De-a lungul istoriei Bisericii, nu pu\u021bini credincio\u0219i s-au \u00eentrebat, uneori cu mirare, de ce cele patru Evanghelii nu consemneaz\u0103 \u00een mod explicit o \u00eent\u00e2lnire a Domnului \u00cenviat cu Sf\u00e2nta Sa Maic\u0103. \u00centrebarea nu este una de \u00eendoial\u0103, ci mai degrab\u0103 de iubire: cum ar fi fost posibil ca Fiul, biruitor asupra mor\u021bii, s\u0103 nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 mai \u00eent\u00e2i bucuria \u00cenvierii cu aceea care i-a fost al\u0103turi de la Betleem p\u00e2n\u0103 la Golgota?<\/p>\n
R\u0103spunsul poate fi g\u0103sit, paradoxal, chiar \u00een t\u0103cerea Scripturii. Uneori, ceea ce este esen\u021bial nu mai are nevoie de cuvinte. Dac\u0103 Domnul \u201es-a ar\u0103tat deodat\u0103 la cinci sute de fra\u021bi\u201d, dup\u0103 m\u0103rturia Sf\u00e2ntului Paul (1 Cor 15,6), cum ar fi putut s\u0103 o ocoleasc\u0103 pe Mama sa? Tradi\u021bia Bisericii p\u0103streaz\u0103 ecouri ale unei astfel de \u00eent\u00e2lniri, iar logica iubirii ne conduce spre acela\u0219i adev\u0103r: Maria a tr\u0103it bucuria \u00cenvierii \u00eentr-un mod unic, tainic \u0219i deplin.<\/p>\n
Ea, care a p\u0103strat credin\u021ba neclintit\u0103 \u00een ceasul \u00eentunericului, c\u00e2nd chiar \u0219i apostolii au fost \u00eencerca\u021bi de team\u0103 \u0219i \u00eendoial\u0103, a fost preg\u0103tit\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 lumina dimine\u021bii pascale cu o inim\u0103 deja deschis\u0103. Credin\u021ba ei nu a avut nevoie de dovezi, pentru c\u0103 ea nu s-a cl\u0103tinat niciodat\u0103. Astfel, \u00cenvierea nu a fost pentru Maria o surpriz\u0103, ci \u00eemplinirea unei a\u0219tept\u0103ri pline de \u00eencredere.<\/p>\n
Dup\u0103 \u00cen\u0103l\u021barea Domnului, o reg\u0103sim pe Maria \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii apostolice, st\u0103ruind \u00een rug\u0103ciune \u0219i a\u0219tept\u00e2nd venirea Duhului Sf\u00e2nt. Prezen\u021ba ei \u00een Cenacol nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare: ea devine inima rug\u0103toare a Bisericii n\u0103sc\u00e2nde, model de credin\u021b\u0103, de ascultare \u0219i de speran\u021b\u0103. \u00cen jurul ei, apostolii \u00eenva\u021b\u0103 din nou s\u0103 cread\u0103, s\u0103 a\u0219tepte \u0219i s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een promisiunile lui Dumnezeu.<\/p>\n
\u00cen lumina acestui mister, Biserica a \u00een\u021beles treptat s\u0103 o contemple pe Maria nu doar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Na\u0219terea Domnului, ci \u0219i \u00een str\u00e2ns\u0103 comuniune cu Misterul Pascal. De aceea, tradi\u021bia liturgic\u0103 o prezint\u0103 \u00een timpul pascal ca Maic\u0103 a luminii, Izvor al vie\u021bii, Prezen\u021b\u0103 \u00een Cenacol \u0219i Regin\u0103 a Apostolilor. Toate aceste titluri ne ajut\u0103 s\u0103 p\u0103trundem mai ad\u00e2nc \u00een rolul ei \u00een istoria m\u00e2ntuirii \u0219i \u00een via\u021ba noastr\u0103 spiritual\u0103.<\/p>\n
\u00cen acest context se \u00eenscrie \u0219i frumuse\u021bea lunii mai, consacrat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional Maicii Domnului. Nu este o alegere \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Luna mai coincide, \u00een mare parte, cu timpul pascal \u2013 acel timp al bucuriei, al luminii \u0219i al vie\u021bii noi. Natura \u00eens\u0103\u0219i pare s\u0103 participe la aceast\u0103 celebrare: pomii \u00eenfloresc, c\u00e2mpurile se \u00eenverzesc, zilele se lungesc, iar lumina devine mai cald\u0103 \u0219i mai bl\u00e2nd\u0103. Este ca \u0219i cum \u00eentreaga crea\u021bie ar intona un \u201eAleluia\u201d prelungit.<\/p>\n
