{"id":45047,"date":"2026-04-19T08:13:41","date_gmt":"2026-04-19T05:13:41","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=45047"},"modified":"2026-04-19T08:13:41","modified_gmt":"2026-04-19T05:13:41","slug":"de-ce-sa-mergem-la-liturghie-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-a-pastelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/04\/19\/de-ce-sa-mergem-la-liturghie-meditatie-pentru-duminica-a-iii-a-a-pastelui\/","title":{"rendered":"\u201eDe ce s\u0103 mergem la Liturghie\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a III-a a Pa\u0219telui"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A III-A A PA\u0218TELUI<\/u><\/strong><\/p>\n

19 APRILIE 2026<\/strong><\/p>\n

ISPITA FUGII<\/strong><\/p>\n

de Jos\u00e9 Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu sunt pu\u021bini cei care privesc ast\u0103zi Biserica Catolic\u0103 cu pesimism \u0219i dezam\u0103gire. Nu este aceea pe care \u0219i-ar dori-o: o Biseric\u0103 vie \u0219i dinamic\u0103, fidel\u0103 lui Isus Cristos, angajat\u0103 cu adev\u0103rat \u00een edificarea unei societ\u0103\u021bi mai umane.<\/p>\n

Ei o v\u0103d imobil\u0103 \u0219i dep\u0103\u0219it\u0103, excesiv preocupat\u0103 de ap\u0103rarea unei morale considerate \u00eenvechite, care nu mai suscit\u0103 interesul multora, f\u0103c\u00e2nd eforturi dureroase pentru a-\u0219i rec\u00e2\u0219tiga o credibilitate ce pare a fi ajuns\u0103 la niveluri minime.<\/p>\n

O percep ca pe o institu\u021bie care este prezent\u0103 mai ales pentru a acuza \u0219i a condamna, \u0219i mai rar pentru a ajuta \u0219i a insufla speran\u021b\u0103 \u00een inima omului. Adesea o resimt ca trist\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de vitalitate \u0219i, \u00eentr-un anumit sens, intuiesc, \u00eempreun\u0103 cu Georges Bernanos, c\u0103 \u201eopusul unui popor cre\u0219tin este un popor trist\u201d.<\/p>\n

Ispita u\u0219oar\u0103 este abandonul \u0219i fuga. Unii au f\u0103cut deja acest pas de mult timp, chiar \u00een mod ostentativ. Ast\u0103zi afirm\u0103, aproape cu m\u00e2ndrie, c\u0103 cred \u00een Dumnezeu, dar nu \u00een Biseric\u0103. Al\u021bii, poate, se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 treptat de ea, pe nesim\u021bite \u0219i f\u0103r\u0103 zgomot. F\u0103r\u0103 ca aproape nimeni s\u0103 observe, se stinge \u00een inima lor afec\u021biunea \u0219i adeziunea de odinioar\u0103.<\/p>\n

Desigur, ar fi o eroare s\u0103 cultiv\u0103m \u00een aceste momente un optimism superficial \u0219i naiv, imagin\u00e2ndu-ne c\u0103 vor veni vremuri mai bune. \u0218i mai grav ar fi s\u0103 \u00eenchidem ochii \u0219i s\u0103 ignor\u0103m mediocritatea \u0219i p\u0103catul din s\u00e2nul Bisericii.<\/p>\n

\u00cens\u0103 cel mai mare p\u0103cat al nostru ar fi \u201ea fugi spre Ema\u00fas\u201d, a abandona comunitatea \u0219i a ne risipi fiecare pe propriul drum, m\u00e2na\u021bi doar de dezam\u0103gire \u0219i descurajare.<\/p>\n

Suntem chema\u021bi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u201elec\u021bia de la Drumul spre Ema\u00fas\u201d. Solu\u021bia nu const\u0103 \u00een p\u0103r\u0103sirea Bisericii, ci \u00een refacerea leg\u0103turii noastre cu un grup cre\u0219tin, o comunitate, o mi\u0219care sau o parohie, unde s\u0103 putem \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i \u0219i reaprinde speran\u021ba.<\/p>\n

Acolo unde b\u0103rba\u021bi \u0219i femei merg \u00eempreun\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-se despre Cristos \u0219i aprofund\u00e2nd mesajul S\u0103u, acolo este prezent Cel \u00cenviat. Este posibil ca, \u00eentr-o zi, ascult\u00e2nd Evanghelia, s\u0103 simt\u0103 din nou cum \u201ele arde inima\u201d.<\/p>\n

Acolo unde credincio\u0219ii se adun\u0103 pentru a celebra \u00eempreun\u0103 Euharistia, acolo este prezent Cel \u00cenviat, hr\u0103nindu-le via\u021ba. Este posibil ca, \u00eentr-o zi, \u201es\u0103 li se deschid\u0103 ochii\u201d \u0219i s\u0103-L recunoasc\u0103.<\/p>\n

Oric\u00e2t de \u201emoart\u0103\u201d ar p\u0103rea \u00een ochii no\u0219tri, \u00een Biseric\u0103 locuie\u0219te Cel \u00cenviat. De aceea, \u0219i aici \u00ee\u0219i g\u0103sesc sensul versurile lui Antonio Machado: \u201eAm crezut c\u0103 vatra mea s-a stins, am r\u0103scolit cenu\u0219a\u2026 \u0219i mi-am ars m\u00e2na.\u201d<\/p>\n

DE CE S\u0102 MERGEM LA LITURGHIE?<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/strong><\/p>\n

