{"id":45206,"date":"2026-05-03T08:46:09","date_gmt":"2026-05-03T05:46:09","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=45206"},"modified":"2026-05-03T08:46:09","modified_gmt":"2026-05-03T05:46:09","slug":"sa-nu-se-tulbure-inima-voastra-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/05\/03\/sa-nu-se-tulbure-inima-voastra-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eS\u0103 nu se tulbure inima voastr\u0103\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a V-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A V-A A PA\u0218TELUI<\/u><\/strong><\/p>\n

3 MAI 2026<\/strong><\/p>\n

NU DISTRUGE\u021aI VIA\u021aA<\/strong><\/p>\n

de Jos\u00e9 Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Se vorbe\u0219te mult printre noi despre violen\u021b\u0103, dar nu se aprofundeaz\u0103 \u00eentotdeauna r\u0103d\u0103cinile din care izvor\u0103sc anumite forme de violen\u021b\u0103 \u0219i distructivitate specifice societ\u0103\u021bii actuale. Exist\u0103 un tip de violen\u021b\u0103 a c\u0103rei principal\u0103 cauz\u0103 este frustrarea. C\u00e2nd o persoan\u0103 se simte frustrat\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te aspira\u021biile sale cele mai profunde, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care nu mai poate crede \u00een iubire, prietenie sau dreptate, este u\u0219or ca \u00een inima sa s\u0103 creasc\u0103 ostilitatea \u0219i respingerea. Dezam\u0103girea poate duce la ura fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. Acea persoan\u0103 simte nevoia s\u0103 demonstreze c\u0103 societatea este demn\u0103 de dispre\u021b, c\u0103 totul este r\u0103u, c\u0103 oamenii sunt r\u0103i, c\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i este rea. Atunci respinge ideile \u0219i valorile, maltrateaz\u0103 oamenii, distruge lucrurile, se autodistruge. Pe aceast\u0103 cale se poate ajunge la sinuciderea psihic\u0103 \u0219i chiar fizic\u0103. Exist\u0103 o alt\u0103 form\u0103 de violen\u021b\u0103 care este rezultatul unei vie\u021bi goale, mutilate, netr\u0103ite. Fiin\u021ba uman\u0103 nu tolereaz\u0103 goliciunea. Are nevoie s\u0103 dea sens vie\u021bii sale, s\u0103 lase o amprent\u0103 \u00een lume, s\u0103 se fac\u0103 sim\u021bit\u0103. \u0218i dac\u0103 nu poate crea via\u021b\u0103, o distruge.<\/p>\n

Pentru a crea via\u021b\u0103, este nevoie de iluzie, de stimulare, de munc\u0103, de dedicare. Pentru a o distruge, este suficient un singur lucru: folosirea for\u021bei. Atunci persoana se afirm\u0103 pe sine \u0219i se simte pe sine distrug\u00e2nd, maltrat\u00e2nd, f\u0103c\u00e2nd r\u0103u.<\/p>\n

Psihologi renumi\u021bi ne avertizeaz\u0103, de asemenea, asupra unei tendin\u021be patologice care pare s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 ast\u0103zi \u00een anumite sectoare ale societ\u0103\u021bii, \u0219i anume iubirea pentru moarte, \u201enecrofilia\u201d.\u00a0E.<\/em>\u00a0Fromm\u00a0<\/em>nu ezit\u0103 s\u0103 o considere un grav \u201esindrom al decaden\u021bei\u201d.<\/p>\n

C\u00e2nd nu se g\u0103se\u0219te un sens profund al vie\u021bii, poate cre\u0219te \u00een persoan\u0103 atrac\u021bia pentru ceea ce este mort, pentru ceea ce este neanimat. Ma\u0219inile fascineaz\u0103 mai mult dec\u00e2t oamenii \u00een\u0219i\u0219i. Mecanicul atrage mai mult dec\u00e2t fiin\u021bele vii. Se iube\u0219te noaptea mai mult dec\u00e2t lumina zilei. Se caut\u0103 zgomotul \u0219i agita\u021bia, \u0219i nu at\u00e2t creativitatea \u0219i cre\u0219terea interioar\u0103. Pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, via\u021ba \u201ese exteriorizeaz\u0103\u201d. Bucuria de a tr\u0103i este \u00eenlocuit\u0103 de r\u0103ceala func\u021bion\u0103rii. \u00centreb\u0103rile cheie sunt acestea: func\u021bionezi deja? cum func\u021bioneaz\u0103 corpul t\u0103u? func\u021bioneaz\u0103 c\u0103snicia ta?<\/p>\n

Dar omul nu este o ma\u0219in\u0103. Fie c\u0103 \u0219tie sau nu, fiin\u021ba uman\u0103 are nevoie s\u0103 se tr\u0103iasc\u0103 pe sine \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 via\u021ba \u00een \u00eentregime p\u00e2n\u0103 la ultima ei profunzime \u0219i\u00a0p\u00e2n\u0103 la ultimul ei adev\u0103r.<\/em><\/p>\n

Pentru a nu se sim\u021bi pierdut \u0219i dezorientat, are nevoie s\u0103 cunoasc\u0103\u00a0calea.<\/em>\u00a0S\u0103 \u0219tie \u00eencotro trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendrepte energiile, vitalitatea, capacitatea creatoare.<\/p>\n

Pentru a iubi via\u021ba<\/em>, pentru a o construi zi de zi, omul are nevoie de un orizont, de o speran\u021b\u0103 final\u0103. Tocmai asta descoper\u0103 cre\u0219tinul \u00een Cel ale c\u0103rui cuvinte le amintim \u0219i ast\u0103zi: \u201eEu<\/em> sunt<\/em> calea,<\/em> adev\u0103rul<\/em> \u0219i<\/em> via\u021ba\u201d.<\/em><\/p>\n