Aceast\u0103 armonie dintre natur\u0103 \u0219i liturgie ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine de ce Maria este numit\u0103 \u201eTrandafirul mistic\u201d. Ea este imaginea cea mai curat\u0103 a crea\u021biei r\u0103scump\u0103rate, locul \u00een care harul lui Dumnezeu a rodit f\u0103r\u0103 piedici. A\u0219a cum trandafirul este considerat regina florilor, tot astfel Maria este cea mai frumoas\u0103 floare a omenirii, \u00een care frumuse\u021bea naturii \u0219i frumuse\u021bea harului se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u0219it.<\/p>\n
\nMaria este, a\u0219a cum spune Litania lauretan\u0103, Rosa Mystica<\/em>, Trandafirul tainic, floarea lunii mai. Cardinalul Newman, \u00een reflec\u021biile sale asupra acestei invoca\u021bii, surprinde aceast\u0103 realitate cu o sensibilitate aparte: \u201eMaria este cea mai frumoas\u0103 floare care a fost vreodat\u0103 v\u0103zut\u0103 \u00een lumea spiritual\u0103. Prin puterea harului lui Dumnezeu, din acest p\u0103m\u00e2nt sterp \u0219i pustiu au \u00eenflorit flori de sfin\u021benie \u0219i glorie. Iar Maria este Regina lor. Ea este Regina florilor spirituale; \u0219i de aceea este numit\u0103 Trandafir, c\u0103ci trandafirul este numit pe bun\u0103 dreptate cea mai frumoas\u0103 dintre toate florile\u201d (Medita\u021bii \u0219i devo\u021biuni: luna mai).<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n
\u00cen aceast\u0103 imagine delicat\u0103 se concentreaz\u0103 \u00eentreaga tain\u0103 a prezen\u021bei Mariei \u00een via\u021ba Bisericii. Ea nu este doar un model \u00eendep\u0103rtat, ci o prezen\u021b\u0103 vie, care face s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u00een sufletele noastre semin\u021bele harului. A\u0219a cum trandafirul r\u0103sp\u00e2nde\u0219te parfum f\u0103r\u0103 zgomot, tot astfel Maria lucreaz\u0103 \u00een tain\u0103, conduc\u00e2ndu-ne spre Fiul ei.<\/p>\n
Simbolismul trandafirului este bogat: el vorbe\u0219te despre iubire, frumuse\u021be, dar \u0219i despre jertf\u0103 \u0219i fragilitate. \u00cen tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103, el a devenit semn al paradisului \u0219i al unirii cu Dumnezeu. \u00cen acest sens, Maria este trandafirul din care a r\u0103s\u0103rit Cristos, Floarea vie\u021bii. Prin ea, iubirea lui Dumnezeu a devenit vizibil\u0103 \u0219i apropiat\u0103 de oameni.<\/p>\n
De aceea, \u0219i devo\u021biunea rozariului cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie aparte: fiecare rug\u0103ciune devine un trandafir oferit Maicii Domnului, o expresie simpl\u0103, dar profund\u0103 a iubirii \u0219i \u00eencrederii. Astfel, sufletul nostru se transform\u0103 \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 \u00een care Dumnezeu dore\u0219te s\u0103 locuiasc\u0103.<\/p>\n
Luna mai devine, a\u0219adar, o invita\u021bie la aceast\u0103 gr\u0103din\u0103 interioar\u0103. Nu este nevoie de gesturi extraordinare; uneori, c\u00e2teva clipe de lini\u0219te, o rug\u0103ciune rostit\u0103 cu credin\u021b\u0103 sau o simpl\u0103 prezen\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu sunt suficiente pentru a redescoperi pacea.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 lun\u0103, luna Mariei, suntem chema\u021bi s\u0103 petrecem c\u00e2teva clipe \u00een plus \u00een gr\u0103dina de trandafiri a devo\u021biunii mariane, c\u0103ci acolo i-a pl\u0103cut \u0219i \u00eenc\u0103 \u00eei place lui Cristos s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een parfum.<\/p>\n
