{"id":45097,"date":"2026-04-26T09:08:46","date_gmt":"2026-04-26T06:08:46","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=45097"},"modified":"2026-04-26T09:11:43","modified_gmt":"2026-04-26T06:11:43","slug":"misiunea-de-a-trai-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/04\/26\/misiunea-de-a-trai-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eMisiunea de a tr\u0103i\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A IV-A A PA\u0218TELUI<\/u><\/strong><\/p>\n

26 APRILIE 2026<\/strong><\/p>\n

MISIUNEA DE A TR\u0102I<\/strong><\/p>\n

de Jos\u00e9 Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne pl\u00e2ngem at\u00e2t de mult de problemele, greut\u0103\u021bile \u0219i necazurile vie\u021bii noastre de zi cu zi, \u00eenc\u00e2t risc\u0103m s\u0103 uit\u0103m c\u0103 via\u021ba este un dar. Marele dar pe care l-am primit cu to\u021bii de la Dumnezeu. Dac\u0103 nu ne-am fi n\u0103scut, nimeni nu ne-ar fi b\u0103gat \u00een seam\u0103. Nimeni nu ar fi remarcat absen\u021ba noastr\u0103. Totul ar fi continuat s\u0103-\u0219i urmeze cursul, iar noi am fi r\u0103mas uita\u021bi pentru totdeauna \u00een neant.<\/p>\n

\u0218i, totu\u0219i, tr\u0103im. S-a produs acel miracol unic \u0219i irepetabil care este via\u021ba mea. A\u0219a cum spune genialul g\u00e2nditor evreu M.Buber,<\/em> \u00abfiecare dintre oameni reprezint\u0103 ceva nou, ceva ce nu a existat niciodat\u0103 \u00eenainte, ceva original \u0219i unic\u00bb.<\/p>\n

Nimeni, \u00eenaintea mea, nu a fost la fel ca mine \u0219i nici nu va fi vreodat\u0103. Nimeni nu va vedea vreodat\u0103 lumea cu ochii mei. Nimeni nu va m\u00e2ng\u00e2ia cu m\u00e2inile mele. Nimeni nu se va ruga lui Dumnezeu cu buzele mele. Nimeni nu va iubi vreodat\u0103 cu inima mea.<\/p>\n

Via\u021ba mea este de ne\u00eenlocuit. Este sarcina mea \u0219i numai eu o pot tr\u0103i. Dac\u0103 nu o fac eu, va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna ne\u00eemplinit\u0103. Va exista \u00een lume un gol pe care nimeni nu-l va putea umple. De aceea, de\u0219i de multe ori uit\u0103m, prima porunc\u0103 pe care noi, oamenii, o primim de la Dumnezeu este s\u0103 tr\u0103im.<\/em> Porunc\u0103 care nu este scris\u0103 pe table de piatr\u0103, ci gravat\u0103 \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei noastre.<\/p>\n

Primul nostru gest de ascultare fa\u021b\u0103 de Dumnezeu este s\u0103 tr\u0103im, s\u0103 iubim via\u021ba, s\u0103 o primim cu inima recunosc\u0103toare, s\u0103 o \u00eengrijim cu grij\u0103, s\u0103 dezv\u0103luim toate posibilit\u0103\u021bile ascunse \u00een noi. Dar a tr\u0103i nu \u00eenseamn\u0103 doar a asigura buna func\u021bionare a organismului nostru fizic sau a realiza o dezvoltare armonioas\u0103 a psihicului nostru, ci a cre\u0219te ca fiin\u021be pe deplin umane.<\/p>\n

Idealul \u201emens sana<\/em> in<\/em> corpore<\/em> sano\u201d<\/em> poate fi ceva perfect inuman \u0219i s\u0103r\u0103citor, dac\u0103 nu tr\u0103im ascult\u00e2nd chemarea Absolutului, deschi\u0219i iubirii, cre\u00e2nd \u00een jurul nostru o via\u021b\u0103 tot mai uman\u0103. Sunt destul de mul\u021bi cre\u0219tini care nici m\u0103car nu b\u0103nuiesc c\u0103 credin\u021ba este tocmai un principiu al vie\u021bii \u0219i al vie\u021bii s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

Le lipse\u0219te s\u0103 descopere din experien\u021ba personal\u0103 c\u0103 Dumnezeu nu este ceva care, oricum, trebuie s\u0103 existe \u0219i pe care ar fi bine s\u0103-l \u021binem \u00een vedere pentru orice eventualitate, ci c\u0103 Dumnezeu este tocmai \u0219i mai \u00eent\u00e2i de toate \u201ecineva <\/em>care<\/em> face<\/em> s\u0103 tr\u0103im\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen ciuda tuturor \u00eendoielilor \u0219i incertitudinilor, credinciosul \u00eel descoper\u0103 pe Dumnezeu ca pe cineva care sus\u021bine via\u021ba chiar \u0219i \u00een momentele cele mai adverse, cineva care d\u0103 putere pentru a o lua mereu de la cap\u0103t, cineva care alimenteaz\u0103 \u00een noi o speran\u021b\u0103 indestructibil\u0103 atunci c\u00e2nd via\u021ba pare s\u0103 se sting\u0103 pentru totdeauna.<\/p>\n

Ascult\u00e2nd cuvintele lui Isus: \u201eEu<\/em> am<\/em> venit<\/em> ca<\/em> s\u0103<\/em> ave\u021bi<\/em> via\u021b\u0103<\/em> \u0219i<\/em> s-o<\/em> ave\u021bi<\/em> din bel\u0219ug\u201d,<\/em> credinciosul nu are nevoie s\u0103 apeleze la al\u021bii pentru a-i explica sensul lor. El \u0219tie c\u0103 sunt adev\u0103rate.<\/p>\n

O RELA\u021aIE UNIC\u0102<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/strong><\/p>\n

A intra \u00een contact cu o persoan\u0103, a ini\u021bia \u0219i a men\u021bine o rela\u021bie nu este u\u0219or, nici spontan. Ba dimpotriv\u0103, \u00een anumite cazuri se dovede\u0219te chiar obositor. De ce? Pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi dedici timpul: rela\u021bia implic\u0103 durat\u0103. Este nevoie de timp pentru a asculta, pentru a vorbi, pentru a \u00een\u021belege sentimentele, pentru a descifra a\u0219tept\u0103rile \u0219i a le r\u0103spunde. Iar graba este du\u0219manul tuturor acestor lucruri. Rela\u021bia, \u00een plus, cere r\u0103bdare: cel\u0103lalt cere s\u0103 fie primit a\u0219a cum este, \u00een diversele aspecte ale personalit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n

