rba\u021bi \u0219i femei care \u00ee\u0219i \u00eendeplinesc datoria cu competen\u021b\u0103, abord\u00e2nd cu seriozitate \u0219i spirit de slujire responsabilit\u0103\u021bile lor mici sau mari. \u00cen cuvintele \u0219i gesturile lor recunoa\u0219tem Duhul la lucru pentru a zidi o umanitate nou\u0103.<\/p>\n

\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>\u00cen evenimentul Rusaliilor, se realizeaz\u0103 noua comuniune a umanit\u0103\u021bii, chemat\u0103 s\u0103 fie o singur\u0103 familie, respect\u00e2nd diversitatea, dar unit\u0103 prin cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu care r\u0103sun\u0103 de mul\u021bumire pentru to\u021bi cei care las\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 Duhul pe care l-au primit (prima lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

Duhul Domnului d\u0103 via\u021b\u0103 tuturor lucrurilor: \u00een ele nu exist\u0103 doar via\u021b\u0103, ci \u0219i bun\u0103tatea \u0219i \u00een\u021belepciunea Creatorului lor. Este drept, a\u0219adar, c\u0103 \u00eensu\u0219i Duhul este cel care anim\u0103 \u00een noi lauda lui Dumnezeu (psalmul responsorial<\/em>).<\/p>\n

Duhul aplatizeaz\u0103 diferen\u021bele sociale \u0219i etnice pe care ni le-am construit: \u00een schimb, creeaz\u0103 o nou\u0103 diversitate, cea a carismelor, expresii ale bog\u0103\u021biei creatoare a lui Dumnezeu, daruri ale harului care trebuie puse \u00een slujba lumii (a doua lectur\u0103<\/em>).<\/p>\n

S\u0103 reascult\u0103m \u00eent\u00e2lnirea dintre Isus \u0219i ucenici chiar \u00een seara \u00eenvierii. Prezen\u021ba lui Isus este \u00eenso\u021bit\u0103 de dorin\u021ba sa de pace pentru ucenicii surprin\u0219i \u0219i confuzi; este \u00eendreptat\u0103 spre darul Duhului, suflat din propria sa gur\u0103, pentru ca de acum \u00eenainte s\u0103 anime \u0219i via\u021ba apostolilor (evanghelia<\/em>).<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Ca punct culminant al perioadei pascale, Rusaliile reprezint\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, certitudinea unei \u00eempliniri: da, este posibil s\u0103 ne bucur\u0103m \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een bucuria \u00eenvierii! Din acea zi, Duhul Sf\u00e2nt a intrat \u0219i continu\u0103<\/em> s\u0103<\/em> intre<\/em> ne\u00eencetat<\/em> \u00een<\/em>istoria lumii.<\/em><\/p>\n

\u00cen opera lui Luca, Rusaliile au o important\u0103 valoare programatic\u0103 (a\u0219a-numitul \u201emanifest al Faptelor<\/em>\u201d). \u00centr-un fel, ceea ce botezul (Lc<\/em> 3,21-22) a \u00eensemnat pentru Isus, Rusaliile realizeaz\u0103 \u0219i pentru Biseric\u0103.<\/p>\n

At\u00e2t la Iordan, c\u00e2t \u0219i \u00een Cenacol, protagonistul este Duhul Sf\u00e2nt (de\u0219i sub semne diferite: apa, pentru botez; focul, la Rusalii); a\u0219a cum botezul marcheaz\u0103 \u00eenceputul misiunii publice a lui Isus, tot a\u0219a Rusaliile marcheaz\u0103 \u00eenceputul, nu al Bisericii, ci al misiunii sale publice, ca sacrament al Celui \u00cenviat.<\/p>\n

Rusaliile:<\/em><\/strong> ebraice<\/em><\/strong> \u0219i<\/em><\/strong> cre\u0219tine<\/em><\/strong><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea ebraic\u0103 a Rusaliilor (numit\u0103 \u0219i Shav\u00fb\u2018\u00f4th<\/em>, adic\u0103 \u201ea s\u0103pt\u0103m\u00e2nilor\u201d) are loc la \u0219apte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 Pa\u0219te, la cincizeci de zile de la 14 Nisan (cf. Ex <\/em>23,14-17; 34,22; Lev<\/em> 23,15-21; Num<\/em> 28,26; Dt<\/em> 16,10.19-22). Ea \u00ee\u0219i are originea ca s\u0103rb\u0103toare agricol\u0103 care aminte\u0219te de experien\u021ba plin\u0103 de bucurie a recoltei.<\/p>\n

