{"id":45388,"date":"2026-05-17T08:48:46","date_gmt":"2026-05-17T05:48:46","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=45388"},"modified":"2026-05-17T11:37:06","modified_gmt":"2026-05-17T08:37:06","slug":"testamentul-lui-isus-meditatie-pentru-duminica-a-vii-a-din-timpul-pascal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/05\/17\/testamentul-lui-isus-meditatie-pentru-duminica-a-vii-a-din-timpul-pascal\/","title":{"rendered":"Testamentul lui Isus\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a VII-a din Timpul Pascal"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA\u00a0 A VII-A DIN TIMPUL PASCAL<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>17 MAI 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong>\u201eNU V\u0102 VOI L\u0102SA ORFANI\u201d (In 14, 18)<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Suferin\u021ba pentru Cristos \u00eel conduce pe cre\u0219tin la unirea sa cu Cel care ne-a revelat gloria lui Dumnezeu (<em>lectura a doua<\/em>). St\u0103ruiau \u00een rug\u0103ciune \u00eempreun\u0103: prima comunitate a apostolilor \u00een unire cu Maria \u0219i celelalte femei a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 promisiunea trimiterii M\u00e2ng\u00e2ietorului. E rug\u0103ciunea\u00a0 \u00een comun care une\u0219te \u0219i conduce la primirea Duhului (<em>prima lectur<\/em>\u0103). Isus nu doar c\u0103 \u201epleac\u0103\u201d, dar dore\u0219te s\u0103 plece asigur\u00e2ndu-i pe apostoli de prezen\u021ba sa. Testamentul lui Cristos este de fapt rug\u0103ciunea sacerdotal\u0103 a Marelui Preot, a Celui care la Cina de Tain\u0103 \u00eencredin\u021beaz\u0103 apostolilor sacramentele m\u00e2ntuirii (<em>Evanghelia<\/em>).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>TESTAMENTUL LUI ISUS<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Pr. Beni<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Am participat ca martor, cu oarecare sfial\u0103 dar totodat\u0103 cu deosebit\u0103 stim\u0103, la redactarea testamentului unui muribund, al\u0103turi de notarul chemat special, cu c\u00e2teva zile \u00eenaintea survenirii decesului. Pentru mine au fost momente pline de sentimente confuze. Aceast\u0103 stare s-a transformat \u00een sentimente de pace \u015fi m\u0103re\u0163ie, c\u00e2nd dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare, am asistat, tot ca martor, la pronun\u0163area testamentului \u00eentocmit. Atunci am \u00een\u0163eles c\u0103 ultimele dorin\u0163e ale unui om sunt sfinte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cens\u0103 mult mai sfinte \u015fi \u00eembucur\u0103toare sunt cuvintele M\u00e2ntuitorului din Evanghelia de ast\u0103zi. Noi cre\u015ftinii avem o mare bucurie. Rug\u0103ciunea lui Isus, prezentat\u0103 Tat\u0103lui Ceresc este ca un testament \u00eencredin\u0163at nou\u0103; un testament \u00een care primim garan\u0163ia, c\u0103 via\u0163a, activitatea, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Isus au \u00eemplinit m\u00e2ntuirea noastr\u0103. Moartea \u015fi \u00eenvierea lui Isus au fost \u00een\u0103l\u0163area noastr\u0103. O \u00een\u0103l\u0163are care se realizeaz\u0103 \u00een trei faze distincte \u015fi, totu\u015fi, concomitente: eliberarea de ispita \u201ecelui r\u0103u\u201d, sfin\u0163ire \u00een adev\u0103rul lui Dumnezeu \u015fi \u00eemplinirea unit\u0103\u0163ii ucenicilor. Nu este o \u00een\u0103l\u0163are glorioas\u0103, transcendent\u0103 \u015fi luminat\u0103 \u00een chip minunat de str\u0103lucirea cereasc\u0103, a\u015fa cum a fost \u00een\u0103l\u0163area la cer a Domnului Isus, pe care deja am celebrat-o. Este o \u00een\u0103l\u0163are continu\u0103, ce se realizeaz\u0103 \u00eentr-un oarecare parcurs, este o \u00een\u0103l\u0163are tensionat\u0103 cu momente confuze \u00een fa\u0163a diferitelor ispite \u015fi suferin\u0163e, o \u00een\u0103l\u0163are care poart\u0103 greutatea ap\u0103s\u0103toare dintre dorin\u0163ele pasionate ale lumii p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi aspira\u0163iile spirituale ale Duhului Sf\u00e2nt pe care le sim\u0163im \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103; o con\u015ftiin\u0163\u0103 uneori umbrit\u0103 de dubii \u015fi neclarit\u0103\u0163i, alteori \u00eensorit\u0103 de harul sfin\u0163itor care ne \u00eent\u0103re\u015fte speran\u0163a vie\u0163ii ve\u015fnice. O \u00een\u0103l\u0163are care se realizeaz\u0103 asemeni unui dar testamentar. Atunci c\u00e2nd primim un cadou, tr\u0103im mai \u00eent\u00e2i bucuria gestului care ni s-a f\u0103cut. Mai apoi realiz\u0103m valoarea cadoului, care poate s\u0103 ne fac\u0103 ferici\u0163i, sau care ne produce o dezam\u0103gire, sau poate s\u0103 ne lase indiferen\u0163i. Depinde de noble\u0163ea \u015fi intensitatea dorin\u0163ei personale. Unora li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fac\u0103 abuz \u00een pre\u0163uirea darului primit \u015fi astfel s\u0103 piard\u0103 bucuria gestului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu testamentul primit de la Domnul. Discipolul, cre\u015ftinul care tr\u0103ie\u015fte \u00eenc\u0103 \u00een aceast\u0103 lume, se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unui pericol, mereu actual. Pericolul de a se l\u0103sa antrenat \u00een mentalitatea lumeasc\u0103, nu chiar prietenoas\u0103 modului de g\u00e2ndire a lui Isus-Dumnezeu. De aceea Domnul s-a rugat pentru ucenicii s\u0103i afla\u0163i \u201e\u00een lume\u201d, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 uni\u0163i \u015fi sfin\u0163i\u0163i \u00een adev\u0103rul divin.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Astfel, \u00een\u0103l\u0163area noastr\u0103 se realizeaz\u0103 atunci c\u00e2nd c\u0103ut\u0103m comuniunea, atunci c\u00e2nd clarific\u0103m dubiile credin\u0163ei, atunci c\u00e2nd ne angaj\u0103m \u00een acceptarea responsabilit\u0103\u0163ii. Acest fel de \u00een\u0103l\u0163are devine un dar transformat \u00een fericire. Un oarecare domn \u00eemi povestea despre fratele s\u0103u care a plecat \u00een Australia, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103. La desp\u0103r\u0163ire \u015fi-au promis reciproc sprijin \u015fi ajutor, c\u00e2nd se vor afla la nevoie. Aceast\u0103 promisiune \u00eei men\u0163ine \u00eenc\u0103 uni\u0163i \u00een suflet. Nu se v\u0103d unul pe cel\u0103lalt dec\u00e2t prin internet. Dar sunt mereu bucuro\u015fi s\u0103 afle nout\u0103\u0163i reciproce, a\u015ftept\u00e2nd momentul c\u00e2nd va fi nevoie de ajutor. Este ca un testament sf\u00e2nt pe care-l poart\u0103 \u00een inim\u0103. Cu at\u00e2t mai sf\u00e2nt este testamentul lui Isus, care ne men\u0163ine uni\u0163i pe noi, cre\u015ftinii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O parte important\u0103 a misiunii pe care Isus Cristos le-a \u00eencredin\u021bat-o apostolilor a fost rug\u0103ciunea. \u00cen timp ce a\u0219teptau cobor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt, ei trebuiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een Ierusalim \u0219i s\u0103 se dedice acesteia. Domnul le dezv\u0103luise deja importan\u021ba acestei preg\u0103tiri \u00een Lc11, 9-13. Puterea pe care urmau s\u0103 o primeasc\u0103 era o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru instaurarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei. Prin urmare, urma\u0219ii lui Isus Cristos trebuiau s\u0103 se