Toat\u0103 lumea \u0219tie deja: diferen\u021ba dintre num\u0103rul celor boteza\u021bi \u0219i cel al celor care particip\u0103 la liturghia duminical\u0103 este destinat\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 tot mai mult. Acest lucru se observ\u0103 \u00eenc\u0103 din etapele de ini\u021biere \u00een sacramente. Dac\u0103 p\u0103rin\u021bii se supun (mai mult sau mai pu\u021bin de bun\u0103voie) \u201etaxei\u201d orei de catehism, prezen\u021ba la Euharistia duminical\u0103 le pare un sacrificiu excesiv \u0219i inutil.<\/p>\n

Cum s\u0103 interpret\u0103m aceast\u0103 aversiune fa\u021b\u0103 de Liturghia duminical\u0103?<\/em>\u00a0Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui simptom sau a unei boli? Povestea ucenicilor din Ema\u00fas constituie un bun ghid pentru a privi realitatea \u00een fa\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eEste o obi\u0219nuin\u021b\u0103, spun ei, \u0219i a\u0219tept\u0103 s\u0103 simt\u0103 nevoia ei\u201d. Este atitudinea celor care se am\u0103gesc c\u0103 lucrurile frumoase sunt doar cele spontane. Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103, \u00een acest sens, joac\u0103 un rol \u0219i o anumit\u0103 lene sau influen\u021ba celorlal\u021bi \u0219i, desigur, este vorba \u0219i de o alegere oarecum costisitoare. Ast\u0103zi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este decisiv de a merge \u00eempotriva curentului.<\/p>\n

\u201eNu este suficient s\u0103 ne rug\u0103m \u00een taina inimii?\u201d. \u201eLiturghiile par toate la fel\u201d \u0219i au un aspect \u201enesemnificativ\u201d \u0219i \u201ef\u0103r\u0103 culoare\u201d. Este experien\u021ba de \u00een\u021beles a celor care nu \u0219tiu s\u0103 asculte \u0219i prefer\u0103 c\u00e2teva gesturi rituale f\u0103cute pe furi\u0219.<\/p>\n

Dar atunci de ce s\u0103 mergem la Liturghie?\u00a0<\/em>Ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd merit\u0103 s\u0103 ne amintim c\u0103\u00a0credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu se epuizeaz\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie privat\u0103 \u00eentre om \u0219i Dumnezeu<\/em>. Este, dimpotriv\u0103, o invita\u021bie de a ne uni \u00een iubire cu to\u021bi fra\u021bii \u0219i surorile, pentru a face s\u0103 creasc\u0103 poporul lui Dumnezeu, Biserica. La urma urmei, Isus \u00eensu\u0219i dore\u0219te ca discipolii s\u0103i s\u0103 formeze o comunitate vizibil\u0103, reunit\u0103 \u00een numele s\u0103u. Liturghia duminical\u0103 nu este singurul angajament de credin\u021b\u0103 \u0219i iubire al cre\u0219tinilor; r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2lnirea necesar\u0103 pentru a cre\u0219te \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i a construi comunitatea.<\/p>\n

Relatarea din Ema\u00fas continu\u0103 s\u0103 ne provoace, mai ales \u00een aceste vremuri de individualism, \u00een care fiecare caut\u0103 un cre\u0219tinism\u00a0\u00e0<\/em>\u00a0la<\/em>\u00a0carte<\/em>.<\/p>\n

Ne pune \u00een fa\u021ba unui Isus care decide El \u00eensu\u0219i momentele \u0219i modalit\u0103\u021bile \u00een care s\u0103 intervin\u0103. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor, este duminic\u0103 seara c\u00e2nd se apropie de cei doi care se \u00eentorc la Ema\u00fas.<\/p>\n

Ne arat\u0103 c\u00e2t de important este pentru credin\u021ba noastr\u0103 ca Isus s\u0103 ne explice Scripturile pentru a ne trezi \u0219i a ne aprinde inimile. Ne arat\u0103 c\u0103 l-au recunoscut cu adev\u0103rat c\u00e2nd a fr\u00e2nt p\u00e2inea, un gest c\u0103ruia i-a \u00eencredin\u021bat darul prezen\u021bei sale. \u0218i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, ne face s\u0103 \u00een\u021belegem cum cei doi, care se \u00eendep\u0103rtaser\u0103, se \u00eentorc la Ierusalim pentru a primi \u0219i a oferi o m\u0103rturie important\u0103.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI (Pedro Fraile<\/em>)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Prima lectur\u0103: Fap 2, 14.22-43<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen prima vestire a Evangheliei c\u0103tre poporul evreu, este esen\u021bial s\u0103 se argumenteze, pe baza Scripturii, modul \u00een care se \u00eemplinesc profe\u021biile \u0219i cuvintele marilor personaje biblice, precum David. Dinamica \u201epromisiune-\u00eemplinire\u201d este necesar\u0103 nu doar pentru a \u00een\u021belege vestirea primilor apostoli, ci \u0219i pentru a \u00een\u021belege Scripturile \u00een zilele noastre. Mai mult, Luca afirm\u0103 c\u0103 ceea ce i s-a \u00eent\u00e2mplat lui Isus nu a fost ceva \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau izolat, ci a f\u0103cut parte din \u201eplanul prev\u0103zut \u0219i aprobat de Dumnezeu\u201d. De\u0219i este greu de \u00een\u021beles pentru mentalitatea noastr\u0103, care pune libertatea \u00een centrul persoanei \u0219i respinge tot ceea ce ar putea fi impus din exterior, este necesar s\u0103 contempl\u0103m faptul c\u0103 planul lui Dumnezeu este unul de m\u00e2ntuire. Moartea lui Cristos nu este r\u0103zbunarea unui Dumnezeu crud, ci excesul de iubire al unui Dumnezeu care ne d\u0103 pe propriul s\u0103u Fiu pentru ca noi s\u0103 devenim, prin \u00eenviere, fii \u00een Fiul. \u00cenvierea lui Isus a dat un sens ultim vie\u021bii sale, misiunii sale \u0219i culmineaz\u0103 cu planul iubitor al lui Dumnezeu.<\/p>\n