Tocmai aceast\u0103 bucurie permite trecerea de la contextul agricol la cel pascal, schimb\u00e2nd semnifica\u021bia s\u0103rb\u0103toarei, care devine comemorarea sf\u00e2r\u0219itului timpului \u201eprimului de\u0219ert\u201d, la poalele Muntelui Sinai, c\u00e2nd Yhwh \u00eei d\u0103 Legea lui Moise \u0219i poporului (Ex<\/em> 19).<\/p>\n

Rusaliile din Faptele Apostolilor <\/em>sunt construite ca antitip al comemor\u0103rii evreie\u0219ti (tip). Luca \u00eenlocuie\u0219te tablele Legii cu darul Duhului. Duhul stabile\u0219te cu poporul o rela\u021bie visceral\u0103, intim\u0103, mai profund\u0103 dec\u00e2t cea pe care o putea realiza Leg\u0103m\u00e2ntul de la Sinai. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 este exprimat\u0103 prin analogii \u0219i rezonan\u021be ale textelor Vechiului Testament, la care Luca face aluzie \u00een redactarea relat\u0103rii sale: \u201eadunarea\u201d poporului la poalele muntelui Sinai este redat\u0103 prin re\u00eent\u00e2lnirea Bisericii \u201e\u00een acela\u0219i loc\u201d; locuin\u021ba pe care Duhul o alege \u00een noua economie nu este v\u00e2rful unui munte, ci ad\u00e2ncul inimii; spre deosebire de poporul lui Israel, care prime\u0219te Legea \u00een aer liber, Biserica prime\u0219te Duhul \u00een interior, \u00eentr-o locuin\u021b\u0103, pentru a indica personalizarea darului, interiorizarea Duhului Sf\u00e2nt; bucuria \u00een fa\u021ba lui Yhwh este redat\u0103 prin atmosfera de bucurie din timpul rev\u0103rs\u0103rii Duhului.<\/p>\n

Structura<\/em><\/strong> pericopei<\/em><\/strong><\/p>\n

Prima scen\u0103 descrie ac\u021biunea Duhului (Fap<\/em> 2,1-4). Versetele 2-4 sunt dedicate teofaniei pneumatologice: v\u00e2ntul, zgomotul, focul \u0219i limbile. Este evident contextul acestor versete, care par s\u0103 se adreseze cititorilor deja ini\u021bia\u021bi \u00een istoria m\u00e2ntuirii biblice, din moment ce revin elementele tipice ale teofaniilor din Vechiul Testament (cerul, vocea, v\u00e2ntul, focul, zgomotul).<\/p>\n

\u00cen a doua scen\u0103 este descris\u0103 reac\u021bia celor prezen\u021bi (2,5-13). \u00cen versetele 5-8 sunt eviden\u021biate reac\u021biile oamenilor. Lista principalelor centre ale diasporei iudaice (vv. 9-11) aminte\u0219te de a\u0219a-numita \u201etabel\u0103 a popoarelor\u201d. Aici, inten\u021bia incluziv\u0103 este redat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eentr-o form\u0103 \u201ecentripet\u0103\u201d.<\/p>\n

O puternic\u0103 \u201efor\u021b\u0103 centrifug\u0103\u201d va fi imprimat\u0103 abia mai t\u00e2rziu, odat\u0103 cu perspectiva universal\u0103 a \u201ecelei de-a doua Rusalii\u201d (cf. 10, 44-48, unde se reg\u0103se\u0219te acela\u0219i vocabular pneumatologic), care confirm\u0103 extinderea m\u00e2ntuirii \u0219i asupra ucenicilor de origine p\u0103g\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00cemplinirea<\/em><\/strong><\/p>\n