roage cu perseveren\u021b\u0103 pentru ca aceast\u0103 promisiune s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. Descrierea modului \u00een care au f\u0103cut acest lucru demonstreaz\u0103 dou\u0103 caracteristici importante ale unei rug\u0103ciuni eficiente. Ei s-au rugat cu <strong><em>perseveren\u021b\u0103 <\/em><\/strong>\u0219i \u00een <strong><em>unanimitate<\/em><\/strong>. To\u021bi, \u00eentr-un singur g\u00e2nd, au insistat \u00een rug\u0103ciune s\u0103 se fac\u0103 voia Domnului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prin aceasta, Dumnezeu \u0219i-a \u00eemplinit planul (Lc 11, 5-13; In 14, 13). \u00cen cele din urm\u0103, trebuie s\u0103 se \u00a0respecte ordinea stabilit\u0103 pentru a face lucrarea lui Dumnezeu. Ei trebuiau mai \u00eent\u00e2i s\u0103 a\u0219tepte cobor\u00e2rea Duhului pentru a-\u0219i \u00eencepe misiunea \u0219i aceasta nu le va apar\u021bine dec\u00e2t atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i vor recunoa\u0219te dependen\u021ba de Cristos \u0219i o vor cere. De\u0219i avem prezen\u021ba Duhului din momentul \u00een care ne \u00eencredem \u00een Cristos, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 avem nevoie de El \u0219i s\u0103 ne supunem lui pentru a desf\u0103\u0219ura o misiune rodnic\u0103. Nu o putem face niciodat\u0103 prin propriile noastre eforturi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vorbind despre \u201e\u00eencercarea de foc\u201d pe care o sufereau (1Pt 4, 12), acest pasaj \u00eencepe cu cuvinte puternice, care nu sunt u\u0219or de conciliat cu experien\u021ba Bisericii din secolul XXI, \u00een special \u00een Europa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pe vremea lui Petru, cre\u0219tinii puteau experimenta aceast\u0103 \u00eencercare de foc \u00een diferite moduri. Puteau fi batjocori\u021bi pentru c\u0103 practicile lor erau considerate ciudate. Puteau fi izola\u021bi de familiile lor din cauza deciziei lor de a se al\u0103tura lui Cristos sau, la un nivel mai profund puteau suferi din partea statului. Chiar dac\u0103 se pledeaz\u0103 pentru o dat\u0103 mai timpurie pentru prima scrisoare a lui Petru \u0219i, astfel, se recunoa\u0219te c\u0103 nu au existat persecu\u021bii imperiale la acea vreme, trebuie s\u0103 se accepte faptul c\u0103 primele mi\u0219c\u0103ri ale cre\u0219tinilor au fost tulbur\u0103toare pentru Imperiul Roman. Moartea lui Cristos a fost legat\u0103 de probleme politice. Bisericile pe care Paul le-a \u00eenfiin\u021bat \u00een Grecia \u0219i Asia Mic\u0103 erau cl\u0103dite pe moduri de a fi \u00een comunitate care erau \u00een tensiune cu modul imperial dominant de \u00een\u021belegere a organiz\u0103rii lumii. Cre\u0219tinii, fie c\u0103 proveneau din evrei sau neamuri, nu participau neap\u0103rat la cultul imperial \u0219i erau \u00eencuraja\u021bi s\u0103 dezvolte comunit\u0103\u021bi \u00een care diferen\u021bele de statut social nu jucau un rol at\u00e2t de important precum \u00een lumea imperial\u0103 din jur. Ca atare, cre\u0219tinii puteau fi percepu\u021bi ca o amenin\u021bare pentru ordinea stabilit\u0103, ceea ce \u00eei f\u0103cea victimele unor repercusiuni u\u0219oare sau severe. Suferin\u021ba nu era neap\u0103rat ceva care s\u0103 le par\u0103 ciudat sau nea\u0219teptat primilor cre\u0219tini. De fapt, scriitorii Noului Testament fac eforturi mari pentru a ar\u0103ta c\u0103 suferin\u021ba f\u0103cea mai mult sau mai pu\u021bin parte din experien\u021ba de a fi un urma\u0219 al lui Cristos. Prima scrisoare a lui Petru face acela\u0219i lucru, amintindu-le destinatarilor s\u0103i c\u0103, din moment ce Cristos a suferit, cre\u0219tinii se pot a\u0219tepta s\u0103 sufere \u0219i ei (1Pt 4, 13).