S\u0102 NU SE TULBURE INIMA VOASTR\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne afl\u0103m \u00een contextul Cinei de Tain\u0103, iar Isus \u0219tie foarte bine ce \u00eei a\u0219teapt\u0103 pe ucenici. Este un moment dramatic \u0219i solemn pe care \u00eel tr\u0103ie\u0219te al\u0103turi de ei. Gesturile pe care le-a f\u0103cut ar trebui s\u0103 le ofere o cheie de interpretare, dar oare nu vor fi cople\u0219i\u021bi, zdrobi\u021bi de evenimente? Nu vor r\u0103m\u00e2ne dezorienta\u021bi, tulbura\u021bi, c\u00e2nd vor asista la prinderea Lui, la condamnarea Lui, la moartea Lui pe Cruce?<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, \u00eenainte ca totul s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, El \u00eei invit\u0103 s\u0103 aib\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een El, chiar dac\u0103 aparen\u021bele vor juca toate \u00een defavoarea Lui. Desigur, cuvintele Lui cap\u0103t\u0103 cu totul alt sim\u021b\u0103m\u00e2nt c\u00e2nd sunt ascultate dup\u0103 \u00eenviere, a\u0219a cum facem noi ast\u0103zi.<\/p>\n

De fapt, Patimile \u0219i moartea lui Isus nu reprezint\u0103 un incident de parcurs, de uitat dup\u0103 \u00eenvierea sa. Dimpotriv\u0103, ele constituie un tot unitar cu aceasta: Cel \u00cenviat este cel care a fost r\u0103stignit; cel care se afl\u0103 \u00een gloria lui Dumnezeu este acela\u0219i care a fost umilit, insultat, b\u0103tut, r\u0103stignit pe o cruce. Acest lucru nu-l putem uita. Astfel apare un alt sens, poate mai pu\u021bin evident, pe care \u00eel cap\u0103t\u0103 cuvintele sale.<\/p>\n

El<\/em>\u00a0este<\/em>\u00a0Calea<\/em>, dar nu o cale larg\u0103, comod\u0103, \u00een pant\u0103. Ultimii s\u0103i pa\u0219i s-au \u00eendreptat spre Golgota, cu spatele \u00eens\u00e2ngerat, \u00eempov\u0103rat de lemnul crucii. Este aceasta calea <\/em>pe care trebuie s\u0103 ne av\u00e2nt\u0103m \u0219i noi? Desigur! \u0218i este singura care duce la \u00eenviere. Accesul la plin\u0103tatea ve\u0219niciei este posibil prin aceast\u0103 cale. Existen\u021ba ucenicului este o participare concret\u0103 la Pa\u0219tele Domnului s\u0103u, adic\u0103 la trecerea de la moarte la via\u021b\u0103.<\/p>\n

El<\/em>\u00a0este<\/em>\u00a0Adev\u0103rul<\/em>, despre Dumnezeu, despre noi \u00een\u0219ine, despre ceilal\u021bi, despre lumea \u00een care tr\u0103im. Ea nu coincide cu ideile pe care le fac b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile din orice timp. Este infinit mai m\u00e2ng\u00e2ietoare, dar \u0219i mai incomod\u0103. \u0218i, mai presus de toate, este autentic\u0103.<\/p>\n

Chipul lui Dumnezeu pe care ni-l prezint\u0103 Isus este cel al unui tat\u0103, nu al unui st\u0103p\u00e2n, \u0219i ne cere s\u0103 intr\u0103m \u00een leg\u0103m\u00e2nt cu El, s\u0103 fim iubi\u021bi cu tot ceea ce suntem \u0219i cu tot ceea ce avem.<\/p>\n