Expresia\u00a0en<\/em>\u00a0t\u00f4<\/em>\u00a0sympl\u0113r\u00fbsthai<\/em>\u00a0din v. 1 \u2013 pe care o traducem prin \u201e\u00een \u00eemplinirea\u201d, \u201ela sf\u00e2r\u0219itul\u201d \u2013 nu este doar o indica\u021bie cronologic\u0103. Valoarea sa este \u00een primul r\u00e2nd teologic\u0103. Este un verb tipic lui Luca, care se g\u0103se\u0219te doar aici \u0219i \u00een\u00a0Lc\u00a0<\/em>9,51, la \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriei lui Isus spre Ierusalim: \u00abla \u00eemplinirea zilelor \u00een care urma s\u0103 fie ridicat…\u00bb. Acest mod de exprimare face aluzie la moartea pe cruce a lui Isus, dar \u0219i la \u00eenvierea \u0219i \u00een\u0103l\u021barea sa. Se poate spune c\u0103 c\u0103l\u0103toria lui Isus, povestit\u0103 \u00een \u201emarea sec\u021biune lucan\u0103\u201d (Lc<\/em>\u00a09,51\u201319,27), are un paralel \u00een Faptele<\/em> Apostolilor<\/em>, ale c\u0103ror pagini sunt dedicate c\u0103l\u0103toriei Bisericii de-a lungul istoriei. Odat\u0103 cu Rusaliile, speran\u021ba se \u00eempline\u0219te, promisiunea f\u0103cut\u0103 de Isus apostolilor este \u00eendeplinit\u0103.<\/p>\n

To\u021bi<\/em><\/strong> \u00eempreun\u0103 \u0219i<\/em><\/strong> \u00een<\/em><\/strong> acela\u0219i<\/em><\/strong> loc<\/em><\/strong><\/p>\n

Luca subliniaz\u0103, de asemenea, faptul c\u0103 erau \u201eto\u021bi \u00eempreun\u0103\u201d. Sensul cuv\u00e2ntului \u201eto\u021bi\u201d nu este univoc: se refer\u0103 doar la Cei Doisprezece sau face aluzie la Cei O Sut\u0103 Dou\u0103zeci din Fap<\/em> 1,15? Ceea ce reiese cu siguran\u021b\u0103 este colegialitatea acestui grup \u00een momentul \u00een care prime\u0219te darul Duhului.<\/p>\n

Indica\u021bia \u201e\u00een acela\u0219i [loc]\u201d (ep\u00ed<\/em> to<\/em> aut\u00f3<\/em>) se refer\u0103 \u00een mod tradi\u021bional la \u201ecamera de sus\u201d din Fap<\/em> 1,13, identificat\u0103 cu Cenacolul Cinei celei de Tain\u0103 (Mc <\/em>14,15;\u00a0Lc<\/em>\u00a022,12); dar ar putea fi vorba \u0219i de casa v\u0103duvei Maria, mama t\u00e2n\u0103rului Marcu (viitorul evanghelist?), unde discipolii obi\u0219nuiau s\u0103 se adune c\u00e2nd se aflau la Ierusalim. \u00cen orice caz, aici conteaz\u0103 faptul c\u0103 nu este vorba doar de o apropiere fizic\u0103, ci de o unitate a inimilor.<\/p>\n

\u00cen Fap<\/em> 4,32 se va spune \u00een mod expres c\u0103 mul\u021bimea credincio\u0219ilor \u00abavea o singur\u0103 inim\u0103 \u0219i un singur suflet\u00bb.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Darul<\/em><\/strong>\u00a0comunic\u0103rii<\/em><\/strong><\/p>\n

Fenomenul limbilor trebuie \u00een\u021beles bine. Nu este vorba de glosolalie, adic\u0103 de emiterea de sunete de ne\u00een\u021beles, prin care ne adres\u0103m lui Dumnezeu (dar nu celorlal\u021bi!).<\/p>\n

Mai degrab\u0103, se face referire la \u201evorbirea \u00een limbi diferite de a lor\u201d: to\u021bi au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een limbi \u201ea\u0219a cum Duhul le d\u0103dea puterea s\u0103 se exprime\u201d (v. 4). Verbul apophth\u00e9ngomai<\/em> implic\u0103 o ascultare ra\u021bional\u0103, deloc extatic\u0103. Dincolo de diversele interpret\u0103ri, r\u0103m\u00e2ne clar c\u0103 Duhul a creat unitate \u00een diferen\u021b\u0103.<\/p>\n