A doua lectur\u0103: 1Pt 1, 17-21<\/em><\/strong><\/p>\n

Este surprinz\u0103tor contrastul dintre bunurile pe care lumea le consider\u0103 \u201enobile\u201d (aurul \u0219i argintul) \u2013 pe care cre\u0219tinul le va considera \u00eens\u0103 efemere \u2013 \u0219i ceea ce este cu adev\u0103rat pre\u021bios: Mielul f\u0103r\u0103 pat\u0103 care se d\u0103ruie\u0219te pentru noi. M\u00e2ntuirea nu poate fi \u201ecump\u0103rat\u0103\u201d; nu este vorba de a oferi sume mari sau de a achita un pre\u021b cu bog\u0103\u021bii care ne sunt str\u0103ine. M\u00e2ntuirea ne-a fost d\u0103ruit\u0103 \u00een persoana lui Cristos, adev\u0103ratul Miel pascal care duce la \u00eemplinire sacrificiile care se ofereau continuu, dar f\u0103r\u0103 efect, \u00een templul din Ierusalim. Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 nu poate repeta, a\u0219adar, sacrificii goale \u0219i ineficiente; credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 este o aderare personal\u0103, existen\u021bial\u0103, a omului liber, credincios, la persoana lui Cristos, mort \u0219i \u00eenviat, sau mijlocitor \u0219i artizan al m\u00e2ntuirii lui Dumnezeu.<\/p>\n

Evanghelia: Lc 24,13-35<\/em><\/strong><\/p>\n

Drumul ucenicilor din Ema\u00fas este un exemplu reprezentativ pentru parcursul multor credincio\u0219i. Au auzit vorbindu-se despre Isus, despre faptele sale; au auzit chiar c\u0103 era viu, dar nu au ajuns s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Pa\u0219tele. Este diferen\u021ba dintre a vorbi despre Isus \u201edin auzite\u201d \u0219i a vorbi despre experien\u021ba lui Cristos cel viu. Ierusalimul este ora\u0219ul care a tr\u0103it evenimente cutremur\u0103toare, dar nimic mai mult: \u201enoi a\u0219teptam\u201d. Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea personal\u0103 cu Cristos, textul vorbe\u0219te despre \u201einima care arde\u201d, ucenicii se \u00eentorc la Ierusalim, se \u00eentorc \u00een comunitate: \u201eeste adev\u0103rat!\u201d. Experien\u021ba lui Cristos \u00eenviat nu este o experien\u021b\u0103 mistic\u0103 individualist\u0103, ci comunitatea este locul experien\u021bei, medierea necesar\u0103 pentru a-L \u00eent\u00e2lni pe Cristos. Luca ne invit\u0103 pe fiecare dintre noi s\u0103 parcurgem drumul spre Ema\u00fas. Aceasta presupune trecerea dureroas\u0103 de la vestirea incipient\u0103, dar \u00eenc\u0103 necredincioas\u0103, a \u00eenvierii, la renun\u021barea la micile convingeri care ne tulbur\u0103, dar nu ne satisfac, \u0219i trecerea la d\u0103ruirea total\u0103 care izvor\u0103\u0219te din \u00eent\u00e2lnirea pascal\u0103. Scena de la Ema\u00fas reflect\u0103 drumul credin\u021bei oamenilor \u0219i al comunit\u0103\u021bilor. Prima impresie este c\u0103 Isus a fost condamnat la moarte pe nedrept, un ratat. O ie\u0219ire demn\u0103 ar fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 de el cu drag. Dar nici asta nu este credin\u021ba \u00een Cel \u00eenviat, nici \u00eenceputul a ceva. Isus ia ini\u021biativa \u0219i iese \u00een \u00eent\u00e2mpinare: \u00eei \u00eentreab\u0103, \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te, le explic\u0103; dar mai ales \u201ele fr\u00e2nge p\u00e2inea\u201d \u0219i \u201eli se deschid ochii\u201d. \u00cent\u00e2lnirea cu Isus cel \u00eenviat d\u0103 o \u00eentors\u0103tur\u0103 radical\u0103: se \u00eentorc la Ierusalim, unde se aflau apostolii, \u0219i acum ei sunt cei care \u00eel vestesc pe Isus. Nu \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 propriul drum, ci se \u00eentorc \u00een comunitate.<\/p>\n