El este<\/em>\u00a0Via\u021ba<\/em>. Nu o via\u021b\u0103 oarecare, ci una care are tr\u0103s\u0103turile vie\u021bii lui Dumnezeu, o via\u021b\u0103 care nu este niciodat\u0103 o posesie egoist\u0103, ci un dar, o ofrand\u0103, chiar cu pre\u021bul suferin\u021bei \u0219i chiar al mor\u021bii. O via\u021b\u0103 care ne ajunge, paradoxal, tocmai prin moartea lui Isus. Aceast\u0103 via\u021b\u0103 este iubire, iar iubirea este mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice. Numai iubirea poate schimba istoria.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI (Pedro Fraile<\/em>)<\/strong><\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 scurt\u0103 relatare reflect\u0103 \u00een parte tensiunile din comunitate \u00eentre cre\u0219tinii de culturi diferite. Tonul de armonie \u0219i de unanimitate care domnea \u00een rezumatele anterioare ale c\u0103r\u021bii Faptele Apostolilor este acum rupt de conflictul dintre cre\u0219tinii de origine iudaic\u0103 \u0219i neamuri (eleni\u0219ti). Divergen\u021bele merg dincolo de chestiuni administrative, sunt adev\u0103rate dezacorduri cu privire la modul de \u00een\u021belegere a noii credin\u021be \u0219i a noii vie\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unei relat\u0103ri credibile a modului \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat prima misiune. Ace\u0219ti \u0219apte b\u0103rba\u021bi plini de Duhul Sf\u00e2nt vor fi cei care vor duce Vestea cea Bun\u0103 celor care nu sunt evrei, deschiz\u00e2nd Evanghelia c\u0103tre alte culturi. M\u00e2ntuirea lui Dumnezeu are o matrice evreiasc\u0103 indispensabil\u0103: ea se na\u0219te \u00een poporul lui Israel \u0219i cite\u0219te Sfintele Scripturi ale acestuia ca fiind ale sale. Dar ea nu se limiteaz\u0103 la evreii de ras\u0103; Evanghelia nu permite cusururi \u00eenguste; tensiunea despre care ne vorbe\u0219te Faptele Apostolilor este un exemplu fidel despre cum noi moduri de a citi Scripturile \u0219i de a tr\u0103i \u00een fidelitate fa\u021b\u0103 de Cel \u00cenviat, dincolo de matrice \u0219i de cultura ebraic\u0103, presupun noi pa\u0219i. \u0218tefan, unul dintre cei \u0219apte, va fi unul dintre personajele cele mai relevante \u00een acest prim moment, iar Biserica a v\u0103zut \u00een acest text instituirea diaconilor. Biserica are un sim\u021b al slujirii care este inerent tr\u0103irii Evangheliei \u0219i misiunii printre cei mai s\u0103raci.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Teologia petrin\u0103 \u00eei vede pe cre\u0219tini nu ca simpli asocia\u021bi ai unei noi religii sau ca membri ai unei grup\u0103ri de cult, ca multe altele care existau atunci, ci ca \u201epietre vii\u201d ale unei noi construc\u021bii. Cre\u0219tinii sunt o parte activ\u0103 a Bisericii, care este \u201eTemplul Duhului\u201d. Isus Cristos este o piatr\u0103 de \u00eencercare pentru to\u021bi; pentru cei care \u00eel accept\u0103 \u0219i pentru cei care \u00eel resping. Credincio\u0219ii, membri ai acestei noi comunit\u0103\u021bi de pietre vii, primesc o serie de titluri inedite, nemai \u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 acum: \u201epreo\u021bie regal\u0103\u201d, \u201ena\u021biune sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201epopor dob\u00e2ndit de Dumnezeu\u201d. Pe scurt, Petru proclam\u0103 noua demnitate a copiilor lui Dumnezeu ob\u021binut\u0103 de Isus Cristos, prin moartea \u0219i \u00eenvierea sa, \u0219i zidit\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Sf. Ioan \u00eel prezint\u0103 pe Isus \u00een spatele titlului \u201eEu sunt\u201d, care aminte\u0219te de prezen\u021ba lui Dumnezeu pe muntele Horeb c\u00e2nd i se manifest\u0103 lui Moise. Isus dezv\u0103luie cine este de-a lungul evangheliei printr-o serie de \u201eEu sunt\u201d: \u201eEu sunt p\u00e2inea vie\u021bii; lumina lumii; u\u0219a oilor; bunul p\u0103stor; \u00eenvierea \u0219i via\u021ba; adev\u0103rata vi\u021b\u0103\u201d, \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen Evanghelia de ast\u0103zi, prezentarea este tripl\u0103: \u201eEu sunt calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba\u201d. Calea indic\u0103 drumul pe care trebuie s\u0103 mergi cu direc\u021bie, pentru a nu te r\u0103t\u0103ci; adev\u0103rul este opusul minciunii; via\u021ba este antagonistul e\u0219ecului \u0219i al mor\u021bii. Dar Isus nu vorbe\u0219te de imagini simbolice f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai lungeasc\u0103, nici nu se refer\u0103 la el \u00eensu\u0219i, ci se refer\u0103 la Dumnezeu: \u201enimeni nu vine la Tat\u0103l dec\u00e2t prin mine\u201d. El \u00eel dezv\u0103luie pe Tat\u0103l; aceasta este misiunea sa. Filip \u00eel reprezint\u0103 pe discipolul care nu prea \u00een\u021belege; Isus \u00eei r\u0103spunde f\u0103c\u00e2nd apel la \u201ecunoa\u0219tere\u201d: cine \u00eel vede pe Isus \u00eel vede pe Tat\u0103l. Poate p\u0103rea un joc de cuvinte, dar de fapt este vorba de \u00eentrebarea care se repet\u0103 \u00een mod repetat: care este rela\u021bia lui Isus cu Dumnezeu? Pentru Ioan, Isus \u00eel reveleaz\u0103 pe Tat\u0103l, de la care vine \u0219i la care se \u00eentoarce. Lucr\u0103rile lui Isus sunt lucr\u0103rile lui Dumnezeu.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Comunitatea din Ierusalim cre\u0219te \u0219i se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te cu noi sensibilit\u0103\u021bi \u0219i culturi. Acest lucru implic\u0103 rezolvarea unor probleme pastorale mici \u0219i mari, care devin prilejuri pentru a face s\u0103 se maturizeze credin\u021ba. Pagina de ast\u0103zi arat\u0103 necesitatea de a organiza mai bine via\u021ba comunit\u0103\u021bii: nu din cauza presiunii eficien\u021bei, ci din fidelitate fa\u021b\u0103 de misiune \u0219i din dorin\u021ba de a valorifica slujirile.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Climatul favorabil comunic\u0103rii din ziua Rusaliilor (cf.\u00a0Fap<\/em>\u00a02) nu este un dat dob\u00e2ndit odat\u0103 pentru totdeauna, ci o sarcin\u0103 de p\u0103strat \u00een timp, ascult\u0103tori de Duhul (deci neascult\u0103tori \u0219i rebeli fa\u021b\u0103 de logica lumii); oricum, mereu deschi\u0219i s\u0103 redefinim grani\u021bele identitare (deci lu\u00e2nd \u00een serios unitatea \u00een diversitate). Biserica, de fapt, nu este o form\u0103 geometric\u0103 static\u0103, ci un organism viu \u0219i plastic.<\/p>\n

Identitatea ei nu va fi niciodat\u0103 compromis\u0103 de primire; dimpotriv\u0103, factorii patogeni care ar pune-o \u00een pericol sunt \u00eenchiderea, scleroza \u0219i autoreferen\u021bialitatea. Episodul relatat \u00een prima lectur\u0103 este un exemplu al faptului c\u0103 diversele forme identitare nu sunt de temut, ci reprezint\u0103 o contribu\u021bie la formarea unei identit\u0103\u021bi \u0219i mai mari \u0219i mai organice.<\/p>\n

Nemul\u021bumirea<\/em><\/strong>\u00a0ca<\/em><\/strong>\u00a0oportunitate<\/em><\/strong>\u00a0de<\/em><\/strong>\u00a0cre\u0219tere<\/em><\/strong><\/p>\n

Punctul de plecare este o nemul\u021bumire: boteza\u021bii eleni murmur\u0103 \u00eempotriva boteza\u021bilor evrei deoarece, \u00een asisten\u021ba zilnic\u0103, v\u0103duvele lor erau neglijate. Din ce motive? Din cauza antipatiilor etnice? De c\u0103tre cine erau neglijate acele v\u0103duve? De c\u0103tre apostoli \u00een\u0219i\u0219i sau de c\u0103tre ceilal\u021bi slujitori ai bisericii? Ne-am a\u0219tepta la constituirea unei comisii de anchet\u0103 pentru a investiga responsabilit\u0103\u021bile acestor nedrept\u0103\u021bi.<\/p>\n

Aici, \u00eens\u0103, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva diferit: Cei Doisprezece, garan\u021bi ai comuniunii, deloc reticen\u021bi \u00een fa\u021ba faptelor, ci dornici s\u0103 refac\u0103 ruptura, \u00een loc s\u0103 \u00eenfiin\u021beze un tribunal pentru a stabili vinov\u0103\u021biile, organizeaz\u0103 o \u201emas\u0103 sinodal\u0103\u201d pentru a decide etapele unui nou curs.<\/p>\n