Evanghelia de ast\u0103zi ne ofer\u0103, printr-o parabol\u0103,\u00a0rela\u021bia<\/em>\u00a0lui<\/em>\u00a0Isus<\/em>\u00a0cu<\/em>\u00a0noi<\/em>, cu fiecare dintre noi. \u0218i acest lucru reiese clar tocmai din verbele care apar \u00een acest text.<\/p>\n

A chema<\/em>: este o comunicare direct\u0103 cea care se stabile\u0219te \u00eentre Isus \u0219i fiecare dintre noi, o comunicare personal\u0103 pentru c\u0103 fiecare se simte identificat prin numele s\u0103u.<\/p>\n

A conduce<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0a merge<\/em>\u00a0\u00eenainte<\/em>: Isus este cel care ia ini\u021biativa, o spune clar pozi\u021bia \u0219i atitudinea pe care o adopt\u0103. El provoac\u0103 un dinamism care mi\u0219c\u0103 \u0219i scoate din \u021barc.<\/p>\n

A urma<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0a cunoa\u0219te<\/em>\u00a0vocea<\/em>\u00a0sa<\/em>: r\u0103spunsul oilor. Primul verb evoc\u0103 mi\u0219carea lor \u00een urma p\u0103storului, al doilea indic\u0103 motivul pentru care se a\u0219eaz\u0103 \u00een urma lui.<\/p>\n

A fi ucenici \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, a tr\u0103i experien\u021ba evocat\u0103 de aceste verbe, a intra \u00eentr-o rela\u021bie bazat\u0103 pe \u00eencredere, pe cunoa\u0219tere reciproc\u0103, pe docilitate. Isus demonstreaz\u0103, de fapt, c\u0103 este\u00a0capabil s\u0103 intre \u00een rela\u021bie<\/em>\u00a0cu<\/em>\u00a0cele<\/em>\u00a0mai<\/em>\u00a0diferite<\/em>\u00a0persoane<\/em>.<\/p>\n

O face cu bolnavii care poart\u0103 povara suferin\u021bei; o face cu vame\u0219ii \u0219i, \u00een general, cu p\u0103c\u0103to\u0219ii; o face cu oamenii \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi precum Nicodim; o face cu str\u0103inii precum samariteanca; nu ezit\u0103 s\u0103 se expun\u0103 personal, ca atunci c\u00e2nd i se cere s\u0103 judece o adulter\u0103; chiar \u0219i pe cruce nu ezit\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la rug\u0103mintea adresat\u0103 de \u201et\u00e2lharul bun\u201d, oferindu-i o \u0219ans\u0103 nea\u0219teptat\u0103: \u201eAst\u0103zi vei fi cu mine \u00een paradis\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103 cine este Isus: cineva care are o privire limpede pentru c\u0103 are o inim\u0103 bun\u0103 \u0219i, de aceea, este gata s\u0103 ofere tuturor iubirea sa.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI (Pedro Fraile<\/em>)<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103: Fap <\/em><\/strong>2,14a.36-41<\/em><\/p>\n

Pe acela\u0219i Isus r\u0103stignit, Dumnezeu l-a constituit Mesia. Isus (Yeshuah<\/em>) este numele propriu al Nazarineanului; \u00een limba ebraic\u0103 provine din r\u0103d\u0103cina yasah<\/em> (\u201ea m\u00e2ntui\u201d), prin urmare, Isus este M\u00e2ntuitorul. Acest Isus a fost constituit de Dumnezeu \u201eMesia\u201d, adic\u0103 \u201eUns\u201d, \u201eCristos\u201d. Sunt cuvinte diferite pentru a exprima o realitate care este marea realitate: Isus este Cristosul lui Dumnezeu; \u00een El se afl\u0103 m\u00e2ntuirea \u0219i El este M\u00e2ntuirea. C\u00e2nd o persoan\u0103 simte nevoia de iubire, de iertare, de har, de a se sim\u021bi primit\u0103 \u0219i ridicat\u0103 la condi\u021bia sa adev\u0103rat\u0103, atunci ascult\u0103 cu bucurie vestirea lui Hristos-M\u00e2ntuitorul. Ce trebuie s\u0103 facem? Nu este r\u0103spunsul fricii, ci al surprizei recunosc\u0103toare a celui care a v\u0103zut lumina la orizont. Cre\u0219tinismul se prezint\u0103 ca o noutate pozitiv\u0103; ca \u201eveste bun\u0103\u201d a m\u00e2ntuirii. Convertirea \u0219i botezul sunt r\u0103spunsul omului care \u00cel caut\u0103 pe Dumnezeu cu o inim\u0103 sincer\u0103: s\u0103 se converteasc\u0103 pentru c\u0103 a g\u0103sit comoara harului; s\u0103 se boteze pentru c\u0103 dore\u0219te s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een via\u021ba nou\u0103 pe care o d\u0103ruie\u0219te Cristos. Biserica este chemat\u0103 \u0219i ast\u0103zi s\u0103 fac\u0103 vestirea explicit\u0103 \u0219i plin\u0103 de bucurie a unei nout\u0103\u021bi care \u00eenal\u021b\u0103 inimile, care r\u0103core\u0219te \u00eenc\u0103perile \u00eenc\u0103rcate, care cur\u0103\u021b\u0103 spa\u021biile nes\u0103n\u0103toase, care revigoreaz\u0103 trupurile obosite, care ofer\u0103 spa\u021biu de libertate. Promisiunea este valabil\u0103 \u0219i pentru voi, spune Luca: Evanghelia este \u0219i pentru mine.<\/p>\n