Luca insist\u0103 asupra reac\u021biilor uimite ale celor prezen\u021bi. La v. 7 relateaz\u0103 c\u0103 \u00aberau \u00een afara lor \u0219i se minuneau\u00bb: primul verb, ex\u00edst\u0113mi<\/em>, indic\u0103 ie\u0219irea din sine din cauza a ceva care surprinde foarte mult; al doilea verb, thaum\u00e1z\u014d<\/em>, indic\u0103 uimirea. O astfel de endiad\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u0219i la v. 12, la \u00eencheierea relat\u0103rii despre rev\u0103rsare: \u201eTo\u021bi erau uimi\u021bi \u0219i nedumeri\u021bi\u201d. Oamenii \u00eentreab\u0103 care este semnifica\u021bia evenimentului, iar Luca \u00eensu\u0219i ofer\u0103 un r\u0103spuns dublu, prin m\u0103rturia celor care cred (v. 11) \u0219i prin sarcasmul celor care nu cred, deoarece sunt plini de prejudec\u0103\u021bi \u00eempotriva apostolilor (v. 13: \u201esunt be\u021bi de must!\u201d). Faptul c\u0103 autorul relateaz\u0103 ambele reac\u021bii m\u0103rturise\u0219te valoarea teologic\u0103 a evenimentului, care pune la \u00eencercare credin\u021ba celor prezen\u021bi atunci (\u0219i a cititorilor de ast\u0103zi).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen<\/em> reflec\u021bia<\/em> asupra<\/em> lecturii<\/em> de ast\u0103zi<\/em> ocup\u0103<\/em> un<\/em> loc<\/em> central experien\u021ba eclezial\u0103 a credincio\u0219ilor, care, \u00een diversitatea lor autentic\u0103, formeaz\u0103 armonios Trupul lui Cristos. Acest accent se \u00eenscrie perfect \u00een cadrul celebr\u0103rii Rusaliilor.<\/em><\/p>\n

Argumenta\u021bia din 1Cor<\/em> 12 culmineaz\u0103 cu afirma\u021bia \u201evoi sunte\u021bi Trupul lui Cristos\u201d (v. 27). Tema este preg\u0103tit\u0103 \u00een selec\u021bia de ast\u0103zi. \u00cen fa\u021ba diverselor for\u021be centrifuge ale comunit\u0103\u021bii pline de via\u021b\u0103 din Corint, Paul nu alege calea \u201esimplific\u0103rii\u201d sau a \u201era\u021bionaliz\u0103rii\u201d resurselor; dimpotriv\u0103, el \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 complexitatea unei Biserici care cre\u0219te, amintindu-le tuturor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub ac\u021biunea Duhului. Nu este vorba de a pune o barier\u0103 \u00eempotriva pluralit\u0103\u021bii darurilor care \u00eempodobesc comunitatea. Mai degrab\u0103, Paul se preocup\u0103 s\u0103 indice \u0219i s\u0103 fac\u0103 mereu accesibil acel izvor din care to\u021bi beau o singur\u0103 ap\u0103: \u201eto\u021bi am fost ad\u0103pa\u021bi de un singur Duh\u201d (1Cor<\/em> 12,13).<\/p>\n

Ca<\/em><\/strong> muzic\u0103<\/em><\/strong> de ansamblu<\/em><\/strong><\/p>\n

Punctul de plecare este clar: nimeni nu poate m\u0103rturisi o credin\u021b\u0103 dreapt\u0103 \u00een Isus Cristos dec\u00e2t \u00absub ac\u021biunea Duhului Sf\u00e2nt\u00bb (v. 3). \u00cen aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 se exprim\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul \u00abteologal\u00bb al credin\u021bei, care este \u00eentr-adev\u0103r o aderare liber\u0103, dar a unei libert\u0103\u021bi abilitate de ac\u021biunea prevenient\u0103 a Duhului.<\/p>\n