O Biseric\u0103 care nu tr\u0103ie\u0219te experien\u021ba celui \u00eenviat este inutil\u0103 \u0219i steril\u0103. \u00cent\u00e2lnirea de la Ema\u00fas este un model de catehez\u0103. Experien\u021ba e\u0219ecului este universal\u0103, put\u00e2nd s\u0103 se extind\u0103 la via\u021ba de credin\u021b\u0103. Este o sarcin\u0103 pedagogic\u0103 \u0219i revelatoare. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, Euharistia \u0219i comunitatea sunt locurile \u00een care ast\u0103zi continu\u0103m s\u0103-L \u00eent\u00e2lnim pe Isus.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Dintre cele cinci discursuri kerigmatice din Faptele Apostolilor adresate iudeilor, se remarc\u0103 discursul lui Petru \u00een fa\u021ba mul\u021bimii de prozeli\u021bi \u00een ziua de Rusalii (2,14-41). Analiza pericopei arat\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 scopul acesteia nu este pur informativ, ci performativ, adic\u0103 vizeaz\u0103 transformarea \u0219i credin\u021ba ascult\u0103torilor.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00centregul discurs al lui Petru se articuleaz\u0103 \u00een trei p\u0103r\u021bi: interpretarea rev\u0103rs\u0103rii Duhului (vv. 14-21), care nu este be\u021bie, ci un eveniment dorit de Dumnezeu \u0219i anun\u021bat de Scriptur\u0103; vestirea kerigmatic\u0103 (vv. 22-36), din care este extras\u0103 lectura de ast\u0103zi; consecin\u021bele practice ale credin\u021bei (vv. 37-41), dup\u0103 ce \u00abcei prezen\u021bi au sim\u021bit c\u0103 li se str\u0103punge inima\u00bb (v. 37) de cuvintele lui Petru. Se poate fi \u201etransmi\u021b\u0103tori\u201d exper\u021bi ai con\u021binuturilor de credin\u021b\u0103, dar dac\u0103 Duhul nu str\u0103punge inima, acele con\u021binuturi se s\u0103r\u0103cesc \u00eentr-o gnoz\u0103 inutil\u0103. Inima str\u0103puns\u0103 a celor prezen\u021bi este, \u00eentr-un fel, garan\u021bia \u00eemplinirii profe\u021biei lui Ioel (cf.\u00a0Fap<\/em>\u00a02,16-21) \u0219i, prin urmare, a unei autentice articul\u0103ri istorico-salvific\u0103. Ne vom concentra asupra selec\u021biei de ast\u0103zi (vv. 14, 22-33), care reprezint\u0103 schema predic\u0103rii primitive a Bisericii.<\/p>\n

Planul<\/em><\/strong>\u00a0m\u00e2ntuitor<\/em><\/strong>\u00a0al<\/em><\/strong>\u00a0lui Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n

Petru, \u00een primul r\u00e2nd, \u00eel prezint\u0103 pe Isus ca \u201eom acreditat [apodedeigm\u00e9non<\/em>] de Dumnezeu \u00een fa\u021ba voastr\u0103 prin minuni, semne \u0219i minuni\u201d, \u201epredat [\u00e9kdoton<\/em>], conform planului prestabilit \u0219i pre\u0219tiin\u021bei lui Dumnezeu, prin m\u00e2na celor f\u0103r\u0103 lege\u201d, adic\u0103 prin p\u0103g\u00e2nii romani. Aceste c\u00e2teva r\u00e2nduri \u00eempletesc cu pricepere planul divin cu evenimentele istorice. Petru \u00ee\u0219i \u00eencheie prezentarea cu o acuza\u021bie clar\u0103: \u201evoi l-a\u021bi omor\u00e2t, r\u0103stignindu-l pe cruce\u201d. Nu este nevoie s\u0103 pierdem timpul explic\u00e2nd presupusul anti iudaism al iudeului Petru, care atribuie interlocutorilor s\u0103i responsabilitatea uciderii lui Isus. Mai degrab\u0103, ar merita s\u0103 fie pus\u0103 \u00een lumin\u0103 strategia retoric\u0103 a anun\u021bului primitiv fa\u021b\u0103 de cititorii\u00a0Faptelor Apostolilor<\/em>, provenind at\u00e2t din neamuri, c\u00e2t \u0219i din sinagog\u0103. Dac\u0103 moartea lui Isus se configureaz\u0103 ca o complicitate la omor din partea iudeilor \u0219i a romanilor, atunci ne putem imagina c\u0103 \u00eenvierea sa poate contribui \u00een mod eficient la m\u00e2ntuirea am\u00e2ndurora. Dac\u0103 uciderea lui Isus, care face de altfel parte din planul divin, este atribuibil\u0103 \u0219i responsabilit\u0103\u021bii iudeilor, \u0219i nu doar a executorilor p\u0103g\u00e2ni, atunci \u00eenvierea devine surs\u0103 de via\u021b\u0103 pentru to\u021bi. Prin urmare, nu este nevoie s\u0103-l ap\u0103r\u0103m pe Petru de acuza\u021bia de anti iudaism: de fapt, gra\u021bie acuza\u021biei \u00eendreptate \u00eempotriva compatrio\u021bilor s\u0103i, el \u00eei indic\u0103 pe ace\u0219tia ca destinatari ai m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

Un ecou<\/em><\/strong>\u00a0al<\/em><\/strong>\u00a0patrologiei<\/em><\/strong>\u00a0lucaniene<\/em><\/strong><\/p>\n