A doua lectur\u0103: 1Pt<\/em><\/strong> 2,20b-25<\/em><\/p>\n

Comunitatea cre\u0219tin\u0103 a v\u0103zut \u00een moartea pe cruce a lui Isus nu doar o mare nedreptate s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 cu violen\u021b\u0103, ci \u0219i realizarea unui gest m\u00e2ntuitor. Textele celui de-al doilea Isaia despre robul suferind al lui YHWH profe\u021besc despre omul drept, umil \u0219i pa\u0219nic care poart\u0103 vinov\u0103\u021bii care nu sunt ale sale, care nu r\u0103spunde la insult\u0103, deschiz\u00e2nd astfel o cale misterioas\u0103 de m\u00e2ntuire. Textul lui Isaia nu d\u0103 nume sau indicii pentru a afla despre cine este vorba, dar comunitatea cre\u0219tin\u0103 a v\u0103zut, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, c\u0103 \u00een acel b\u0103rbat al durerii, anonim \u00een textul profetic, era prefigurat Isus. Imnul c\u0103tre Cristos r\u0103stignit din prima epistol\u0103 a lui Petru preia spiritul servitorului lui YHWH \u0219i aprofundeaz\u0103 semnifica\u021bia sa: \u201er\u0103nile Lui ne-au vindecat\u201d. Este paradoxul m\u00e2ntuirii, care nu vine prin impunere violent\u0103, nici prin puterea de necontestat, nici prin uniformitatea care exclude ceea ce este diferit, nici prin consacrarea normelor, nici prin puritatea irepro\u0219abil\u0103, ci prin d\u0103ruirea plin\u0103 de iubire. Isus ne m\u00e2ntuie\u0219te pentru c\u0103 este un \u201eom bun\u201d judecat \u0219i condamnat pe nedrept; Isus m\u00e2ntuie\u0219te pentru c\u0103 a dus la des\u0103v\u00e2r\u0219ire, a \u00eemplinit planul m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu, pe care \u00eel realizeaz\u0103 pe c\u0103ile d\u0103ruirii iubitoare a Fiului \u00een favoarea \u00eentregii umanit\u0103\u021bi. Isus este P\u0103storul care \u00ee\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru cei care i-au fost \u00eencredin\u021ba\u021bi.<\/p>\n

Evanghelia: In <\/em><\/strong>10, 1-10<\/em><\/p>\n

Imaginea turmei \u0219i a P\u0103storului este foarte \u00eendr\u0103git\u0103 \u00een Biblie. Poporul Israel se compar\u0103 cu turma lui Dumnezeu; iar regii \u0219i conduc\u0103torii s\u0103i, cu p\u0103storii care trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de binele tuturor. Dumnezeu \u00eensu\u0219i este P\u0103storul care c\u0103l\u0103uze\u0219te fiecare persoan\u0103 \u0219i are grij\u0103 de ea: \u201eDomnul este P\u0103storul meu, nu-mi lipse\u0219te nimic\u201d, ne rug\u0103m \u00een psalmul 23. Profe\u021bii denun\u021bau deja \u00een Vechiul Testament pe conduc\u0103torii poporului care se foloseau de el, care ucideau oile \u00eengr\u0103\u0219ate \u0219i nu p\u0103\u0219teau turma (Ez<\/em> 34, 1-6). Dumnezeu \u00eensu\u0219i, spune Ezechiel, \u00ee\u0219i va aduna oile \u0219i le va p\u0103stori (Ez<\/em> 34, 12). Ioan preia aceast\u0103 imagine \u00een Evanghelia sa pentru a-l prezenta pe Isus ca fiind cel care \u00eempline\u0219te profe\u021bia lui Ezechiel. El folose\u0219te cuvinte dure, numindu-i ho\u021bi pe cei care s-au folosit de bun\u0103-credin\u021ba oamenilor pentru a profita de ei. Ho\u021bii folosesc \u00eentotdeauna \u0219iretlicuri, nu se pot prezenta deschis, trebuie s\u0103 se ascund\u0103. Isus, \u00eens\u0103, se prezint\u0103 deschis, f\u0103r\u0103 team\u0103, pentru c\u0103 cuv\u00e2ntul \u0219i via\u021ba sa sunt sincere. Prin imaginea zidului sau gardului peste care se sare, opus\u0103 celei a por\u021bii pe care o folose\u0219te P\u0103storul, Ioan ofer\u0103 o cheie important\u0103: la adev\u0103r se ajunge prin transparen\u021b\u0103, luminozitate \u0219i simplitate, nu prin moroc\u0103neal\u0103, \u00eentuneric \u0219i complica\u021bii. Isus nu este doar P\u0103storul cel Bun, ci mesajul s\u0103u este via\u021ba sa, bucur\u00e2ndu-se de claritate \u0219i cur\u0103\u021benie pe care nu le pot prezenta niciodat\u0103 cei care au inten\u021bii obscure sau str\u00e2mbe.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Lectura de ast\u0103zi prezint\u0103 concluzia \u0219i rezultatul lungului discurs al lui Petru, pe care l-am ascultat par\u021bial duminica trecut\u0103. Vestea final\u0103 \u2013 Cel r\u0103stignit \u0219i \u00eenviat este Domnul \u0219i Mesia \u2013 str\u0103bate inimile celor prezen\u021bi, care se convertesc \u0219i cer s\u0103 fie primi\u021bi \u00een Biseric\u0103.<\/em><\/p>\n

Certitudinea<\/em><\/strong>\u00a0Crucificatului<\/em><\/strong><\/p>\n

Discursul lui Petru se \u00eencheie cu o m\u0103rturisire solemn\u0103 de credin\u021b\u0103: \u00abS\u0103 \u0219tie cu certitudine toat\u0103 casa lui Israel c\u0103 Dumnezeu a ales pe Isus Cristos ca Domn \u0219i Cristos pe acel Isus pe care voi L-a\u021bi r\u0103stignit\u00bb. Accentul acestui\u00a0kerygma <\/em>este pus pe eviden\u021ba istoric\u0103 a Crucificatului, care poart\u0103 cu Sine scandalul blestemului conform Legii (Dt\u00a0<\/em>21,23). Ei bine, acel R\u0103stignit este K\u00fdrios<\/em>, titlu care are o importan\u021b\u0103 decisiv\u0103 \u00een opera lui Luca, \u0219i Christ\u00f3s, adic\u0103 Mesia a\u0219teptat de casa lui Israel. Petru are \u00een fa\u021b\u0103 evrei \u0219i prozeli\u021bi care alc\u0103tuiesc \u201ecasa lui Israel\u201d \u00een patria \u0219i \u00een diaspora: nimeni nu poate invoca alibiul ignoran\u021bei; misterul R\u0103stignitului a fost adus la cuno\u0219tin\u021ba tuturor. Imperativul prin care se porunce\u0219te s\u0103 cunoasc\u0103 (gin\u014dsk\u00e9t\u014d<\/em>) este precedat de un adverb \u2013 \u00abcu certitudine\u00bb (asphal\u1e53s<\/em>) \u2013 care reaminte\u0219te prologul (\u0219i, prin urmare, angajamentul comunicativ) al Evangheliei lui Luca: \u00ab\u2026 pentru ca tu s\u0103 po\u021bi con\u0219tientiza soliditatea [asph\u00e1leia<\/em>] \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor pe care le-ai primit\u00bb (Lc\u00a0<\/em>1,4).<\/p>\n