\u00cen versetele 4-6, Paul nu ezit\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 \u00eempreun\u0103 complexitatea teandric\u0103 a comunit\u0103\u021bii ecleziale, adic\u0103 a unei realit\u0103\u021bi fragile \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, modelat\u0103 de Duhul. Elementele plurale provin de la Dumnezeu \u0219i curg spre El. Diversitatea \u201eharurilor\u201d, \u201eslujirilor\u201d \u0219i \u201eactivit\u0103\u021bilor\u201d este reunit\u0103 \u00een unicitatea \u201eDuhului\u201d, a \u201eDomnului\u201d, a \u201eDumnezeului\u201d, \u201ecare lucreaz\u0103 totul \u00een to\u021bi\u201d.<\/p>\n

Modul \u00een care Paul argumenteaz\u0103 este foarte instructiv; el nu le spune corintenilor \u201efi\u021bi buni dac\u0103 pute\u021bi\u201d, ci \u00eei conduce, treptat, s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 totul vine de la Dumnezeu; nu doar harurile cele mai str\u0103lucitoare sau slujirile cele mai nobile, ci \u0219i orice activitate care, \u00een smerenie \u0219i t\u0103cere, zide\u0219te Biserica. \u00cen definitiv, tot binele vine de la Trinitate \u0219i totul se \u00eentoarce la Trinitate ca laud\u0103 \u0219i mul\u021bumire.<\/p>\n

Versetul 7 sintetizeaz\u0103 exemplific\u0103rile anterioare: unicitatea Duhului se articuleaz\u0103 \u00een multiple manifest\u0103ri, care sunt conferite \u201efiec\u0103ruia\u201d (nu \u00een mod generic \u201etuturor\u201d). Fiecare botezat, prin propriile sale caracteristici \u0219i prin cele ale carismei sale, contribuie la manifestarea Duhului; nu pentru sine \u00eensu\u0219i, ci \u201epentru binele comun\u201d. Ca \u00een interpretarea unei piese muzicale de ansamblu: interpre\u021bii \u00ee\u0219i ofer\u0103 reciproc, chiar \u0219i \u00een t\u0103cerea pauzelor, caracterul \u0219i particularit\u0103\u021bile timbrale ale propriului instrument. \u0218i orice diversitate contribuie la realizarea unit\u0103\u021bii piesei, a c\u0103rei complexitate este unificat\u0103 de spiritul care a inspirat compozi\u021bia.<\/p>\n

Trebuie recunoscut cu sinceritate c\u0103, adesea, interpretarea \u201epartiturilor noastre pastorale\u201d r\u0103m\u00e2ne \u00een dificultate; de fapt, at\u00e2t con\u0219tientizarea particularit\u0103\u021bilor\/diversit\u0103\u021bilor, c\u00e2t \u0219i \u00eencredin\u021barea acestora suflului Duhului, par s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara logicii care inspir\u0103 practica interpretativ\u0103. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m un \u201estil\u201d carismatic \u0219i ministerial; s\u0103 tr\u0103im o nelini\u0219te care fuge de status<\/em> quo<\/em>. Cum ar fi posibil, altfel, s\u0103 sesiz\u0103m semnele timpurilor \u0219i formele actuale \u0219i \u201eutile\u201d ale unei vie\u021bi \u2013 personale \u0219i comunitare \u2013 conform Duhului?<\/p>\n

Biserica: trupul<\/em><\/strong> lui<\/em><\/strong> Cristos<\/em><\/strong><\/p>\n

Selec\u021bia liturgic\u0103 a textului omite scurta enumerare a carismelor (cf. v. 8-11) \u0219i trece la ilustrarea metaforei organice a trupului \u0219i a m\u0103dularelor (cf. v. 12-13).<\/p>\n