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen cea de-a patra Evanghelie, Isus \u00ee\u0219i \u00eencheie sfaturile c\u0103tre ucenici cu un discurs de adio (In 14,1-17,26). Evanghelia acestei duminici (17,1-11) \u00eel prezint\u0103 pe Domnul Isus care mijloce\u0219te pentru ucenicii s\u0103i.\u00a0 Ace\u0219ti ucenici r\u0103spund la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Maestrului m\u0103rturisind c\u0103 ei cred c\u0103 Isus este Cel trimis de Dumnezeu.\u00a0 Aceast\u0103 m\u0103rturisire \u00eei situeaz\u0103 pe ucenici \u00een tab\u0103ra lui Isus care lupt\u0103 \u00eempotriva \u00eentunericului care cuprinde lumea.\u00a0 \u00centruc\u00e2t Isus va p\u0103r\u0103si \u00een cur\u00e2nd aceast\u0103 lume, discipolii au nevoie de sprijin \u0219i de sus\u021binere, de unde \u0219i rug\u0103ciunea de mijlocire care urmeaz\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Rug\u0103ciunea care urmeaz\u0103 este recunoscut\u0103 de to\u021bi comentatorii ca o mijlocire preo\u021beasc\u0103 din partea lui Isus pentru ai s\u0103i, iar unii comentatori ridic\u0103 solemnitatea rug\u0103ciunii la nivelul rug\u0103ciunii marilor preo\u021bi.\u00a0 Aceast\u0103 apreciere se datoreaz\u0103 a doi factori, dintre care niciunul nu este evident \u00een textul pe care \u00eel avem \u00een fa\u021b\u0103.\u00a0 \u00cen primul r\u00e2nd, potrivit lui In 19, 23, haina lui Isus era asem\u0103n\u0103toare cu ve\u0219mintele marelui preot evreu, adic\u0103 dintr-o bucat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Mul\u021bi cred c\u0103 referirea la haina lui Isus este o referire voalat\u0103 la func\u021bia sacerdotal\u0103 a lui Cristos.\u00a0 \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een scrisoarea c\u0103tre Evrei, autorul necunoscut \u00eel identific\u0103 pe Isus ca fiind marele preot al m\u0103rturiei noastre, cel care mijloce\u0219te pentru ucenicii s\u0103i. \u00cen pofida acestor factori, evangheliile canonice nu-l identific\u0103 pe Isus ca preot conform preo\u021biei lui Aron. Faptul c\u0103 textul este o rug\u0103ciune nu este nicio \u00eendoial\u0103, iar noi afirm\u0103m acest lucru, dar nu putem merge dincolo de aceast\u0103 afirma\u021bie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">To\u021bi sunt de acord c\u0103 rug\u0103ciunea are rolul de a \u00eencheia \u0219i de a \u00eenchide discursul de adio, dar nu exist\u0103 un consens cu privire la func\u021bia rug\u0103ciunii ca parte a discursului.\u00a0 Unii o v\u0103d ca pe o rug\u0103ciune de consacrare, \u00een timp ce al\u021bii o identific\u0103 ca fiind o rug\u0103ciune de mijlocire.\u00a0 Prima idee pune accentul pe consacrarea solemn\u0103 a Domnului Isus pentru a-L glorifica pe Tat\u0103l \u00een evenimentele pe care le va realiza \u00een cur\u00e2nd pe Muntele Calvar.\u00a0 Cea de-a doua vede \u00een rug\u0103ciune un act de mijlocire din partea Domnului Isus pentru ai s\u0103i \u0219i pentru dificult\u0103\u021bile cu care se vor confrunta ace\u0219tia la plecarea Maestrului. Ambele func\u021bii sunt \u00eendeplinite \u00een rug\u0103ciune. Consacrarea \u00eel preg\u0103te\u0219te pe Omul-Dumnezeu pentru lucrarea m\u00e2ntuitoare care \u00eel va glorifica pe Dumnezeu; apoi Isus se \u00eendreapt\u0103 spre nevoile urma\u0219ilor s\u0103i, deoarece consacrarea sa va avea ca rezultat plecarea lor din prezen\u021ba sa, ei vor avea nevoie de binecuv\u00e2ntarea divin\u0103 pentru a \u00eendeplini misiunea de care vor fi \u00eens\u0103rcina\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Unitatea rug\u0103ciunii (In 17,1-26) nu este dezb\u0103tut\u0103 \u0219i nu este dificil de subdivizat discursul \u00een componentele sale tematice.