Astfel, tr\u0103ind Timpul Pascal \u0219i frumuse\u021bea acestei luni, suntem invita\u021bi s\u0103 tr\u0103im \u00een comuniune cu Maica Domnului, a\u0219a cum au f\u0103cut apostolii \u00een Cenacol: \u00een rug\u0103ciune, \u00een speran\u021b\u0103 \u0219i \u00een a\u0219teptare. La \u0219coala ei, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 devenim purt\u0103tori de lumin\u0103 \u0219i martori ai \u00cenvierii.<\/p>\n
A dedica luna mai Mariei nu \u00eenseamn\u0103 doar a-i aduce flori sau a rosti rug\u0103ciuni \u00een cinstea ei. \u00censeamn\u0103, mai ales, a dori s\u0103-i urm\u0103m pa\u0219ii \u0219i s\u0103 ne l\u0103s\u0103m forma\u021bi la \u201e\u0219coala\u201d ei. Maria r\u0103m\u00e2ne pentru fiecare credincios un model viu de credin\u021b\u0103 statornic\u0103, de t\u0103cere rodnic\u0103, de slujire discret\u0103 \u0219i de smerenie autentic\u0103. Ea ascult\u0103 cu inim\u0103 deschis\u0103, mijloce\u0219te cu iubire \u0219i m\u00e2ng\u00e2ie cu ging\u0103\u0219ie. Rug\u00e2ndu-ne ei, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103-L iubim mai profund pe Isus \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, descoperim tot mai mult frumuse\u021bea de a iubi Biserica, al c\u0103rei chip matern \u00eel reflect\u0103.<\/p>\n
Luna mai devine astfel un timp de har, un prilej privilegiat de a redescoperi locul central al Mariei \u00een via\u021ba noastr\u0103 spiritual\u0103. Ea ne \u00eenso\u021be\u0219te \u00een luptele zilnice, ne ocrote\u0219te \u00een \u00eencerc\u0103ri \u0219i ne c\u0103l\u0103uze\u0219te, cu r\u0103bdare, pe drumul sfin\u021beniei. Prezen\u021ba ei matern\u0103 aduce pace inimii, limpeze\u0219te g\u00e2ndurile \u0219i d\u0103 sens pa\u0219ilor no\u0219tri.<\/p>\n
Tuturor celor care lun\u0103 de lun\u0103 deschide\u021bi \u0219i parcurge\u021bi paginile revistei Actualitatea cre\u0219tin\u0103<\/em> v\u0103 doresc ca lumina \u00cenvierii s\u0103 v\u0103 umple inimile de pace \u0219i speran\u021b\u0103, iar Maica Domnului, Trandafirul Mistic, s\u0103 v\u0103 ocroteasc\u0103 \u0219i s\u0103 v\u0103 c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 pa\u0219ii \u00een fiecare zi.<\/p>\n
Cu binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103 arhiereasc\u0103,<\/p>\n
+Aurel Perc\u0103
\n<\/em>Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti<\/em><\/p>\nFoto: Ruxandra Cristescu<\/p>\n
\n
Hits: 140<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De-a lungul istoriei Bisericii, nu pu\u021bini credincio\u0219i s-au \u00eentrebat, uneori cu mirare, de ce cele patru Evanghelii nu consemneaz\u0103 \u00een mod explicit o \u00eent\u00e2lnire a Domnului \u00cenviat cu Sf\u00e2nta Sa Maic\u0103. \u00centrebarea nu este una de \u00eendoial\u0103, ci mai degrab\u0103 de iubire: cum ar fi fost posibil ca Fiul, biruitor asupra mor\u021bii, s\u0103 nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":45205,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[33,44],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45199"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45199"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45204,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45199\/revisions\/45204"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/45205"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}