Inima<\/em><\/strong>\u00a0str\u0103puns\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Din soliditatea vestirii izvor\u0103\u0219te un efect imediat. Cei prezen\u021bi simt c\u0103 li se str\u0103punge inima. Discursul lui Petru nu r\u0103m\u00e2ne o simpl\u0103 contribu\u021bie informativ\u0103, ci sap\u0103 o br\u0103zd\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u00een existen\u021ba ascult\u0103torilor. Ascultarea Cuv\u00e2ntului nu las\u0103 pe nimeni indiferent: interpretat prin cuvintele Bisericii, Cuv\u00e2ntul are efectul de a iriga ariditatea inimii. Verbul cu care se subliniaz\u0103 str\u0103pungerea inimii este katan\u00fdssomai<\/em>. Forma simpl\u0103 n\u00fdss\u014d<\/em> apare \u00een In<\/em> 19,34 pentru a indica lovitura de suli\u021b\u0103 care str\u0103punge coasta Celui R\u0103stignit. C\u00e2nd se veste\u0219te Cel R\u0103stignit, \u00eentr-un fel, ceea ce se veste\u0219te se realizeaz\u0103 \u00een ascult\u0103tori.<\/p>\n

Se \u00een\u021belege bine, atunci, cererea celor prezen\u021bi: \u00abCe trebuie s\u0103 facem, fra\u021bilor?\u00bb. Pentru cel care a fost str\u0103puns, punctul de cotitur\u0103 moral devine o necesitate care nu poate fi am\u00e2nat\u0103. Str\u0103pungerea inimii nu ne las\u0103 pasivi; dimpotriv\u0103, creeaz\u0103 un spa\u021biu de libertate \u00een care ne putem mi\u0219ca. Credin\u021ba \u00een Isus, dac\u0103 este un eveniment, produce alte evenimente. R\u0103spunsul lui Petru se articuleaz\u0103 \u00een trei puncte: \u00een primul r\u00e2nd, convertirea (se folose\u0219te verbul metano\u00e9\u014d<\/em>), pentru a dep\u0103\u0219i schema acestei lumi; apoi, botezul \u00een numele lui Isus Cristos, pentru a fi \u00eenr\u0103d\u0103cina\u021bi \u00een Pa\u0219tele s\u0103u \u0219i a primi iertarea p\u0103catelor; \u00een sf\u00e2r\u0219it, darul Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n

Petru \u00eencheie cu o evocare surprinz\u0103toare din Gal<\/em> 3,5, prefigur\u00e2nd ceea ce va fi clarificat mai t\u00e2rziu \u00een istorie: dimensiunea universal\u0103 a m\u00e2ntuirii lui Isus prin darul Duhului.<\/p>\n

Cu<\/em><\/strong> multe<\/em><\/strong> alte<\/em><\/strong> cuvinte<\/em><\/strong><\/p>\n

Al\u0103turi de kerygma<\/em>, Petru \u00eendeamn\u0103 \u00abcu multe alte cuvinte\u00bb. Aceasta este misiunea Bisericii, de ieri \u0219i de azi: s\u0103 fac\u0103 kerygma<\/em>-ul mai \u00abrotund\u00bb, c\u0103ut\u00e2nd \u00een vocabularul de azi cuvintele potrivite \u2013 nu multe! \u2013 capabile, cel pu\u021bin, s\u0103 demasc\u0103 cuvintele false ale lumii. Astfel, Petru \u201erotunje\u0219te\u201d discursul s\u0103u anterior: \u201eM\u00e2ntui\u021bi-v\u0103 de aceast\u0103 genera\u021bie pervers\u0103!\u201d. Spinii pot sufoca l\u0103starul. Prin urmare, ast\u0103zi mai mult dec\u00e2t \u00een trecut, este oportun s\u0103 avertiz\u0103m, chiar \u0219i cu un strop de ironie, \u00eempotriva unui r\u0103u care pare s\u0103 se autoregenereze (\u0219i \u00een acest sens s-ar putea \u00een\u021belege \u201egenera\u021bie pervers\u0103\u201d).<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u201egenera\u021bia nou\u0103\u201d trebuie s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een mijlocul unei genera\u021bii perverse, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 pilda gr\u00e2ului \u0219i a neghinelor. Dup\u0103 Cuv\u00e2ntul care str\u0103punge, dup\u0103 articularea moral\u0103 a credin\u021bei \u0219i dup\u0103 \u201erotunjirile\u201d actualizante, lectura se \u00eencheie subliniind implica\u021bia eclezial\u0103 a \u00eentregului discurs petrin: \u00abAtunci cei care au primit cuv\u00e2ntul s\u0103u au fost boteza\u021bi \u0219i \u00een acea zi s-au ad\u0103ugat aproximativ trei mii de persoane\u00bb. Agentul implicit al acestei ad\u0103ugiri este Duhul (de remarcat, de fapt, pasivul teologic), care, \u00eens\u0103, lucreaz\u0103 prin vestirea apostolic\u0103. Metoda lui Dumnezeu este de a \u201ead\u0103uga Biseric\u0103\u201d prin Biseric\u0103: este bine s\u0103 ne amintim acest lucru, mai ales c\u00e2nd ne g\u00e2ndim s\u0103 \u201efacem pastoral\u0103\u201d prin ini\u021biative individuale pioase.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Acest text prezint\u0103 un imn vechi, probabil utilizat \u00een liturghiile Bisericii primare. Imnul prezint\u0103 Patimile lui Cristos ca exemplu pentru cei c\u0103rora le este adresat\u0103 scrisoarea, mai ales \u00een fa\u021ba \u00eencerc\u0103rilor \u0219i a suferin\u021bei nedrepte. De remarcat \u00een special referirea final\u0103 la oi \u0219i la \u201ep\u0103storul \u0219i p\u0103zitorul sufletelor\u201d.<\/em><\/p>\n

Apostolul ofer\u0103 imediat cheia de interpretare a imnului care urmeaz\u0103: \u201eDac\u0103, f\u0103c\u00e2nd binele, ve\u021bi \u00eendura cu r\u0103bdare suferin\u021ba, aceasta va fi pl\u0103cut\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu\u201d. Trauma este suferin\u021ba nedreapt\u0103 a celui drept, care poate fi valorificat\u0103 doar \u00een cadrul experien\u021bei lui Cristos. Dup\u0103 cum vom vedea, imnul se inspir\u0103 din paginile slujitorului suferind descris cu secole \u00een urm\u0103 de profetul Isaia. Exist\u0103 suferin\u021b\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103: desigur, orice suferin\u021b\u0103 uman\u0103 seam\u0103n\u0103 cu cea a lui Cristos, dar nu orice durere este automat m\u00e2ntuitoare.<\/p>\n