Pare aproape un ecou a unor pagini antice \u00een care se contureaz\u0103 nevoia unui sprijin pentru Moise \u00een conducerea poporului (cf.\u00a0Ex<\/em>\u00a018,13-27;\u00a0Num<\/em>\u00a011; 27,15-23). Cu un spirit pragmatic, se urm\u0103re\u0219te rezolvarea problemei, mai degrab\u0103 dec\u00e2t discutarea cauzelor. Intui\u021biile care vin de la Duhul sunt \u00eentotdeauna pragmatice, niciodat\u0103 ideologice.<\/p>\n

Varietatea \u0219i<\/em><\/strong>\u00a0specificitatea<\/em><\/strong>\u00a0slujirilor<\/em><\/strong><\/p>\n

Punctul de plecare al acestui discern\u0103m\u00e2nt, neexplicitat \u00een text, este c\u0103 seceri\u0219ul este mare, iar lucr\u0103torii sunt pu\u021bini (cf.\u00a0Lc <\/em>10,2). Prin urmare, nu este posibil s\u0103 se garanteze desf\u0103\u0219urarea diverselor slujiri, care ar c\u0103dea mereu pe umerii c\u00e2torva. Lu\u00e2nd act de acest lucru, trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 specificul fiec\u0103ruia \u0219i s\u0103 se aib\u0103 \u00eencredere \u00een to\u021bi. Climatul de \u00eencredere reciproc\u0103 este condi\u021bia necesar\u0103 pentru valorizarea indivizilor, pentru distribuirea sarcinilor \u0219i pentru edificarea comunit\u0103\u021bii. Nu este vorba de alegeri opera\u021bionale bazate exclusiv pe eficien\u021b\u0103 (\u201eefort minim, rezultat maxim\u201d), ci de comuniune, implicare \u0219i coresponsabilitate.<\/p>\n

Ei bine, Cei Doisprezece \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 slujirea Cuv\u00e2ntului nu poate fi neglijat\u0103 din cauza slujirii iubirii. Nu se pot crea opozi\u021bii \u00eentre aceste dou\u0103 slujiri, deoarece ele izvor\u0103sc din aceea\u0219i surs\u0103. Apostolii con\u0219tientizeaz\u0103 particularitatea ministerului lor: prezidarea euharistic\u0103 \u0219i predicarea. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, trebuie s\u0103 fim aten\u021bi la modul \u00een care se \u00een\u021belege aceast\u0103 \u201eparticularitate\u201d: ea nu stabile\u0219te o ierarhie.<\/p>\n

Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 celebrarea Cuv\u00e2ntului \u0219i a Euharistiei este izvorul \u0219i culmea vie\u021bii ecleziale, aceasta nu exclude, ci implic\u0103, \u00eentr-un mod \u0219i mai exigent, via\u021ba. Slujirea celor s\u0103raci este, a\u0219adar, o prelungire a slujirii Cuv\u00e2ntului \u0219i a Euharistiei. \u0218i invers: nu exist\u0103 nicio condensare celebrativ\u0103 \u0219i nicio predicare posibil\u0103 f\u0103r\u0103 leg\u0103tura cu un context \u00een care via\u021ba este p\u0103strat\u0103, hr\u0103nit\u0103 \u0219i iubit\u0103.<\/p>\n

Solu\u021bia<\/em><\/strong><\/p>\n

Discern\u0103m\u00e2ntul colegial duce la formularea unei solu\u021bii: \u00abC\u0103uta\u021bi dintre voi \u0219apte b\u0103rba\u021bi de bun\u0103 reputa\u021bie, plini de Duh \u0219i de \u00een\u021belepciune, c\u0103rora s\u0103 le \u00eencredin\u021b\u0103m aceast\u0103 sarcin\u0103\u00bb (v. 3). Nu este doar o strategie pastoral\u0103. De fapt, acel \u201ec\u0103uta\u021bi\u201d implic\u0103 \u0219i o aprofundare doctrinar\u0103: diaconia Cuv\u00e2ntului este pus\u0103 \u00een tensiune pozitiv\u0103 cu diaconia meselor. A\u0219a cum Duhul \u0219i \u00een\u021belepciunea sunt necesare pentru prima, la fel sunt \u0219i pentru a doua. La fel ca pentru prima, \u0219i pentru a doua este necesar un gest de autentificare (\u201esacramental\u201d) pentru a legitima slujirea meselor: iat\u0103 impunerea m\u00e2inilor asupra candida\u021bilor la diaconie.<\/p>\n

Numele celor \u0219apte diaconi ale\u0219i sunt de origine greac\u0103 (remarca\u021bi numele lui Filip din Cezareea, supranumit \u201eevanghelistul\u201d \u00een\u00a0Fap<\/em>\u00a021,8): pe l\u00e2ng\u0103 criteriul \u201ebunei reputa\u021bii\u201d \u0219i al faptului de a fi \u201eplini de Duh \u0219i de \u00een\u021belepciune\u201d, ei sunt ale\u0219i \u0219i pe baza capacit\u0103\u021bii lor de mediere cultural\u0103, mai ales \u00een beneficiul v\u0103duvelor de origine greac\u0103, care p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment fuseser\u0103 neglijate. Aici se manifest\u0103, concret, o op\u021biune privilegiat\u0103 pentru cei mai defavoriza\u021bi. Aceast\u0103 alegere preferen\u021bial\u0103 nu este altceva dec\u00e2t op\u021biunea\u00a0pentru<\/em>\u00a0Cristos, s\u0103rac \u0219i r\u0103stignit; ba mai mult, este \u00eens\u0103\u0219i op\u021biunea\u00a0lui <\/em>Cristos, cea pe care El a ales-o pentru Sine, \u00een exercitarea slujirii Sale; iar aceasta devine singurul criteriu care orienteaz\u0103 eficient discern\u0103m\u00e2ntul,\u00a0advocacy-ul<\/em>\u00a0\u0219i practica eclezial\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Efectele<\/em><\/strong>\u00a0s<\/em><\/strong>ale<\/em><\/strong><\/p>\n