\u00a0 Mai \u00eent\u00e2i, Isus se roag\u0103 pentru glorificarea sa (vv. 1-5); apoi mijloce\u0219te pentru ucenici (vv. 6-19) \u0219i se \u00eencheie cu o minunat\u0103 mijlocire pentru cei care ajung s\u0103 cread\u0103 \u00een Isus prin m\u0103rturia apostolilor.\u00a0 Cu toate acestea, dac\u0103 accept\u0103m indica\u021biile formale ale rug\u0103ciunii (v. 1, \u201e\u0218i-a ridicat ochii\u201d; v. 9, \u201eM\u0103 rog pentru ei\u201d; v. 20, \u201eNu m\u0103 rog numai pentru ace\u0219tia\u201d) ca semn de diviziune, structura ar fi oarecum diferit\u0103. \u00cen versetele 6-8, Isus nu se roag\u0103 at\u00e2t de mult pentru discipolii s\u0103i, c\u00e2t declar\u0103 c\u0103 \u0219i-a f\u0103cut lucrarea \u00eenaintea discipolilor. Prefer\u0103m aceast\u0103 a doua variant\u0103, deoarece este fidel\u0103 textului biblic, iar v. 6-8 au mai mult \u00een comun cu glorificarea Fiului (vv. 1-5) dec\u00e2t cu mijlocirea sa pentru ucenici (vv. 9-19).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Note exegetice<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li style=\"font-weight: 400;\">1-5: Baz\u00e2ndu-se pe \u00eendeplinirea lucr\u0103rii \u00eencredin\u021bate de Tat\u0103l, Isus \u00eencepe rug\u0103ciunea prin mijlocirea pentru glorificarea Fiului \u0219i a Tat\u0103lui. Anterior, evanghelistul a subliniat c\u0103 ora glorific\u0103rii Fiului a r\u0103mas \u00eentr-un timp viitor. De exemplu, \u00een In 2,4 Isus \u00eensu\u0219i declar\u0103: \u201eNu a sosit \u00eenc\u0103 ceasul Meu\u201d. \u00cen In 13, 1 \u00eenceputul discursului de adio, anun\u021b\u0103 c\u0103 ora glorific\u0103rii Fiului era aproape, acum nu mai este nevoie de a\u0219teptare. Astfel, \u201ea venit ceasul\u201d indic\u0103 faptul c\u0103 scopul \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu este pe cale s\u0103 se realizeze &#8211; mai sunt doar c\u00e2teva ore p\u00e2n\u0103 la glorificarea Sa pe crucea \u00eens\u00e2ngerat\u0103 de pe Calvar.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eLucrurile\u201d despre care vorbe\u0219te Isus se refer\u0103 la con\u021binutul din In 14, 1-16, 33.\u00a0 Asum\u00e2ndu-\u0219i o pozi\u021bie evreiasc\u0103 pioas\u0103, \u201eridic\u00e2ndu-\u0219i ochii spre cer\u201d, Isus \u00ee\u0219i \u00eencepe rug\u0103ciunea de mijlocire.\u00a0 \u00cen rug\u0103ciunile lor, evreii \u00ee\u0219i ridicau ochii \u0219i, cu o voce audibil\u0103, \u00ee\u0219i rosteau rug\u0103ciunile. Ucenicii sunt prezen\u021bi \u00een timpul rug\u0103ciunii, de\u0219i nu exist\u0103 nicio indica\u021bie a prezen\u021bei lor \u00een pericop\u0103.\u00a0 Ei sunt aten\u021bi la rug\u0103ciunea Maestrului, poate c\u0103 nu \u00een\u021beleg \u00eentreaga rug\u0103ciune, dar sunt con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 Maestrul \u00eei p\u0103r\u0103se\u0219te, dar le-a promis c\u0103 nu vor fi singuri &#8211; \u00eei va \u00eenso\u021bi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus mijloce\u0219te mai \u00eent\u00e2i pentru el \u00eensu\u0219i: el a fost trimis de Tat\u0103l pentru a da via\u021ba ve\u0219nic\u0103 celor pe care Tat\u0103l, \u00een suveranitatea sa, i-a dat-o Fiului.\u00a0 Din nou, Isus afirm\u0103 tema central\u0103 a Evangheliei lui Dumnezeu: cunoa\u0219terea lui Dumnezeu Tat\u0103l, singurul Dumnezeu adev\u0103rat, \u0219i cunoa\u0219terea lui Isus ca fiind cel trimis de Dumnezeu. Este interesant c\u0103 aici Isus se refer\u0103 explicit la el \u00eensu\u0219i ca fiind \u201eIsus Cristos\u201d \u0219i nu cu termenul tipic de \u201etrimis al lui Dumnezeu\u201d.\u00a0 Observ\u0103m din nou egalitatea implicat\u0103 de paralelism.