Departe de orice form\u0103 de dolorism, numai urm\u00e2nd pa\u0219ii lui Isus este posibil s\u0103 experiment\u0103m sim\u021b\u0103m\u00e2ntul supranatural \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, uman al suferin\u021bei. Asceza bucuriei, specific\u0103 acestei perioade pascale, nu se poate sustrage de la sarcina de a integra \u0219i dimensiunea traumei \u0219i a durerii.<\/p>\n

Exemplul<\/em><\/strong> P\u0103timirii<\/em><\/strong> lui<\/em><\/strong> Cristos<\/em><\/strong><\/p>\n

Prima parte a imnului (vv. 21-23) ilustreaz\u0103 exemplul Christos<\/em> patiens<\/em>, care este oferit spre imitare credinciosului. \u00cen descriere ies \u00een eviden\u021b\u0103 c\u00e2teva caracteristici. Suferin\u021ba lui Isus Cristos nu provine din p\u0103cat \u0219i din \u00een\u0219el\u0103ciune. El este Cel Drept prin excelen\u021b\u0103. Referin\u021bele implicite la\u00a0Is<\/em>\u00a053,5-12 leag\u0103 Patimile lui Isus de cele ale misteriosului Slujitor al lui YHWH, care sufer\u0103 umilin\u021ba fizic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 din cauza p\u0103catelor poporului, dar care apoi este r\u0103scump\u0103rat de Dumnezeu. Ar fi suficient s\u0103 cit\u0103m aceast\u0103 pagin\u0103 (la care s\u0103 ad\u0103ug\u0103m, eventual, dovada celui drept Iob) pentru a \u00een\u021belege c\u0103 \u0219i iudaismul dep\u0103\u0219ise echivalen\u021ba dintre suferin\u021b\u0103 \u0219i p\u0103cat. Odat\u0103 cu venirea crucii \u0219i a suferin\u021bei nedrepte \u00eendurate de Fiul lui Dumnezeu, durerea devine nu doar o realitate dur\u0103 de suportat, ci un apel de a o primi \u00een credin\u021b\u0103. Dac\u0103 Cristos a acceptat Patimile, atunci \u0219i ucenicii sunt chema\u021bi s\u0103 accepte suferin\u021ba, ca o posibilitate de a deveni asemenea lui Cristos. Ba mai mult, orice credincios este chemat s\u0103 spun\u0103 cu bucurie \u00eempreun\u0103 cu sf\u00e2ntul Paul: \u00ab\u00cemplinesc \u00een trupul meu ceea ce lipse\u0219te din suferin\u021bele lui Cristos, \u00een favoarea trupului s\u0103u, care este Biserica\u00bb (Col<\/em> 1,24).<\/p>\n

Semnifica\u021bia<\/em><\/strong> m\u00e2ntuitoare<\/em><\/strong> a<\/em><\/strong> mor\u021bii lui<\/em><\/strong> Cristos<\/em><\/strong><\/p>\n

A doua parte a imnului (vv. 24-25) explic\u0103 valoarea m\u00e2ntuitoare a r\u0103nilor lui Isus Cristos, prin care am fost cu to\u021bii vindeca\u021bi. Merg\u00e2nd tot pe urmele Slujitorului lui YHWH (cf. Is<\/em> 43,4), imnul \u00eel contempl\u0103 pe Cristos care poart\u0103 \u00abp\u0103catele noastre \u00een trupul s\u0103u\u00bb. P\u0103catele noastre au fost r\u0103stignite \u00eempreun\u0103 cu El pe lemnul chinului \u0219i au murit definitiv \u00een moartea Sa. Este surprinz\u0103tor ceea ce se afirm\u0103: \u00ab\u2026pentru ca, ne mai tr\u0103ind pentru p\u0103cat, s\u0103 tr\u0103im pentru dreptate\u00bb. \u0218tergerea p\u0103catului nu este o r\u0103splat\u0103 datorat\u0103 \u201edrept\u0103\u021bii noastre\u201d, ci factorul care face posibil\u0103 o via\u021b\u0103 dreapt\u0103.<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd din nou aluzie la Is<\/em> 53,6, imnul dezvolt\u0103 m\u00e2ntuirea c\u00e2\u0219tigat\u0103 prin r\u0103nile lui Cristos, \u00eembog\u0103\u021bind-o cu dimensiunea eclezial\u0103. Nu mai suntem oi r\u0103t\u0103cite, pentru c\u0103 \u00abp\u0103storul \u0219i p\u0103zitorul\u00bb cu toiagul s\u0103u pastoral, adic\u0103 cu crucea sa, ne-a adus \u00eenapoi la el. Faptul de a fi readu\u0219i la p\u0103stor este exprimat prin verbul epistr\u00e9ph\u014d<\/em>, care \u00een alte locuri este folosit pentru a indica convertirea (cf., de exemplu, Mt <\/em>13,15; Fap<\/em> 9,35). Exist\u0103 o dimensiune comunitar\u0103 a convertirii, care merit\u0103 s\u0103 fie luat\u0103 \u00een considerare, pentru a \u00eenvinge tenta\u021bia unei spiritualit\u0103\u021bi individualiste. S\u0103 nu-i abandon\u0103m niciodat\u0103 pe cei care sufer\u0103 \u0219i s\u0103 nu ne izol\u0103m niciodat\u0103 \u00een suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