Ce \u201eprofit\u201d este corect s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m de la m\u0103rturia carit\u0103\u021bii? R\u0103spunsul este clar: \u00abGratuit a\u021bi primit, gratuit da\u021bi\u00bb (Mt <\/em>10,8). Dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 m\u0103rturie r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 efecte, deoarece va reveni \u00eentotdeauna \u00een beneficiul acelui Cuv\u00e2nt care a zidit Biserica: \u00abCuv\u00e2ntul lui Dumnezeu se r\u0103sp\u00e2ndea, iar num\u0103rul ucenicilor din Ierusalim se \u00eenmul\u021bea foarte mult\u00bb. Surprinz\u0103toare \u0219i chiar curioas\u0103 este ad\u0103ugarea final\u0103: \u00ab\u0219i o mare mul\u021bime de preo\u021bi se al\u0103tura credin\u021bei\u00bb. Oameni obi\u0219nui\u021bi cu cultul, care poate r\u0103m\u0103seser\u0103 insensibili la vestirile anterioare, acum \u2013 zidi\u021bi de discern\u0103m\u00e2ntul Bisericii \u0219i influen\u021ba\u021bi de noua idee de cult, realizat\u0103 \u00een cuvinte \u0219i fapte, prin liturghie \u0219i diaconie \u2013 ader\u0103 cu c\u0103ldur\u0103 la comuniunea eclezial\u0103.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce a prezentat chemarea la sfin\u021benie \u0219i consecin\u021bele acesteia asupra identit\u0103\u021bii credinciosului, pasajul de ast\u0103zi se concentreaz\u0103 asupra misiunii preo\u021be\u0219ti a credincio\u0219ilor, pornind de la cristologie, folosind o metafor\u0103 elegant\u0103 \u0219i retoric\u0103: Cristos, \u201ePiatra vie\u201d, sus\u021bine \u0219i d\u0103 via\u021b\u0103 \u00eentregii cl\u0103diri spirituale a credincio\u0219ilor, alc\u0103tuit\u0103 din \u201epietre vii\u201d.<\/em><\/p>\n

Cristos,<\/em><\/strong>\u00a0Piatra<\/em><\/strong>\u00a0vie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen acest nou punct de cotitur\u0103 al argumenta\u021biei, bazat pe metafora arhitectural\u0103, pare s\u0103 r\u0103sune \u00eentreaga identitate a lui Petru, autorul epistolei conform tradi\u021biei. Imaginile lui Cristos-Piatra (cf. vv. 4, 6, 7, 8) \u0219i ale cre\u0219tinilor-pietre (cf. v. 5) sunt at\u00e2t de sugestive \u00eenc\u00e2t ne conduc inevitabil la a reflecta asupra acelui Simon care a fost numit Kefa, \u201epiatr\u0103\u201d (Mt<\/em>16,17-18; In <\/em>1,42): experien\u021ba, voca\u021bia \u0219i misiunea. Pornind de la identitatea \u201epetrin\u0103\u201d, \u00een\u021belegem mai bine sugestia metaforei, adic\u0103 leg\u0103tura<\/em> cristologic\u0103 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, ecleziologic\u0103 a discursului.<\/p>\n

Lectura \u00eencepe cu verbul \u201ea se apropia\u201d, care implic\u0103 o apropiere cultic\u0103 de Cristos; iar acest lucru justific\u0103 faptul c\u0103 misiunea cultico-preo\u021beasc\u0103 a fost dezvoltat\u0103 speculativ \u00een Biseric\u0103. Isus este \u201ePiatra vie\u201d care genereaz\u0103 pietre vii: cei care se apropie de El sunt \u00eenviora\u021bi \u0219i \u00eemputernici\u021bi pentru aceea\u0219i func\u021bie constructiv\u0103 a Lui, devenind elemente arhitecturale solide, care asigur\u0103 statica unei cl\u0103diri spirituale.<\/p>\n

Cu toate acestea, \u00een exercitarea acestei apropieri simbolice, nu se poate ignora istoria \u201ePietrei vii\u201d, care, la apari\u021bia sa \u00een lume, a fost respins\u0103 de oameni: participiul perfect\u00a0apodedokimasm\u00e9nos <\/em>nu identific\u0103 doar situa\u021bia celui care este \u201erespins\u201d, ci \u0219i pe cea a celui \u201edezaprobat\u201d, \u201erepudiat\u201d. Referirea la \u201epiatra respins\u0103\u201d este o citare din Vechiul Testament (cf.\u00a0Is<\/em>\u00a028,16;\u00a0Ps<\/em>\u00a0118,22) care anticipase misterioasa respingere a lui Cristos \u0219i a crucii sale.<\/p>\n

\u00cen versetele 6-8, Petru insist\u0103 asupra ambivalen\u021bei acestei Pietre: pentru unii este sprijin, pentru al\u021bii este pr\u0103bu\u0219ire; pentru cei care nu ascult\u0103 de Cuv\u00e2nt este prilej de scandal; pentru cei care cred este \u201epiatra de col\u021b\u201d care \u021bine unit\u0103 \u00eentreaga cas\u0103. A\u0219ezarea aceleia\u0219i pietre genereaz\u0103 efecte diferite, devenind o piatr\u0103 de poticnire \u00eentre cei care se sprijin\u0103 de ea \u0219i cei care se poticnesc de ea. Ace\u0219tia din urm\u0103, spune autorul, \u201ela aceasta erau destina\u021bi\u201d (et\u00e9th\u0113san<\/em>). Citit la pasiv, \u00eens\u0103, pare c\u0103 Dumnezeu devine implicit agentul acestei predestin\u0103ri. \u00cen realitate, este mai bine s\u0103 traducem\u00a0et\u00e9th\u0113san<\/em>\u00a0ca un mediu-reflexiv: \u201ela aceasta s-au dispus ei \u00een\u0219i\u0219i\u201d. \u00cen\u021beles astfel, poticnirea devine consecin\u021ba necredin\u021bei, echilibr\u00e2nd bine ini\u021biativa lui Dumnezeu cu responsabilitatea personal\u0103.<\/p>\n

Construc\u021bia<\/em><\/strong>\u00a0spiritual\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Ambele caracteristici ale lui Cristos \u2013 respingerea \u0219i alegerea \u2013 se transmit \u0219i pietrelor vii ale Bisericii, perpetu\u00e2nd astfel ambivalen\u021ba vestirii Cuv\u00e2ntului: m\u00e2ntuire pentru cei care ascult\u0103; piatr\u0103 de poticnire pentru cei care nu ascult\u0103. De la cristologie se trece la conturarea eclesiologiei; de la \u201ePiatra vie\u201d la \u201epietrele vii\u201d. La versetul 5, apostolul vorbe\u0219te despre construc\u021bia spiritual\u0103, \u00een vederea unui \u201epreo\u021bime sf\u00e2nt\u0103 \u0219i pentru a oferi jertfe spirituale pl\u0103cute lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