\u00a0 A-L cunoa\u0219te pe Isus \u00eenseamn\u0103 a-L cunoa\u0219te pe Dumnezeu, prin urmare Isus este Dumnezeu \u00een carne \u0219i oase. Pream\u0103rirea Fiului include nu numai r\u0103stignirea, ci \u0219i \u00eenvierea \u0219i \u00een\u0103l\u021barea, men\u021bionate aici indirect.\u00a0 F\u0103c\u00e2nd aluzie la \u00eentruparea sa, Isus cere ca gloria care l-a \u00eenso\u021bit \u00eenainte de \u00eentrupare s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la el. \u00cen versetul 1, Isus cere glorificarea sa pentru ca Dumnezeu s\u0103 fie glorificat \u00een mod egal.\u00a0 \u00cen versetele 4-5, aceast\u0103 secven\u021b\u0103 (glorificarea Fiului mai \u00eent\u00e2i, apoi glorificarea Tat\u0103lui) este inversat\u0103.\u00a0 Dumnezeu este glorificat pentru ca apoi Fiul s\u0103 fie glorificat.\u00a0 Exist\u0103 o glorificare reciproc\u0103 \u0219i necesar\u0103 \u00een dumnezeire: Dumnezeu nu poate fi glorificat f\u0103r\u0103 Fiul, iar Fiul nu poate fi glorificat f\u0103r\u0103 glorificarea Tat\u0103lui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen vv. 6-8 Isus face un rezumat foarte scurt al interac\u021biunii sale cu ucenicii.\u00a0 Ace\u0219tia \u201eau p\u0103zit cuv\u00e2ntul T\u0103u&#8230; au cunoscut c\u0103 toate lucrurile pe care mi le-ai dat vin de la Tine&#8230; \u0219i au crezut c\u0103 Tu m-ai trimis\u201d.\u00a0 \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul evangheliei, Ioan a afirmat c\u0103 Isus a venit s\u0103 reveleze gloria lui Dumnezeu, adic\u0103 s\u0103-L fac\u0103 cunoscut pe Dumnezeu (In 1,18). De-a lungul timpului, ucenicii au auzit cuvintele lui Isus \u0219i au observat gloria sa revelat\u0103 prin semne.\u00a0 \u00cen capitolul 6, ucenicii, \u00eempreun\u0103 cu mul\u021bimea, primesc instruc\u021biuni despre Isus, p\u00e2inea vie\u021bii, ceea ce \u00eei face pe mul\u021bi, chiar \u0219i pe unii ucenici, s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de Domnul, deoarece era o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 dificil\u0103.\u00a0 De\u0219i mul\u021bi dintre cei care se considerau discipoli se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Isus, adev\u0103ra\u021bii discipoli r\u0103m\u00e2n chiar \u0219i \u00een lipsa lor de \u00een\u021belegere.\u00a0 Ca reprezentant al tuturor discipolilor, Petru se pronun\u021b\u0103: \u201eDoamne, la cine s\u0103 mergem? Tu ai cuvintele vie\u021bii ve\u0219nice\u201d (In 6, 68).\u00a0 Adic\u0103, Petru recunoa\u0219te c\u0103 nu \u00een\u021belege totul pe moment, dar este sigur c\u0103 \u00een Isus are via\u021ba ve\u0219nic\u0103 \u0219i nu se va \u00eendep\u0103rta de El, \u00een ciuda dificult\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii.\u00a0 Apoi, \u00een capitolul 16, ucenicii spun c\u0103 au \u00een\u021beles \u00een sf\u00e2r\u0219it c\u0103 Isus nu mai vorbe\u0219te \u00een parabole (In 16, 29-30).\u00a0 \u00cen pofida acestor m\u0103rturisiri din partea ucenicilor, afirma\u021bia de fa\u021b\u0103 a lui Isus dezv\u0103luie un ton de asigurare \u0219i speran\u021b\u0103 care nu se reg\u0103se\u0219te anterior \u00een nara\u021biunea ioaneic\u0103.\u00a0 \u00cen capitolele precedente suntem informa\u021bi c\u0103, dintre cei doisprezece care \u00eel \u00eenso\u021besc pe Isus, unul \u00eel va tr\u0103da \u0219i unul \u00eel va nega; restul \u00eel vor abandona pe Domnul atunci c\u00e2nd acesta este arestat \u00een Ghetsemani. Cum poate, atunci, Isus s\u0103 spun\u0103 cu certitudine c\u0103 ei au \u0219tiut toate lucrurile?\u00a0 R\u0103spunsul este c\u0103 ei au recunoscut c\u0103 Isus este Fiul lui Dumnezeu, trimisul lui Dumnezeu (In 17, 8), iar aceast\u0103 m\u0103rturisire este mai mult dec\u00e2t suficient\u0103 pentru a-i include ca ale\u0219i ai lui Dumnezeu.