Evident, \u0219i \u00eenvierea face parte din planul Tat\u0103lui, care \u00eel \u00eenvie pe Fiul eliber\u00e2ndu-l de durerile (termenul\u00a0\u014dd\u00edn<\/em>\u00a0se refer\u0103 \u00een special la travaliul din timpul na\u0219terii) mor\u021bii, \u00abpentru c\u0103 nu era posibil ca aceasta s\u0103-l \u021bin\u0103 \u00een puterea sa\u00bb. Urmeaz\u0103 o citare care ne ofer\u0103 o imagine a patrologiei operei lui Luca. Petru profit\u0103 de o circumstan\u021b\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, morm\u00e2ntul lui David care se afla evident \u00een apropierea evenimentului de Rusalii, pentru a sublinia diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de morm\u00e2ntul gol al lui Cristos. Referirea la\u00a0Ps<\/em>\u00a015,8-11, atribuit\u0103 lui David, este reinterpretat\u0103 \u00een lumina Pa\u0219telui lui Isus, ca m\u0103rturie profetic\u0103 a \u00eenvierii sale. Scopul citatului este acela de a ar\u0103ta \u00eencrederea cu care Isus s-a abandonat lui Dumnezeu Tat\u0103l. Spre deosebire de ceilal\u021bi sinoptici, de fapt, evanghelistul Luca (cf.\u00a0Lc<\/em>\u00a023,46) nu pune \u00een gura lui Isus, murind pe cruce,\u00a0Ps<\/em>\u00a022,1 (\u201eDumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai p\u0103r\u0103sit?\u201d), ci\u00a0Ps<\/em>\u00a031,6 (\u201e\u00cen m\u00e2inile Tale \u00eemi \u00eencredin\u021bez sufletul\u201d). \u00cen concordan\u021b\u0103 cu acest lucru, \u0219i\u00a0Fap<\/em>\u00a02,25-28 subliniaz\u0103 \u00eencrederea \u00een Tat\u0103l care nu-\u0219i abandoneaz\u0103 Fiul \u00een Hades.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Se continu\u0103 citirea Primei epistole a lui Petru. Aici se aprofundeaz\u0103 semnifica\u021bia existen\u021bial\u0103 a rena\u0219terii care a fost instaurat\u0103 de \u00eenvierea lui Cristos, care implic\u0103 transformarea credinciosului. Se eviden\u021biaz\u0103 \u00eentr-un mod mai clar scopul mistagogic al scrierii lui Petru, care, pe bun\u0103 dreptate, poate fi considerat\u0103 o omilie baptismal\u0103.<\/em><\/p>\n

Consecin\u021bele<\/em><\/strong>\u00a0unei<\/em><\/strong>\u00a0noi<\/em><\/strong>\u00a0identit\u0103\u021bi<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 imnul de mul\u021bumire de duminica trecut\u0103, autorul \u00eencepe s\u0103 ilustreze consecin\u021bele invita\u021biei de a fi sfin\u021bi, adresat\u0103 tocmai destinatarilor scrisorii: \u00abCa Sf\u00e2ntul care v-a chemat, deveni\u021bi \u0219i voi sfin\u021bi \u00een toat\u0103 purtarea voastr\u0103\u00bb (1Pt<\/em>\u00a01,15).<\/p>\n

Expresia \u00abdac\u0103 \u00eel numi\u021bi Tat\u0103…\u00bb (v. 17) apare doar aici \u00een Noul Testament: echivaleaz\u0103 cu a spune \u00abdac\u0103 a\u021bi fost boteza\u021bi…\u00bb. De fapt, numai cei boteza\u021bi pot invoca pe Dumnezeu cu numele de Tat\u0103. Ei bine, dac\u0103 \u00eendr\u0103znim s\u0103 spunem \u201eTat\u0103l nostru\u201d, atunci, \u00eent\u0103ri\u021bi de aceast\u0103 nou\u0103 identitate filial\u0103, putem \u0219i trebuie s\u0103 ne comport\u0103m \u201ecu team\u0103\u201d (traducerea CEI 2008 adaug\u0103 \u201ede Dumnezeu\u201d, care, totu\u0219i, nu este prezent\u0103 \u00een textul original) \u00een timpul\u00a0paroik\u00eda<\/em>-ului nostru, adic\u0103 al pelerinajului nostru p\u0103m\u00e2ntesc.<\/p>\n

Acest ultim termen asociaz\u0103 condi\u021bia Fiului str\u0103in din Evanghelie (paroik\u00e9is<\/em>) cu condi\u021bia destinatarilor scrisorii, ei \u00een\u0219i\u0219i fii ai lui Dumnezeu Tat\u0103l \u0219i c\u0103l\u0103tori str\u0103ini.<\/p>\n

O<\/em><\/strong>\u00a0nou\u0103 moral\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Cel care \u00aba fost predestinat \u00eenc\u0103 \u00eenainte de \u00eentemeierea lumii\u00bb, \u00abs-a manifestat pentru voi \u00een vremurile de pe urm\u0103\u00bb (v. 20). Timpul pascal este orientat pedagogic spre confirmarea vie\u021bii celor care au primit aceast\u0103 manifestare \u00abastfel \u00eenc\u00e2t credin\u021ba \u0219i speran\u021ba voastr\u0103 s\u0103 fie \u00eendreptate spre Dumnezeu\u00bb (v. 21). Dac\u0103 \u00eenvierea lui Cristos este temelia vie\u021bii cre\u0219tine, atunci trebuie s\u0103 ne comport\u0103m conform noii st\u0103ri de fapt. Printre nout\u0103\u021bi se remarc\u0103 posibilitatea de a ne adresa lui Dumnezeu cu numele de Tat\u0103: \u201edac\u0103 \u00eel numi\u021bi Tat\u0103 pe Cel care, f\u0103r\u0103 a face preferin\u021be, judec\u0103 pe fiecare dup\u0103 faptele sale\u201d. Apelul ulterior la frica de Dumnezeu este \u00eenscris, a\u0219adar, \u00een cadrul foarte tandru al paternit\u0103\u021bii.<\/p>\n

A-L invoca pe Dumnezeu cu numele de Tat\u0103 implic\u0103, \u00eens\u0103, o nou\u0103 moral\u0103, \u00een care impulsul deontologic nu izvor\u0103\u0219te dintr-o cerin\u021b\u0103 extern\u0103, ci din rela\u021bia de filia\u021bie. \u00cen acest sens, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este tandr\u0103 \u0219i milostiv\u0103, morala cre\u0219tin\u0103 este \u0219i foarte exigent\u0103 \u0219i devine expresia unei liturghii a vie\u021bii.<\/p>\n