Templul, loc asociat \u00een mod tradi\u021bional cu prezen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i cu activitatea de cult, este \u00eenlocuit de o \u201ecas\u0103 spiritual\u0103\u201d zidit\u0103 pe temelia lui Cristos \u0219i constituit\u0103 din comunitatea credincio\u0219ilor. \u00cen aceast\u0103 cas\u0103 se realizeaz\u0103 slujba jertfelor, ele \u00eensele spirituale, \u0219i slujba Cuv\u00e2ntului (v. 5, 9). Acelea\u0219i \u201epietre vii\u201d devin jertfe spirituale. \u00cen cele din urm\u0103, tot poporul se bucur\u0103 de mijlocirea preo\u021beasc\u0103. Aceast\u0103 demnitate variat\u0103 a cre\u0219tinilor deriv\u0103 exclusiv din faptul c\u0103 sunt \u00eentemeia\u021bi \u0219i uni\u021bi \u00een Cristos: jertf\u0103, preot \u0219i altar.<\/p>\n

    \n
  1. 9 ofer\u0103 o list\u0103 de patru puncte pentru a caracteriza mai bine cl\u0103direa spiritual\u0103. Fiecare punct condenseaz\u0103 diverse referin\u021be sau aluzii la pasaje din Vechiul Testament (mai alesEx<\/em>19,6).<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd, din Piatra aleas\u0103 (cf. v. 6) izvor\u0103\u0219te genera\u021bia aleas\u0103 a Bisericii, a\u0219a cum fusese deja eviden\u021biat \u00een salutul ini\u021bial adresat destinatarilor scrisorii (cf.\u00a01Pt<\/em>\u00a01,1).<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, se specific\u0103 demnitatea preo\u021beasc\u0103 a \u00eentregului popor, care este de fapt un \u201epreo\u021bime regal\u0103\u201d, legat\u0103 de Cristos Regele, exercitat\u0103 \u00een numele \u0219i \u00een locul Lui. \u00cen al treilea r\u00e2nd, cre\u0219tinii sunt \u0219i \u201eneam sf\u00e2nt\u201d, dup\u0103 chipul Sf\u00e2ntului (cf. 1,16), cu implica\u021bii etice exigente. \u00cen cele din urm\u0103, Apostolul define\u0219te Biserica ca \u201epopor cump\u0103rat [de Dumnezeu]\u201d (la\u00f3s eis perip\u00f3i\u0113sin<\/em>); o cump\u0103rare care se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u0219i produce efecte prin s\u00e2ngele pre\u021bios al lui Cristos (cf. 1,19). Tr\u0103s\u0103turile astfel enumerate sunt apoi orientate c\u0103tre un scop misionar, \u00een m\u0103sura \u00een care sunt finalizate spre proclamarea \u00ablucr\u0103rilor minunate ale Celui care v-a chemat din \u00eentuneric la lumina Sa minunat\u0103\u00bb (2,9).<\/p>\n

    EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

    \u00cen discursurile de r\u0103mas bun (In 14\u201317) Isus pred\u0103 \u0219tafeta discipolilor s\u0103i, tulbura\u021bi \u0219i \u00eenc\u0103 \u00een nevoie de alinare. Pasajul de ast\u0103zi (14,1-12) este o catehez\u0103 sub form\u0103 de dialog \u00eentre Isus, Toma \u0219i Filip: \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u00eei ajut\u0103 s\u0103 accepte desp\u0103r\u021birea ca pe o ocazie de a-\u0219i aprofunda prietenia.<\/em><\/p>\n

    Inevitabil, \u00eentoarcerea lui Isus la Tat\u0103l implic\u0103 desp\u0103r\u021birea de ucenici. De ce pleac\u0103 Isus? Ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 El merge s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103 un loc? Cum se poate merge mai departe f\u0103r\u0103 prezen\u021ba Lui fizic\u0103? Nu este u\u0219or s\u0103 dep\u0103\u0219im trauma. Acel \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor formidabil, c\u0103ruia ucenicii \u00eei datorau totul, pare s\u0103-i lase orfani.<\/p>\n

    \u0218i asupra noastr\u0103 planeaz\u0103 angoasa abandonului. O intuiseam deja \u00een In<\/em> 13,1: \u00ab\u0218tiind c\u0103 venise ceasul s\u0103 treac\u0103 din aceast\u0103 lume la Tat\u0103l, iubindu-i pe ai s\u0103i care erau \u00een lume, i-a iubit p\u00e2n\u0103<\/em> la<\/em> sf\u00e2r\u0219it<\/em>\u00bb. \u00cen paginile care urmeaz\u0103 sp\u0103l\u0103rii picioarelor, perspectiva sf\u00e2r\u0219itului<\/em> se \u00eemplete\u0219te continuu cu motivul lipsei.<\/p>\n

    Pasajul de ast\u0103zi \u00eencepe cu o \u00eendemnare de a nu v\u0103 teme, de a continua s\u0103 crede\u021bi, chiar \u0219i dup\u0103 plecarea \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului (vv. 1-4). \u00cen dialogul urm\u0103tor cu ucenicii s\u0103i, Isus transmite dou\u0103 mesaje: r\u0103spunz\u00e2ndu-i lui Toma, el se reveleaz\u0103 ca Calea care duce la Tat\u0103l (vv. 5-7); pu\u021bin mai t\u00e2rziu, r\u0103spunz\u00e2ndu-i lui Filip, Isus aprofundeaz\u0103 rela\u021bia sa cu Tat\u0103l \u0219i insist\u0103 asupra puterii credin\u021bei, care deschide posibilitatea de a s\u0103v\u00e2r\u0219i fapte \u0219i mai mari (vv. 8-12).<\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong>Deta\u0219area<\/em><\/strong>\u00a0ca<\/em><\/strong>\u00a0oportunitate<\/em><\/strong><\/p>\n