\u00a0 Este evident c\u0103 expresia \u201etoate lucrurile\u201d nu este folosit\u0103 \u00eentr-un sens absolut, nici m\u0103car \u00een domeniul doctrinei cre\u0219tine, ci se refer\u0103 la tot ceea ce este necesar pentru a p\u0103stra rela\u021bia cu Dumnezeu pe care Isus o ofer\u0103 adep\u021bilor s\u0103i. Harul lui Dumnezeu este revelat \u00een Isus Cristos \u0219i suntem m\u00e2ntui\u021bi prin ceea ce a f\u0103cut Isus pentru noi. Singurul lucru pe care credincio\u0219ii trebuie s\u0103-l \u201efac\u0103\u201d este s\u0103 accepte declara\u021bia c\u0103 Isus este Cel trimis de Dumnezeu. Aceast\u0103 m\u0103rturisire ne asigur\u0103 c\u0103 \u0219tim tot ceea ce este necesar pentru m\u00e2ntuire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vv. 9-19: \u00a0Aceast\u0103 sec\u021biune lung\u0103 con\u021bine inima rug\u0103ciunii pentru ucenici.\u00a0 P\u00e2n\u0103 acum, ei au beneficiat foarte mult de prezen\u021ba vizibil\u0103 \u0219i de sprijinul direct al Domnului, dar aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 ia sf\u00e2r\u0219it. Ei au promisiunea Duhului care va fi trimis \u00een cur\u00e2nd \u0219i, de\u0219i Isus a declarat deja c\u0103 sprijinul \u0219i revela\u021bia pe care le va oferi Duhul este mai mult dec\u00e2t suficient\u0103 pentru bun\u0103starea grupului de ucenici, realitatea este c\u0103 plecarea Maestrului \u00eei \u00eentristeaz\u0103 \u0219i \u00eei sl\u0103be\u0219te. Prin urmare, Isus mijloce\u0219te acum pentru ei, cer\u00e2ndu-i lui Dumnezeu Tat\u0103l s\u0103 vegheze asupra lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>RUG\u0102CIUNE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong>Inimile noastre te pream\u0103resc pe tine Doamne, c\u0103ci recunoa\u015ftem \u00een via\u0163a noastr\u0103 lucrarea Duhului t\u0103u Sf\u00e2nt. O lucrare minunat\u0103 \u015fi plin\u0103 de splendoare; o lucrare ce se \u00eenal\u0163\u0103 deasupra \u00een\u0163elepciunii noastre omene\u015fti; o lucrare ce dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een\u0163elegerea \u015fi priceperea m\u0103iestriei noastre p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Pentru m\u0103re\u0163ia faptelor tale \u0163i se cuvine laud\u0103 \u015fi mul\u0163umire. Duhul t\u0103u s\u0103 \u00eendrume g\u00e2ndurile noastre spre bun\u0103tate \u015fi puterea Lui s\u0103 \u00eencurajeze voin\u0163a noastr\u0103 \u015fov\u0103ielnic\u0103. Cu harul t\u0103u s\u0103 \u00eempodobe\u015fti umilin\u021ba inimilor noastre \u015fi lumina Duhului t\u0103u s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 asupra noastr\u0103 pentru a nu pierde iubirea ta. Duhul t\u0103u s\u0103 ne uneasc\u0103 \u00een pace \u015fi bucurie. Amin.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul \u201eDuminica \u00een familie\u201d nr. 30 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 28<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0 DUMINICA\u00a0 A VII-A DIN TIMPUL PASCAL 17 MAI 2026 \u00a0\u201eNU V\u0102 VOI L\u0102SA ORFANI\u201d (In 14, 18) Suferin\u021ba pentru Cristos \u00eel conduce [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":45389,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45388"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45388"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45388\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45390,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45388\/revisions\/45390"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/45389"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}