Cre\u0219tinii, \u00een calitate de fii uni\u021bi ireversibil cu Fiul, nu se pot limita la a se conforma unei norme, ci trebuie s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 propria voca\u021bie \u0219i alegere \u00een lumina unui Dumnezeu care iube\u0219te ca un Tat\u0103. Morala devine ocazie de eliberare, de iubire, de cult total. Este chiar un alt mod de a considera via\u021ba moral\u0103 cre\u0219tin\u0103, la fel de opus\u0103 moralismului \u0219i laxismului.<\/p>\n

O jertf\u0103 nou\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Acest nou mecanism m\u00e2ntuitor, care ne elibereaz\u0103 de r\u0103u \u0219i ne permite s\u0103 fim liberi s\u0103 iubim, nu ne-a fost procurat cu pre\u021bul lucrurilor coruptibile, ci \u00abcu s\u00e2ngele pre\u021bios al lui Cristos, Mielul f\u0103r\u0103 cusur \u0219i f\u0103r\u0103 pat\u0103\u00bb (1,19). Prin aceast\u0103 expresie, Petru, care cunoa\u0219te cu siguran\u021b\u0103 valoarea s\u00e2ngelui \u00een cultura iudaic\u0103, inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 ofere o cheie de interpretare a misterului pascal. \u00cen continuitate cu schema vechiului testament, sim\u021b\u0103m\u00e2ntul sacrificiilor antice este r\u0103sturnat: omul nu are nimic de oferit lui Dumnezeu; de la Dumnezeu putem doar primi. Astfel, Dumnezeu \u00eensu\u0219i se angajeaz\u0103 \u0219i, \u00een Fiul, devine victim\u0103, preot \u0219i altar al unui cult total \u0219i definitiv care \u00eempac\u0103 omenirea cu Sine (cf.\u00a0Evr <\/em>11,12-14).<\/p>\n

\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Povestea ucenicilor din Ema\u00fas este episodul central al trilogiei lucaniene despre apari\u021biile Celui \u00cenviat. Indica\u021biile spa\u021biale \u2013 \u00eendep\u0103rtarea de Ierusalim, apropierea de Ema\u00fas \u0219i \u00eentoarcerea la Ierusalim \u2013 contureaz\u0103 un itinerar spiritual extraordinar, de la dezam\u0103gire la recunoa\u0219tere.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>F\u0103r\u0103 o<\/em><\/strong>\u00a0adev\u0103rat\u0103<\/em><\/strong>\u00a0destina\u021bie<\/em><\/strong><\/p>\n

Evanghelistul Luca nu se opre\u0219te la scena morm\u00e2ntului gol (cf. 24,1-12), ci adaug\u0103 m\u0103rturia a doi b\u0103rba\u021bi care, \u00een ziua de Pa\u0219te, p\u0103r\u0103sesc Ierusalimul \u0219i pornesc la drum. \u00cencotro? Cortina c\u0103zuse peste via\u021ba \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului lor din Nazaret. Moartea Sa pe cruce le desface leg\u0103tura de ucenicie. Nu se poate urma un mort. Nu-i numi\u021bi \u00eenc\u0103 \u201eucenici din Ema\u00fas\u201d, ci r\u0103t\u0103citori, \u00eendrepta\u021bi spre un sat situat la \u0219aizeci de stadii de Ierusalim, pe care cercet\u0103torii \u00eenc\u0103 se str\u0103duiesc s\u0103-l identifice cu exactitate. Ema\u00fas nu este \u00eens\u0103 doar o destina\u021bie geografic\u0103. Toponimul deriv\u0103, prin greac\u0103 \u0219i latin\u0103, dintr-o r\u0103d\u0103cin\u0103 semitic\u0103 \u2013 hammat<\/em> \u2013 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, care indic\u0103 o \u201eizvor cald\u201d, un sit termal. E prea frig pe Calvar. Iar zvonurile despre o \u201e\u00eenviere\u201d sunt prea obositoare de analizat. Mai bine s\u0103 ne retragem la b\u0103ile termale din Ema\u00fas, calde \u0219i relaxante. Erau doi care mergeau spre Ema\u00fas, dar fiecare era \u00eenchis \u00een propriile nevoi. Conversa\u021bia lor este o \u201eomilie\u201d plictisitoare (se folose\u0219te verbul\u00a0homil\u00e9\u014d<\/em>) care nu face dec\u00e2t s\u0103 amplifice izolarea lor. \u00cen fa\u021ba scandalului crucii, se prefer\u0103 s\u0103 ne \u00eentoarcem spre \u201eizvoare calde\u201d, s\u0103 ne pl\u00e2ngem de mil\u0103, s\u0103 critic\u0103m, s\u0103 ne discredit\u0103m pe noi \u00een\u0219ine \u0219i pe ceilal\u021bi\u2026 acestea sunt \u201eomiliile\u201d noastre.<\/p>\n

Metoda<\/em><\/strong> lui<\/em><\/strong> Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n