Numai pornind de la \u201eun singur botez\u201d se \u00een\u021belege \u0219i se valorizeaz\u0103 pluralitatea carismelor, a slujirilor \u0219i a activit\u0103\u021bilor, cu condi\u021bia ca acestea s\u0103 nu devin\u0103 markeri<\/em> socio-culturali sau, mai r\u0103u, niveluri ale unei piramide ierarhice. Dintre aceste diferen\u021be supraevaluate, Paul men\u021bioneaz\u0103 dou\u0103, care trebuiau s\u0103 conteze foarte mult pentru destinatarii scrisorii: diferen\u021ba dintre iudei \u0219i greci \u0219i cea dintre liberi \u0219i sclavi. Ele pot p\u0103stra o anumit\u0103 valoare pentru acea vreme, dar sunt destinate s\u0103 dispar\u0103 sau, \u00een orice caz, s\u0103 p\u0103leasc\u0103 \u00een fa\u021ba \u00eencorpor\u0103rii care s-a realizat prin botez.<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Am ascultat deja acest pasaj \u00een a doua duminic\u0103 de Pa\u0219te. Selec\u021bia de ast\u0103zi prezint\u0103 a\u0219a-numita \u201eRusaliile ioaneane\u201d. Accentul pus pe darul Duhului Sf\u00e2nt c\u0103tre Cei Unsprezece \u0219i pe slujirea reconciliere orienteaz\u0103 o reinterpretare a pasajului \u00eentr-o perspectiv\u0103 pneumatic\u0103 \u0219i eclezial\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Prima<\/em><\/strong> zi a<\/em><\/strong> unei<\/em><\/strong> noi<\/em><\/strong> crea\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n

Ucenicii se afl\u0103 \u00een\u0103untru, de team\u0103 fa\u021b\u0103 de iudei. Se respir\u0103 o atmosfer\u0103 g\u00e2nditoare; ba chiar, nu se respir\u0103 deloc: acel cenacol, \u00een \u00eentuneric, pare p\u0103m\u00e2ntul \u201eneprivit \u0219i ne\u00eempodobit\u201d al originilor (cf. Gen<\/em> 1,2). Evident, nici vestirea Mariei, nici m\u0103rturia lui Petru \u0219i a ucenicului iubit (cf. In<\/em> 20,1-18) nu au avut efectul de a trezi credin\u021ba \u00een ceilal\u021bi ucenici, care prefer\u0103 s\u0103 se baricadeze \u00een cas\u0103. Cu toate acestea, acea prim\u0103 zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii este pe cale s\u0103 devin\u0103 prima zi a unei noi crea\u021bii.<\/p>\n

\n

Izbucnirea<\/em><\/strong>\u00a0p\u0103cii<\/em><\/strong><\/p>\n

Cel \u00cenviat, f\u0103r\u0103 s\u0103 bat\u0103 la u\u0219\u0103, apare \u00eentr-o cas\u0103 a celor frico\u0219i. Nu este nevoie s\u0103 deschidem u\u0219ile Celui care este U\u0219a (In <\/em>10,7-10). A\u0219a cum a r\u0103sunat atunci primul Cuv\u00e2nt \u2013 \u00abS\u0103 fie lumin\u0103!\u00bb (Gen<\/em> 1,3) \u2013, tot a\u0219a, \u00een acea sear\u0103 de Pa\u0219te, r\u0103sun\u0103 Cuv\u00e2ntul Celui \u00cenviat: \u00abPace vou\u0103!\u00bb (In <\/em>20,19). A\u0219a cum lumina a fost atunci premisa separ\u0103rilor creatoare, tot a\u0219a acum pacea Celui \u00cenviat arunc\u0103 o nou\u0103 lumin\u0103 asupra experien\u021bei p\u0103catului \u0219i a r\u0103ului. Aceast\u0103 nou\u0103 crea\u021bie poart\u0103 numele de reconciliere: ea, \u00eenainte de a deveni ministerialitate, reprezint\u0103 mai \u00eent\u00e2i o transfigurare cosmic\u0103.<\/p>\n

Cel \u00cenviat repet\u0103 \u201ePace vou\u0103!\u201d, f\u0103c\u00e2nd acel salut \u0219i mai \u201erotund\u201d \u0219i cuprinz\u0103tor, amintind de In<\/em> 14,27: \u201eV\u0103 las pacea, v\u0103 dau pacea Mea. Nu cum o d\u0103 lumea, Eu v-o dau\u201d. Ce \u00eenseamn\u0103 \u201enu cum o d\u0103 lumea\u201d? Lumea ofer\u0103 o pace-valoare, adic\u0103 un obiectiv viitor care trebuie urm\u0103rit sau un rezultat care trebuie men\u021binut. Pacea Celui \u00cenviat, \u00een schimb, este mult mai mult dec\u00e2t o valoare: ea este un principiu<\/em> indivizibil \u0219i primar (care \u00eenvinge emo\u021bia primar\u0103 a fricii), f\u0103r\u0103 de care nu poate exista nicio valoare. Pe fundamentul p\u0103cii se articuleaz\u0103 trei misiuni: trimiterea, darul Duhului \u0219i puterea de a ierta.<\/p>\n