    Imediat dup\u0103 transmiterea poruncii iubirii \u0219i anun\u021barea neg\u0103rii lui Petru (cf. 13,31-35.36-38), Isus adreseaz\u0103 celor ai s\u0103i o invita\u021bie plin\u0103 de c\u0103ldur\u0103: \u00abS\u0103 nu vi se tulbure inima. Ave\u021bi credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i ave\u021bi credin\u021b\u0103 \u0219i \u00een mine\u00bb (14,1). Ca \u0219i cum ar spune: totul este \u00een regul\u0103, chiar \u0219i negarea, dar niciodat\u0103 o inim\u0103 zdrobit\u0103 de fric\u0103: ar fi sf\u00e2r\u0219itul \u00eencrederii \u0219i, odat\u0103 cu ea, sf\u00e2r\u0219itul iubirii. Isus \u00eendeamn\u0103 cu trei imperative: primul \u00een form\u0103 negativ\u0103 (m\u0113<\/em>\u00a0tarass\u00e9sth\u014d<\/em>: \u201enu fugi\u021bi mereu\u201d); celelalte dou\u0103 pozitive (pist\u00e9uete<\/em>: \u201econtinua\u021bi s\u0103 crede\u021bi\u201d). \u00cen aceast\u0103 fraz\u0103, contrapunctul credin\u021bei (\u0219i, implicit, al iubirii) nu este \u00eendoiala, care totu\u0219i trebuie luat\u0103 \u00een calcul \u00een via\u021ba credinciosului, ci frica. Aceea\u0219i invita\u021bie este reluat\u0103 \u00een 14,27: \u00abS\u0103 nu vi se tulbure inima \u0219i s\u0103 nu v\u0103 fie fric\u0103\u00bb. Incluziunea trasat\u0103 de aceste dou\u0103 \u00eendemnuri creeaz\u0103 \u021bes\u0103tura conectorie a evangheliilor din a 5-a \u0219i a 6-a duminic\u0103 de Pa\u0219te, pe care se contureaz\u0103 celelalte \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi.<\/p>\n

    Dac\u0103 ascult\u0103m cu sinceritate de sentimentele noastre, este dificil s\u0103 r\u0103m\u00e2nem\u00a0ataraxici<\/em>\u00a0\u00een fa\u021ba desp\u0103r\u021birii. Dar \u00eendemnul lui Isus este credibil, pentru c\u0103 \u0219i el a cunoscut momente de profund\u0103 tulburare: \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului lui Laz\u0103r (cf. 11,33); c\u00e2nd grecii cer s\u0103-l vad\u0103 pe Isus \u0219i el profe\u021be\u0219te glorificarea sa (cf. 12,27); c\u00e2nd simte tr\u0103darea lui Iuda (cf. 13,21). \u00cen toate aceste ocazii, verbul\u00a0tar\u00e1ss\u014d<\/em>, acela\u0219i din 14,1.27, se aplic\u0103 lui Isus. El, a\u0219adar, cunosc\u00e2nd bine tulburarea, \u00eei poate \u00eendemna pe ai s\u0103i s\u0103 o traverseze.<\/p>\n

    Exerci\u021biul credin\u021bei este posibil doar pornind de la o situa\u021bie de tulburare. At\u00e2ta timp c\u00e2t lucrurile merg bine, nu este necesar s\u0103 ai \u00eencredere. Dac\u0103 credin\u021ba reprezint\u0103 cea mai rezonabil\u0103 dintre pariuri, atunci este bine s\u0103 lu\u0103m act de faptul c\u0103 ea se joac\u0103 \u00een \u00eentregime \u00een haosul generat de r\u0103t\u0103cire, de pierderea controlului, de angoasa viitorului. Isus nu sugereaz\u0103 strategii de evitare, nici nu distribuie arme \u0219i armuri pentru a atenua impactul realit\u0103\u021bii. Mai degrab\u0103, se limiteaz\u0103 la a confirma rezervarea unui loc, care este rezervat ai s\u0103i \u00een \u201ecasa Tat\u0103lui\u201d, acolo unde El \u00eensu\u0219i se \u00eendreapt\u0103 \u0219i de unde ne va chema; acolo unde vrea s\u0103 fie cu noi, \u201eca acolo unde sunt Eu, s\u0103 fi\u021bi \u0219i voi\u201d (v. 3).<\/p>\n

    Numai cu aceast\u0103 \u00eencredere escatologic\u0103 se poate r\u0103spunde cu curaj la adversit\u0103\u021bile vie\u021bii, mai ales c\u00e2nd frica paralizeaz\u0103 alegerile. Fiul are autoritatea de a-\u0219i g\u0103zdui prietenii \u00een casa Tat\u0103lui. Calea pentru a ajunge la acea cas\u0103 este deja cunoscut\u0103 (cf. v. 4).<\/p>\n

    Isus<\/em><\/strong>\u00a0este<\/em><\/strong>\u00a0Calea<\/em><\/strong>\u00a0spre<\/em><\/strong>\u00a0Tat\u0103l<\/em><\/strong><\/p>\n

    Uimit de ultima afirma\u021bie a lui Isus, Toma \u00ee\u0219i manifest\u0103 toat\u0103 ne\u00een\u021belegerea (care reflect\u0103 confuzia grupului de ucenici): cum poate fi cunoscut\u0103 calea \u201espre cas\u0103\u201d dac\u0103 nici m\u0103car nu se \u0219tie unde se afl\u0103 exact aceasta? Isus nu revine asupra explic\u0103rii destina\u021biei, ci se concentreaz\u0103 asupra identit\u0103\u021bii sale:<\/p>\n

    \u00abEu sunt calea, adev\u0103rul \u0219i via\u021ba\u00bb (v. 6).<\/p>\n

    Logosul\u00a0<\/em>este \u0219i calea de comunicare care duce la Tat\u0103l. Cine r\u0103m\u00e2ne \u00een Isus nu numai c\u0103 merge pe calea cea dreapt\u0103, ci este\u00a0condus<\/em>\u00a0la Tat\u0103l. Imaginea c\u0103ii nu se refer\u0103 at\u00e2t la un traseu static, c\u00e2t la un parcurs continuu care vine de la Tat\u0103l \u0219i curge spre El; iar pe acesta discipolul merge cu pa\u0219i repezi: \u00abNimeni nu vine la Tat\u0103l dec\u00e2t prin Mine\u00bb (v. 6). Imaginea c\u0103ii se reg\u0103se\u0219te \u00een alte dou\u0103 cuvinte puternice: adev\u0103r \u0219i via\u021b\u0103.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd,\u00a0Logosul<\/em>\u00a0se reveleaz\u0103 ca \u201eadev\u0103r\u201d (al\u1e17theia<\/em>): o eviden\u021b\u0103 de \u00eent\u00e2lnit, cu care s\u0103 dialoghezi. Pentru evanghelist, \u201eadev\u0103rul\u201d este mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 concordan\u021b\u0103 \u00eentre nivelul conceptual \u0219i lumea real\u0103; \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin o abstrac\u021bie doctrinar\u0103. Mai degrab\u0103, \u201eadev\u0103rul\u201d este o persoan\u0103, un eveniment: Isus din Nazaret. C\u00e2nd Isus amintea c\u0103 \u201eadev\u0103rul v\u0103 va face liberi\u201d (8,32), afirma acest lucru mai \u00eent\u00e2i de toate \u00een raport cu propria sa persoan\u0103. Setea de adev\u0103r, care \u00eel chinuie at\u00e2t de mult pe om, nu se epuizeaz\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea unui obiect, ci trebuie inserat\u0103 \u00een dinamica unei rela\u021bii cu El (16,13).<\/p>\n