Conversa\u021bia se transform\u0103 \u00eentr-o c\u0103utare comun\u0103: cei doi caut\u0103 \u00eempreun\u0103 (synz\u0113t\u00e9\u014d<\/em>) ceva; sesizeaz\u0103 \u00eentrebarea profund\u0103 care \u00eei locuie\u0219te, dar nu g\u0103sesc \u00eenc\u0103 un r\u0103spuns \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. \u00centre timp, Isus \u00eei ajunge din urm\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul al\u0103turi de ei (sym-por\u00e9uomai<\/em>, \u00een contrapunct cu simplul\u00a0por\u00e9uomai<\/em>\u00a0al celor doi c\u0103l\u0103tori). La fel ca Tobia, care nu \u0219tia c\u0103 are ca tovar\u0103\u0219 de c\u0103l\u0103torie pe arhanghelul Rafael, tot a\u0219a \u0219i cei doi c\u0103l\u0103tori r\u0103m\u00e2n \u00een \u00eentuneric cu privire la identitatea acelui tovar\u0103\u0219 de c\u0103l\u0103torie nea\u0219teptat. \u00centr-un fel, apropierea lui Isus este deja solu\u021bia, dar ce greu este s\u0103 o recunoa\u0219tem! Nu-i numi\u021bi \u201eucenici din Ema\u00fas\u201d: aici singurul \u201eucenic\u201d este Cel \u00cenviat, care st\u0103 \u00een spatele confuziei lor, urm\u00e2nd ritmul lor de mers. \u00cencepe un \u201esinod\u201d (syn-hod\u00f3s<\/em>): un drum \u00eempreun\u0103, o experien\u021b\u0103 limitat\u0103 \u00een timp \u0219i spa\u021biu, dar care, datorit\u0103 relat\u0103rii transmise de evanghelist, se va transforma \u00een \u00een\u021belepciune, valabil\u0103 pentru totdeauna, ca \u201emetod\u0103\u201d (meta-hod\u00f3s<\/em>: un drum dincolo) pentru a-L \u00eent\u00e2lni \u0219i ast\u0103zi pe Cel \u00cenviat.<\/p>\n

Lectio humana:<\/strong> Isus \u00eei<\/em><\/strong> ascult\u0103<\/strong><\/em> pe<\/em><\/strong> c\u0103l\u0103tori<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103utarea celor doi pare s\u0103 se transforme \u00een polemic\u0103: \u00ee\u0219i arunc\u0103 (antib\u00e1ll\u014d<\/em>) cuvinte goale \u0219i disperate. Nu exist\u0103 comunicare. \u00cen \u00eent\u00e2lnirile noastre, cuvintele pe care ni le schimb\u0103m sunt s\u0103ge\u021bi aruncate \u00eempotriva celuilalt sau devin prilej de comunicare \u0219i comuniune? \u0218tim s\u0103-i implic\u0103m \u0219i pe cei mai \u00eendep\u0103rta\u021bi \u00een dinamica comunit\u0103\u021bii?<\/p>\n

Misteriosul C\u0103l\u0103tor pune \u00eentrebarea potrivit\u0103 \u0219i cerceteaz\u0103 necredin\u021ba lor. Atinge furia \u0219i frustrarea lor. Presar\u0103 sare pe r\u0103nile triste\u021bii lor. Probabil c\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ne apropiem de Evanghelie, ar trebui s\u0103 avem umilin\u021ba de a \u201ele l\u0103sa s\u0103 ne spun\u0103\u201d, de a ne dezv\u0103lui confuzia, de a eviden\u021bia impasul ra\u021bionamentelor noastre.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, afl\u0103m numele unuia dintre cei doi c\u0103l\u0103tori: Cleopa. Acesta crede c\u0103 are \u00een fa\u021b\u0103 un str\u0103in (paroik\u00e9is<\/em>), dar cel dezorientat este chiar el. \u00cen relatarea sa exist\u0103 o precizie nelini\u0219tit\u0103 \u0219i nelini\u0219titoare: el face un rezumat precis al tuturor evenimentelor. Se poate participa la fapte f\u0103r\u0103 a fi implicat \u00een ele. Se poate fi \u201ereligios\u201d f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103, \u201ecre\u0219tin\u201d f\u0103r\u0103 bucurie, \u201epracticant\u201d f\u0103r\u0103 iubire.<\/p>\n

Nu se cunoa\u0219te numele celuilalt c\u0103l\u0103tor: iat\u0103, aici este loc pentru a-l ad\u0103uga pe al t\u0103u. Pe de alt\u0103 parte, Luca, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul Evangheliei sale, vrea s\u0103 ne atrag\u0103 \u00een poveste. Cu to\u021bii suntem \u201eTeofil\u201d.<\/p>\n

Lectio<\/strong> divina:<\/strong> c\u0103l\u0103torii<\/em><\/strong>\u00a0\u00eel ascult\u0103<\/em><\/strong>\u00a0pe Isus<\/em><\/strong><\/p>\n

O mustrare dictat\u0103 de iubire. P\u00e2n\u0103 acum, C\u0103l\u0103torul a r\u0103mas ascult\u0103tor pe toat\u0103 durata\u00a0lectio<\/em>\u00a0humana<\/em>, suport\u00e2nd \u201ebradicardia\u201d celor doi tovar\u0103\u0219i. Inima lui, \u00eens\u0103, \u00eencepe s\u0103 bat\u0103 repede. Acum ia cuv\u00e2ntul \u0219i propune propria sa\u00a0lectio divina<\/em>: explic\u0103 \u0219i face s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 sensul profund al Scripturilor. \u00cei nume\u0219te, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u201ediscipolii din Ema\u00fas\u201d: cei doi ascult\u0103 cu aten\u021bie \u0219i \u00een\u021beleg c\u0103 Cristos este inima revela\u021biei. Sim\u021b\u0103m\u00e2ntul cristologic al Scripturii nu neag\u0103 importan\u021ba pasajelor individuale din istoria m\u00e2ntuirii: dimpotriv\u0103, subliniaz\u0103 valoarea lor \u00een func\u021bie de direc\u021bia lor (Dei<\/em>\u00a0Verbum<\/em>, 15).<\/p>\n