Pe scurt, imnul cristologic din lectura de ast\u0103zi leag\u0103 \u00eentre ele experien\u021ba durerii umane, exemplul lui Cristos, valoarea m\u00e2ntuitoare a mor\u021bii sale \u0219i dimensiunea pastoral\u0103 \u0219i eclezial\u0103 a acestei m\u00e2ntuiri.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Conform tradi\u021biei, a 4-a duminic\u0103 de Pa\u0219te este dedicat\u0103 lui Isus \u201eP\u0103storul cel bun\u201d, pe baza textului din capitolul 10 al Evangheliei dup\u0103 Ioan. Prima parte a capitolului, pe care o citim, urmeaz\u0103 imediat dup\u0103 episodul cuorbul n\u0103scut a\u0219a. \u00cen aceast\u0103 continuitate, se contureaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 interesant\u0103 \u00eentre tema catehumenal\u0103 a celei de-a 4-a duminici din Postul Mare \u0219i cea mistagogic\u0103-eclezial\u0103 a acestei duminici.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Vindecarea orbului din na\u0219tere \u201emarcheaz\u0103\u201d o distinc\u021bie f\u0103cut\u0103 de Isus: \u00abEu am venit \u00een aceast\u0103 lume pentru a judeca\u00bb (In<\/em> 9,39). Orice discern\u0103m\u00e2nt necesit\u0103, de fapt, articularea unui \u201e\u00een\u0103untru\u201d \u0219i a unui \u201eafar\u0103\u201d. Ei bine, pericopa de ast\u0103zi dezvolt\u0103 referirea la judecat\u0103 din In<\/em> 9,39, prezent\u00e2nd dou\u0103 mi\u0219c\u0103ri: mi\u0219carea p\u0103storului, de afar\u0103 spre \u00een\u0103untru (vv. 1-2); mi\u0219carea oilor, de \u00een\u0103untru spre afar\u0103 (vv. 4-5). V. 3 semnaleaz\u0103 inversarea mi\u0219c\u0103rii. Dup\u0103 constatarea ne\u00een\u021belegerii audien\u021bei (cf. v. 6), discursul continu\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i, cu imaginea u\u0219ii (cf. vv. 7-10).<\/p>\n

De<\/em><\/strong>\u00a0afar\u0103<\/em><\/strong>\u00a0spre<\/em><\/strong>\u00a0\u00een\u0103untru<\/em><\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, primele cuvinte ale lui Isus din capitolul 10 reprezint\u0103 continuarea versetului 9,41: \u00abIsus le-a r\u0103spuns [adic\u0103 unor farisei]: \u00abDac\u0103 a\u021bi fi orbi, n-a\u021bi avea niciun p\u0103cat; dar, pentru c\u0103 spune\u021bi: \u00abNoi vedem\u00bb, p\u0103catul vostru r\u0103m\u00e2ne\u00bb\u00bb. Trebuie s\u0103 ne imagin\u0103m, a\u0219adar, c\u0103 similitudinea din v. 1-5 are scopul de a face fa\u021b\u0103 \u00eenchiderii fariseilor, \u00een perspectiva unui nou model de apartenen\u021b\u0103. \u00cen prima parte (versetele 1-2), Isus face referire la o intrare ilegal\u0103 \u00een \u021barcul oilor (eis<\/em> t\u0113n<\/em> aul\u1e17n<\/em> t\u00f4n<\/em> prob\u00e1t\u014dn<\/em>), din partea unui ho\u021b \u0219i t\u00e2lhar care nu folose\u0219te poarta \u021barcului, ci intr\u0103 pe alt\u0103 parte. P\u0103storul, \u00een schimb, intr\u0103 \u00een \u021barc prin poart\u0103. Potrivit unor autori, termenul aul\u1e17<\/em> este o referire destul de explicit\u0103 la curtea sacr\u0103 a templului. Termenul, \u00een sens mai general, ar putea reprezenta conturul grani\u021belor identitare ale poporului Leg\u0103m\u00e2ntului. Oricare ar fi interpretarea, Isus nu intr\u0103 \u00een istoria poporului s\u0103u ca un ho\u021b (pe ascuns) sau ca un t\u00e2lhar (cu violen\u021b\u0103). \u00cen versetele 1-2, Isus, chiar \u00eenainte de a se autodefini drept \u201eP\u0103storul cel bun\u201d (cf. v. 11), afirm\u0103 c\u0103 este p\u0103storul \u201eautentic\u201d, care intr\u0103 \u00een mod legitim \u00een \u021barc prin poart\u0103.<\/p>\n

Pe baza acestei autenticit\u0103\u021bi, el poate fi c\u0103l\u0103uza oilor. Numai lui \u00eei revine judecata asupra \u201edin\u0103untru\u201d \u0219i \u201edin afar\u0103\u201d \u0219i, dup\u0103 cum vom vedea, asupra trecerii din\u0103untru spre afar\u0103 \u0219i viceversa. S\u0103 fim aten\u021bi s\u0103 nu consider\u0103m aceste grani\u021be identitare ca pe ceva negativ, de care trebuie s\u0103 ne eliber\u0103m definitiv. Problema nu este grani\u021ba, ci interdic\u021bia de trecere. Interpretarea ulterioar\u0103 a parabolelor (cf. vv. 7-10) nu sus\u021bine un sens unic, de ie\u0219ire, ci admite un dublu sens de mers.<\/p>\n

Isus va spune: \u00abDac\u0103 cineva intr\u0103 prin mine, va fi m\u00e2ntuit; va intra<\/em> \u0219i va ie\u0219i<\/em> \u0219i va g\u0103si p\u0103\u0219une\u00bb (v. 9). Prin urmare, \u00een comentariu trebuie evitat\u0103 simplificarea excesiv\u0103 a pildelor: staulul ofer\u0103 \u0219i ad\u0103post oilor, ferindu-le de atacurile fiarelor s\u0103lbatice. Punctul central al discursului lui Isus (care este \u0219i inten\u021bia mistagogic\u0103 \u0219i ecleziologic\u0103 a evanghelistului) este de a oferi un nou criteriu de apartenen\u021b\u0103. Exist\u0103 \u0219i \u201ealte oi care nu sunt din aceast\u0103 staul\u201d (v. 16): acestea formeaz\u0103 o singur\u0103 realitate cu cele din interiorul staulului. Isus va fi garantul \u0219i criteriul de trecere, \u00eentre interior \u0219i exterior. Ograda, a\u0219adar, este o limit\u0103 care nu trebuie abolit\u0103, ci frecventat\u0103 liber, deoarece dispune de o poart\u0103 special\u0103 \u2013 Poarta \u00eentrupat\u0103! (cf. v. 7) \u2013 care face posibil\u0103 osmoza \u00eentre cre\u0219tinii care vin din sinagog\u0103 \u0219i cre\u0219tinii care apar\u021bin neamurilor: \u201evor deveni o singur\u0103 turm\u0103, un singur p\u0103stor\u201d (v. 16).<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Paznicul por\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen v. 3 se trece de la ac\u021biunea de a intra (a p\u0103storului) la ac\u021biunea de a ie\u0219i (a oilor): intrarea p\u0103storului este condi\u021bia pentru a conduce oile afar\u0103 din staul. Aici, totu\u0219i, al\u0103turi de figura p\u0103storului, apare cea a unui portar (thyr\u014dr\u00f3s<\/em>) care deschide u\u0219a p\u0103storului, pentru c\u0103 \u00eel recunoa\u0219te ca proprietar al turmei. Thyr\u014dr\u00f3s<\/em> apar\u021bine P\u0103storului; este o extensie a lui, aproape o rezonan\u021b\u0103 a lui. \u00cen versetul 3, de fapt, se spune c\u0103 oile ascult\u0103 \u201evocea\u201d P\u0103storului, adic\u0103 extensia sa sonor\u0103. Ei bine, termenul phon\u1e17<\/em> este modul \u00een care Ioan Botez\u0103torul \u00ee\u0219i calific\u0103 misiunea \u00een raport cu Logosul<\/em> (cf. In<\/em> 1,23). Aceea\u0219i rela\u021bie ar putea fi propus\u0103 \u0219i \u00een pasajul nostru: portarul este \u00een slujba P\u0103storului a\u0219a cum phon\u1e17<\/em> este \u00een slujba Logosului<\/em>.<\/p>\n