Trimiterea<\/em><\/strong><\/p>\n

Apari\u021bia lui Isus marcheaz\u0103 o important\u0103 predare a \u0219tafetei. Prin trimitere, Cel \u00cenviat certific\u0103 natura misionar\u0103 a Bisericii: \u201eA\u0219a cum Tat\u0103l m-a trimis pe mine, a\u0219a v\u0103 trimit \u0219i eu pe voi\u201d (20,21).<\/p>\n

Procesiunile interne Trinit\u0103\u021bii pun \u00een mi\u0219care ac\u021biunea eclezial\u0103: a\u0219a cum de la Tat\u0103l la Fiul, tot a\u0219a de la Fiul la Biseric\u0103; iar Duhul Sf\u00e2nt este garantul acestor procesiuni.<\/p>\n

Trimiterea misionar\u0103 trebuie citit\u0103 pe fundalul paterologiei, cristologiei \u0219i pneumatologiei celui de-al patrulea Evanghelie: dac\u0103 Fiul este \u201eexegez\u0103\u201d perfect\u0103 a Tat\u0103lui (cf. 1,18), atunci discipolii, datorit\u0103 darului Duhului, pot deveni \u201eexegez\u0103\u201d a lui Cristos, de\u0219i se disting de El. Procesiunile persoanelor divine nu r\u0103m\u00e2n \u00eenchise \u00een divinitate, ci se extind c\u0103tre lume, implic\u00e2nd Biserica.<\/p>\n

\n

Darul<\/em><\/strong><\/p>\n

Marele dar, pe care Isus \u00eel avea \u00een perspectiv\u0103 (cf. 14,15-29; 15,26-27; 16,7-15) \u0219i pe care \u00eel anticipase deja \u00een ultima suflare pe cruce (cf. 19,30.43), se manifest\u0103 pe deplin chiar \u00een ziua Pa\u0219telui, la apusul soarelui: \u00abPrimi\u021bi Duhul Sf\u00e2nt\u00bb. \u00cen al patrulea Evanghelie, Pa\u0219tele \u0219i Rusaliile constituie un singur eveniment: M\u00e2ntuitorul \u00eenviat instaureaz\u0103 imediat timpul Duhului care \u00eendiviniz\u0103. A\u0219a cum \u00eenceputul celui de-al patrulea Evanghelie este marcat de darul Duhului c\u0103tre Cristos (1,32-33), tot a\u0219a \u00eencheierea sa poveste\u0219te transmiterea Duhului c\u0103tre ucenici, care reprezint\u0103 un nou \u00eenceput. Merit\u0103 subliniat\u0103 valoarea general\u0103 a rev\u0103rs\u0103rii Duhului, care nu este legat\u0103 sau limitat\u0103 la o func\u021bie sau la o stare particular\u0103, ci \u00eei cuprinde pe to\u021bi ucenicii f\u0103r\u0103 excep\u021bie.<\/p>\n

\u00cen compara\u021bie cu Rusaliile lui Luca (cf. Fap<\/em> 2), In<\/em> 20,22 poveste\u0219te manifestarea Duhului ca insuflare<\/em>, cre\u00e2nd astfel o leg\u0103tur\u0103 cu Gen<\/em> 2,7: \u00abDomnul Dumnezeu a modelat omul din \u021b\u0103r\u00e2na p\u0103m\u00e2ntului \u0219i a suflat<\/em> \u00een n\u0103rile lui un suflare de via\u021b\u0103\u00bb. Crea\u021biei din Genez\u0103 \u00eei corespunde reconcilierea pascal\u0103, realizat\u0103 de Tat\u0103l \u00een Fiul prin rev\u0103rsarea Duhului: ucenicii, r\u0103ma\u0219i f\u0103r\u0103 suflare din cauza fricii (cf. Gen<\/em> 3,10; In<\/em> 20,19), revin la respira\u021bie cu suflul \u00eensu\u0219i al Celui \u00cenviat (cf. Gen <\/em>2,7; In <\/em>20,22).<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Iertarea<\/em><\/strong><\/p>\n