    Logosul<\/em>\u00a0se reveleaz\u0103 \u0219i ca \u201evia\u021b\u0103\u201d. Isus este via\u021b\u0103 vie \u0219i, prin Duhul, d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, problema mor\u021bii este relativizat\u0103, deoarece adev\u0103rata \u0219i cea mai mare angoas\u0103 a existen\u021bei noastre nu este limita marcat\u0103 de moartea biologic\u0103, ci via\u021ba deja\u00a0moart\u0103<\/em>, adic\u0103 o experien\u021b\u0103 continu\u0103 a mor\u021bii\u00a0\u00een\u00a0<\/em>via\u021b\u0103.<\/p>\n

    Via\u021ba ve\u0219nic\u0103, despre care vorbe\u0219te Isus, este o via\u021b\u0103\u00a0vie<\/em>, aici \u0219i acum, deja dincolo de descompunerea biologic\u0103. \u0218i acest \u201eaici \u0219i acum\u201d are o perspectiv\u0103 de \u201edincolo\u201d; deja\u00a0\u00een\u00a0<\/em>via\u021b\u0103 \u0219i\u00a0\u00een\u00a0<\/em>moarte; deci, \u0219i\u00a0dup\u0103\u00a0<\/em>moarte.<\/p>\n

    R\u0103spunsul<\/em><\/strong>\u00a0la adresa lui Filip<\/em><\/strong><\/p>\n

    Filip \u00eei adreseaz\u0103 lui Isus o cerere nea\u0219teptat\u0103: \u00abDoamne, arat\u0103-ne pe Tat\u0103l \u0219i ne este de ajuns\u00bb (14,8). Isus tocmai terminase de amintit echivalen\u021ba dintre a-l cunoa\u0219te pe Isus \u0219i a-l\u00a0cunoa\u0219te<\/em>\u00a0\u0219i<\/em>\u00a0a-l vedea<\/em>\u00a0pe Tat\u0103l. Nu este prima dat\u0103 c\u00e2nd subliniaz\u0103 posibilitatea de a contempla slava Tat\u0103lui prin lucr\u0103rile \u0219i \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba Fiului (cf. 12,45). Referirea la \u201ea vedea\u201d \u00eel deruteaz\u0103 pe Filip: cum este posibil s\u0103-L\u00a0vezi\u00a0<\/em>pe Dumnezeu? S\u0103 ne punem pentru o clip\u0103 \u00een locul lui Filip \u0219i al celorlal\u021bi ucenici: ei cer o teofanie spectaculoas\u0103, \u00een fa\u021ba c\u0103reia s\u0103 perceap\u0103 pasiv prezen\u021ba Tat\u0103lui. \u00cen schimb, r\u0103spunsul lui Isus le provoac\u0103 libertatea, le educ\u0103 dorin\u021ba \u0219i \u00eei invit\u0103 s\u0103-\u0219i deschid\u0103 mai bine ochii: \u00abDe at\u00e2ta timp sunt cu voi \u0219i tu nu m-ai cunoscut, Filip? Cine m-a v\u0103zut pe mine, l-a v\u0103zut pe Tat\u0103l\u00bb (14,9). Exist\u0103 o reciprocitate perfect\u0103 \u00eentre Tat\u0103l \u0219i Fiul: Dumnezeu poate fi primit \u00een Cuv\u00e2ntul \u00eentrupat.<\/p>\n

    Odat\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103 ne\u00een\u021belegerea, r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 de \u00een\u021beles cum este posibil\u0103 aceast\u0103 reciprocitate, greu de \u00eencadrat \u00een rigidul monoteism iudaic. De altfel, una este s\u0103 crezi, prin semne, c\u0103 Isus este Mesia; alta este s\u0103 crezi c\u0103 Isus \u0219i Tat\u0103l sunt \u201eunul\u201d (10,30). Isus \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 argumenta\u021bia subliniind dou\u0103 aspecte: \u00een primul r\u00e2nd, atribuie cuvintele rostite \u0219i faptele pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u0219it direct Tat\u0103lui (cf. v. 10); apoi, insist\u0103 asupra locuirii Tat\u0103lui \u00een el \u0219i a lui \u00een Tat\u0103l (cf. v. 11). Isus \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 le cear\u0103 discipolilor s\u0103i ceva de neconceput: f\u0103r\u0103 credin\u021ba \u00een reciprocitatea dintre Tat\u0103l \u0219i Fiul (\u0219i Duhul, dup\u0103 cum se va spune \u00een\u00a0In<\/em>\u00a016), nu se poate imagina niciun acces m\u00e2ntuitor la comuniunea cu Dumnezeu \u0219i \u00eentre noi; nici nu s-ar \u00eemplini promisiunea din\u00a0In<\/em>\u00a014,12: \u00abCel care crede \u00een Mine va face \u0219i el lucr\u0103rile pe care le fac Eu, \u0219i va face altele mai mari dec\u00e2t acestea, pentru c\u0103 Eu m\u0103 duc la Tat\u0103l\u00bb.<\/p>\n

    Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 3 aprilie\/mai 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

    Imagine: James Tissot, Isus \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu0i pe cei 12 apostoli<\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    Hits: 97<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A V-A A PA\u0218TELUI 3 MAI 2026 NU DISTRUGE\u021aI VIA\u021aA de Jos\u00e9 Antonio Pagola Se vorbe\u0219te mult printre noi despre violen\u021b\u0103, dar […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":45207,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45206"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45206"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45206\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45208,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45206\/revisions\/45208"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/45207"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}