Astfel, datorit\u0103 introducerii portarului staulului, se creeaz\u0103 o splendid\u0103 stratificare de imagini care privesc identitatea lui Isus: Logosul<\/em>-P\u0103stor, datorit\u0103 rezonan\u021bei lui Ioan Botez\u0103torul, este \u0219i Mielul-Mire; este Fiul lui Dumnezeu \u0219i Fiul Omului.<\/p>\n

Prin rezonan\u021ba portarului, a\u0219adar, P\u0103storul este perfect auzit de oile din interiorul \u021barcului, care pot \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een Cel care le cheam\u0103 pe nume \u0219i le conduce afar\u0103.<\/p>\n

De<\/em><\/strong> la interior<\/em><\/strong> la<\/em><\/strong> exterior<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen versetele 4-5 dispare figura thyr\u014dr\u00f3s<\/em>, deoarece P\u0103storul \u00eensu\u0219i este cel care conduce oile afar\u0103 spre p\u0103\u0219uni. Oile \u00eel urmeaz\u0103 acum doar pe P\u0103stor, pentru c\u0103 \u00eei recunosc <\/em>vocea. Spre deosebire de v. 3, unde se spunea c\u0103 \u00aboile ascult\u0103 vocea lui\u00bb, \u00een v. 4 se aprofundeaz\u0103 acela\u0219i concept afirm\u00e2nd c\u0103 oile \u00ab\u00eei recunosc vocea\u00bb. Recunoa\u0219terea vocii lui Isus permite un acces imediat la m\u00e2ntuire. Medierea \u0219i promisiunile vechi r\u0103m\u00e2n valabile, dar nu mai sunt o barier\u0103: chiar \u0219i \u201ealte oi\u201d, cele din ultima or\u0103, pot participa la darul harului care a fost instaurat de P\u0103storul cel bun.<\/p>\n

P\u0103storul merge \u00eenaintea oilor \u0219i ele \u00eel pot urma (akoluth\u00e9\u014d<\/em>). Cine are norocul s\u0103 admire \u00een direct modul \u00een care un p\u0103stor \u00ee\u0219i conduce turma, va observa c\u0103, de obicei, un p\u0103stor se a\u0219eaz\u0103 \u00een spatele turmei, \u0219i nu \u00een fa\u021ba ei. Faptul c\u0103 aici P\u0103storul cel Bun se a\u0219eaz\u0103 \u00een fa\u021ba turmei pare ciudat. Pozi\u021bia de avangard\u0103 a P\u0103storului ar putea face aluzie, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, la cuvintele lui Ioan Botez\u0103torul: \u00abDup\u0103 mine vine un om care este \u00eenaintea<\/em> mea<\/em>, pentru c\u0103 era \u00eenaintea mea\u00bb (1,30). P\u0103zitorul r\u0103m\u00e2ne \u00een spate, l\u00e2ng\u0103 gard, \u00een timp ce P\u0103storul merge \u00eenainte, spre p\u0103\u0219uni: este imaginea unei turme ordonate, care \u00eel urmeaz\u0103 pe Cristos f\u0103r\u0103 a-\u0219i ignora r\u0103d\u0103cinile evreie\u0219ti; poate chiar \u0219i o avertizare adresat\u0103 p\u0103storilor Bisericii de ast\u0103zi s\u0103 nu ocupe niciodat\u0103 primul loc, ci s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 turma \u00eencredin\u021bat\u0103 lor, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een spate. Pe baza acestei lecturi, ar trebui reformulat cli\u0219eul <\/em>conform c\u0103ruia P\u0103storul cel bun ar fi prototipul \u201ep\u0103storilor\u201d Bisericii de ast\u0103zi. Dac\u0103 imaginea lui Isus care merge \u00eenainte este citit\u0103 \u00een bog\u0103\u021bia sa de referin\u021be, se va \u00een\u021belege c\u0103 numai P\u0103storul, \u201elumina lumii\u201d (9,5), merge \u00eenainte pentru a lumina turma. Celorlal\u021bi \u201ep\u0103stori\u201d, cei ai Bisericii, care fac \u0219i ei parte din turm\u0103, nu le r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t sarcina de \u201eoi de ariergard\u0103\u201d, pentru a ap\u0103ra turma \u00eempotriva eventualelor atacuri din spate. A sta \u00een ariergard\u0103 este o atitudine proactiv\u0103, exercitat\u0103 \u00een numele P\u0103storului, cu curaj, \u0219tiind c\u0103, \u00een cazul unui atac din spate, ariergarda devine avangard\u0103, lu\u00e2nd \u00een calcul eventualitatea de a trebui s\u0103 se afle \u00een locul P\u0103storului-Miel \u00een sacrificiul extrem al vie\u021bii.<\/p>\n