Darul Duhului se concretizeaz\u0103 \u00een iertare \u0219i iertare: \u00abCelor c\u0103rora le ve\u021bi ierta p\u0103catele, le vor fi iertate\u00bb (v. 23). Ucenicii, duc\u00e2nd mai departe opera lui Cristos sub c\u0103l\u0103uzirea M\u00e2ng\u00e2ietorului, sunt \u00eenvesti\u021bi cu puterea de a ierta. Aici, referirea la \u201ep\u0103cate\u201d nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sens strict, ci ca o respingere general\u0103 a revela\u021biei cristologice.<\/p>\n

Slujirea \u00eemp\u0103c\u0103rii s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de Isus este transmis\u0103 comunit\u0103\u021bii celor care cred \u00een Cel \u00cenviat. Numai Dumnezeu poate oferi un Dar perfect: El \u00censu\u0219i, de fapt, se d\u0103ruie\u0219te! Este \u00eens\u0103 oportun s\u0103 revenim la o traducere mai literal\u0103 a v. 23. \u00cen textul original, \u00een schimb, se folosesc dou\u0103 forme afirmative ale verbului\u00a0krat\u00e9\u014d<\/em>: \u00abpe c\u00e2t de mult ve\u021bi re\u021bine [p\u0103catele], at\u00e2t vor fi re\u021binute\u00bb.<\/p>\n

Nu este u\u0219or s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea re\u021bine p\u0103catele\u201d; nici nu este evident c\u0103 aceast\u0103 expresie echivaleaz\u0103 cu \u201ea nu ierta p\u0103catele\u201d. De fapt, numai Dumnezeu are puterea de a \u201enu<\/em>\u00a0ierta\u201d; discipolii pot cel mult \u201es\u0103 le re\u021bin\u0103\u201d, adic\u0103 pot doar s\u0103 declare c\u0103 p\u0103catul nu a fost \u00eenc\u0103 iertat. Mai mult, \u201ea re\u021bine\u201d p\u0103catele pare aproape un remediu \u00eempotriva r\u0103sp\u00e2ndirii r\u0103ului: nu o omisiune a iert\u0103rii, ci o ac\u021biune de conten\u021bie, \u00een vederea convertirii \u0219i a \u00eemp\u0103c\u0103rii. \u00cen schimb, puterii de a re\u021bine \u00eei corespunde deplina putere de a ierta a\u0219a cum<\/em> iart\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

Este evident\u0103 \u0219i str\u00e2nsa leg\u0103tur\u0103 dintre v. 22 \u0219i v. 23: iertarea este rezultatul noii crea\u021bii care ia na\u0219tere datorit\u0103 acelei insufl\u0103ri; dac\u0103 Duhul sufl\u0103 un suflu de via\u021b\u0103, nu mai este loc pentru apneea mortal\u0103 a p\u0103catului. Re\u021binerea p\u0103catelor, prin urmare, nu este o decizie arbitrar\u0103 a ucenicilor, ci refuzul p\u0103c\u0103tosului care se \u00eenchide \u00een mod con\u0219tient fa\u021b\u0103 de nevoia de a respira Duhul.<\/p>\n

Iertarea, a\u0219ezat\u0103 astfel la sf\u00e2r\u0219it, reprezint\u0103 misiunea principal\u0103 a Bisericii. Iertarea p\u0103catelor pare \u00eentr-adev\u0103r una dintre acele lucr\u0103ri \u201emai mari\u201d promise ucenicilor: a ierta \u00eenseamn\u0103 a da na\u0219tere unei vie\u021bi noi \u0219i a o proiecta definitiv \u00een eternitate. Acest dar-sarcin\u0103 este pus \u00een m\u00e2inile Bisericii, sub c\u0103l\u0103uzirea M\u00e2ng\u00e2ietorului.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 3 aprilie\/mai 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 72<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. COBOR\u00c2REA DUHULUI SF\u00c2NT (RUSALIILE) 24 MAI 2026 A TE RUGA NU ESTE AT\u00c2T DE GREU de Jos\u00e9 Antonio Pagola Totul pare s\u0103 indice […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":37056,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45495"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45495"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45495\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45496,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45495\/revisions\/45496"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37056"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}