Ne\u00een\u021belegerea<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 discursul imagistic din versetele 1-5, evanghelistul noteaz\u0103 ne\u00een\u021belegerea din partea audien\u021bei (adic\u0103 a fariseilor, ultimele personaje men\u021bionate \u00een 9,40). \u00abIsus le-a spus aceast\u0103 parabol\u0103 [paroim\u00eda<\/em>], dar ei nu au \u00een\u021beles despre ce le vorbea\u00bb. Termenul paroim\u00eda<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u201ediscurs voalat, enigmatic\u201d. \u00cen In <\/em>16,25.29 se opune lui parr\u0113s\u00eda<\/em>, care reprezint\u0103 ultima etap\u0103 a comunic\u0103rii lui Isus. Conform In <\/em>16,25-33, numai cel care \u00eel recunoa\u0219te pe Isus ca Trimisul Tat\u0103lui poate avea acces la adev\u0103ratul sim\u021b\u0103m\u00e2nt al cuvintelor sale. Fariseilor le lipse\u0219te tocmai aceast\u0103 recunoa\u0219tere fundamental\u0103, \u0219i anume c\u0103 Isus nu este un ho\u021b sau un t\u00e2lhar, ci Trimisul, Mesia.<\/p>\n

Inevitabil, f\u0103r\u0103 aceast\u0103 premis\u0103, cuvintele lui Isus sun\u0103 pentru farisei ca paroim\u00eda<\/em>, nu at\u00e2t din cauza unei presupuse inten\u021bii enigmatice din partea lui Isus, c\u00e2t din cauza rigidit\u0103\u021bii lor. \u00cen dezvoltarea versetelor 7-18, Isus \u00eensu\u0219i va veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea surzimii lor, oferind o explica\u021bie a discursului parabolic anterior.<\/p>\n

P\u0103storul<\/em><\/strong> este<\/em><\/strong> Poarta<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne limit\u0103m la a lua \u00een considerare versetele 7-10, care \u00eencheie Evanghelia de ast\u0103zi. De dou\u0103 ori, Isus se identific\u0103 cu \u201epoarta oilor\u201d prin formula de revela\u021bie binecunoscut\u0103 \u201eEu sunt\u201d. Imaginea por\u021bii evoc\u0103 In 5,2<\/em>, unde se men\u021biona existen\u021ba unei \u201eprobatice\u201d, adic\u0103 a Por\u021bii Oilor, prin care animalele de sacrificiu intrau \u00een curtea templului pentru a fi jertfite.<\/p>\n

Prima men\u021biune (v. 7) trebuie pus\u0103 \u00een rela\u021bie cu mi\u0219carea \u201edin exterior spre interior\u201d din versetele 1-2. Spre deosebire de ho\u021bii \u0219i t\u00e2lharii care au venit \u00eenaintea lui, Isus P\u0103storul a intrat \u00een mod legitim \u00een staulul oilor, deoarece el \u00eensu\u0219i este Poarta de acces \u00een staul. Este evident\u0103 schimbarea de sens: Isus, \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 treac\u0103 prin poart\u0103 pentru a intra \u00een contact cu oile, se identific\u0103 acum cu Poarta \u00eens\u0103\u0219i, cu elementul care garanteaz\u0103 trecerea.<\/p>\n

\u00cen cea de-a doua apari\u021bie (v. 9) se comenteaz\u0103 a doua mi\u0219care \u201edin interior spre exterior\u201d din versetele 4-5, \u00een favoarea oilor, eviden\u021biind astfel func\u021bia soteriologic\u0103 a metaforei: \u00abdac\u0103 cineva intr\u0103 prin mine, va fi m\u00e2ntuit\u00bb. Se adaug\u0103, de asemenea, c\u0103 \u00abvor intra \u0219i vor ie\u0219i\u00bb, ca garan\u021bie a liberei circula\u021bii a turmei \u00een ambele sensuri.<\/p>\n

\u00cen concluzie, enun\u021bul \u201eEu sunt Poarta\u201d produce o schimbare de sens: poarta devine simbol al deschiderii, al trecerii; prin Isus-Poarta este posibil s\u0103 se aib\u0103 acces la poporul Leg\u0103m\u00e2ntului; prin El, oile (din interiorul \u0219i din exteriorul \u021barcului) devin poporul lui Dumnezeu. Metafora por\u021bii evoc\u0103 dimensiunea pragului, care, \u00een acela\u0219i timp, separ\u0103 \u0219i une\u0219te dou\u0103 spa\u021bii. Isus este garantul trecerii oilor, pentru ca libertatea turmei s\u0103 se realizeze, \u00een deplin\u0103 comuniune cu Dumnezeu. Via\u021ba \u00een abunden\u021b\u0103 promis\u0103 oilor este rezultatul Pa\u0219telui lui Isus.<\/p>\n

De la<\/em><\/strong> Evanghelie<\/em><\/strong> la<\/em><\/strong> ziua de azi<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe fundalul interpret\u0103rii versetelor 7-10 se \u00eentrez\u0103re\u0219te comunitatea ioanean\u0103 eterogen\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului I, care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 turm\u0103 cu un singur P\u0103stor. Imaginea Por\u021bii \u00eentrupate contribuie la concretizarea \u00eentregului discurs. Isus are \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i r\u0103nile Bisericii de ast\u0103zi. Cuvintele sale sunt \u00eendreptate mai ales spre a-i convinge pe ascult\u0103tori de u\u0219urin\u021ba accesului la taina Mielului-P\u0103stor, at\u00e2t din partea iudeilor, c\u00e2t \u0219i a p\u0103g\u00e2nilor.<\/p>\n

Metafora se preteaz\u0103 la actualiz\u0103ri puternice \u00een contextul nostru \u00een care, al\u0103turi de o aparent\u0103 omologare, se ridic\u0103 adesea bariere identitare, chiar \u0219i \u00een interiorul Bisericii, invoc\u00e2nd motive vechi \u0219i noi pentru a justifica atitudini exclusiviste \u0219i intolerante. L\u0103rgind privirea asupra \u00eentregului pasaj din In<\/em> 9\u201310, sesiz\u0103m frumuse\u021bea proceselor transformatoare \u0219i incluzive ini\u021biate de Isus: vindecarea orbului, segregarea \u00een vederea m\u0103rturisirii de credin\u021b\u0103, integrarea \u00een turm\u0103. Sunt comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine de ast\u0103zi capabile s\u0103 catalizeze aceste procese (de ini\u021biere, ecleziale \u0219i mistagogice) care d\u0103ruiesc via\u021b\u0103 din bel\u0219ug?<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 3 aprilie\/mai 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Isus, Bunul P\u0103stor, vitraliu de Alfred Handel, foto: Tony Hudson<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 52<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A IV-A A PA\u0218TELUI 26 APRILIE 2026 MISIUNEA DE A TR\u0102I de Jos\u00e9 Antonio Pagola Ne pl\u00e2ngem at\u00e2t de mult de problemele, […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":45098,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45097"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45097"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45100,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45097\/revisions\/45100"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/45098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}