\u00cen El, \u201everba<\/em>\u00a0multa<\/em>\u201d (cuvintele multe) ale scriitorilor biblici devin pentru totdeauna \u201eVerbum<\/em>\u00a0unum<\/em>\u201d (Cuv\u00e2ntul unic). Scriptura devine Cuv\u00e2nt hic<\/em> et<\/em> nunc<\/em>, pentru mine, pentru noi; devine comunicare care reafirm\u0103 \u0219i re\u00eennoie\u0219te Tradi\u021bia vie a \u00eentregii Biserici. Cuv\u00e2ntul nu este o pat\u0103 de cerneal\u0103 pe un sul de pergament, ci actul revelator care este p\u0103strat \u00een inima Bisericii pentru a fi transmis inimii fiec\u0103rui credincios, \u00een orice timp \u0219i loc: Sacra<\/em> Scriptura<\/em> principalius<\/em>est<\/em> in<\/em> corde Ecclesiae<\/em> quam<\/em> in<\/em> materialibus<\/em> instrumentis<\/em> scripta<\/em> (cf. Ilarie de Poitiers).<\/p>\n

Premisele pentru\u00a0comunit\u0103\u021bi\u00a0libere\u00a0de\u00a0a iubi<\/em><\/strong><\/p>\n

Pare aproape o juc\u0103rie amoroas\u0103. Isus nu se limiteaz\u0103 la a-\u0219i face\u00a0lectio<\/em>. Nu vrea s\u0103 le cucereasc\u0103 inteligen\u021ba. El aspir\u0103 la mult mai mult: dore\u0219te chiar dorin\u021ba lor. \u00cen aceast\u0103 \u201eretragere\u201d de pe scen\u0103, pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 pleac\u0103, Isus creeaz\u0103 libertatea ucenicilor s\u0103i \u0219i arunc\u0103 posibilit\u0103\u021bile unui r\u0103spuns. Le pune \u00een condi\u021bia de a putea iubi a\u0219a cum iube\u0219te Dumnezeu: liber. Soarele apune, dar o nou\u0103 c\u0103ldur\u0103 r\u0103sare \u00een inimile celor doi ucenici.<\/p>\n

Verbul folosit pentru a semnala cererea insistent\u0103 de a r\u0103m\u00e2ne combin\u0103 prefixul\u00a0par\u00e1<\/em>\u00a0cu termenul\u00a0b\u00edos<\/em>, adic\u0103 \u201evia\u021b\u0103\u201d. Insisten\u021ba lor nu este o chestiune de etichet\u0103, ci o chestiune de via\u021b\u0103 (\u0219i, prin urmare, de moarte). Ne revine nou\u0103, ascult\u0103torilor Cuv\u00e2ntului, s\u0103-L invoc\u0103m din nou pe C\u0103l\u0103torul divin: r\u0103m\u00e2i cu noi!<\/p>\n

Recunoa\u0219terea: darurile<\/em><\/strong> Celui \u00cenviat sunt<\/em><\/strong> re\u00eennoite<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103l\u0103torul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai vorbeasc\u0103. Revela\u021bia, ca \u0219i iubirea, se exprim\u0103 \u0219i prin evenimente \u0219i t\u0103ceri (cf. Dei<\/em>Verbum<\/em>, 2). La masa unui han se repet\u0103 gestul fr\u00e2ngerii p\u00e2inii: se face aducerea aminte<\/em> a Pa\u0219telui \u0219i se instaureaz\u0103 posibilitatea ca acel dar s\u0103 fie mereu re\u00eennoibil, dep\u0103\u0219ind grani\u021bele spa\u021biului \u0219i timpului. Poate c\u0103 aici se afl\u0103 adev\u0103rata prim\u0103 Liturghie din istorie. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, ochii celor doi ucenici se deschid spre recunoa\u0219tere (ep\u00e9gn\u014dsan<\/em>). De fapt, \u201ea recunoa\u0219te\u201d este unul dintre obiectivele declarate de evanghelist, care \u00ee\u0219i \u00eencheie prologul cu aceste cuvinte: \u00ab\u2026 ca s\u0103 te convingi [epign\u1e53s<\/em>] de temeinicia \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor pe care le-ai primit\u00bb (Lc<\/em> 1,4). Ucenicii \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 acel C\u0103l\u0103tor este Cel \u00cenviat. Ochii ucenicilor se deschid atunci c\u00e2nd nu mai au folos. Paradoxal, culmea recunoa\u0219terii devine \u0219i momentul sustragerii de la sim\u021b\u0103mintele lor. Cererea de a \u201er\u0103m\u00e2ne\u201d nu este dezam\u0103git\u0103, ci pe deplin acceptat\u0103, p\u0103strat\u0103 \u00een bucata de p\u00e2ine. Pedagogia lui Dumnezeu cere ucenicilor un salt de credin\u021b\u0103, adic\u0103 o metod\u0103: trebuie s\u0103-L recunoasc\u0103 pe Isus Cristos \u00een acea bucat\u0103 de p\u00e2ine. A deveni invizibil este condi\u021bia pentru a activa sim\u021b\u0103mintele spirituale. Isus a intrat \u00een scen\u0103 ca C\u0103l\u0103tor \u0219i r\u0103m\u00e2ne acolo, dar transformat \u00een Viaticum<\/em>.<\/p>\n

\u00cenceputul<\/em><\/strong> unui<\/em><\/strong> proces<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103l\u0103toria spre Ema\u00fas, spre \u201eizvoare calde\u201d, s-a transformat \u00eentr-o c\u0103ldur\u0103 care radiaz\u0103 din interior. Traducerea: \u00abNu ne-a fost oare aprins\u0103 inima\u2026\u00bb indic\u0103 faptul c\u0103 acest foc, de fapt, fusese aprins cu mult timp \u00eenainte, exista deja de la \u00eenceput. Focul izbucne\u0219te din acea iubire ars\u0103 pe altarul crucii \u0219i continu\u0103 \u201e\u00een timp ce el conversa\u2026 pe drum\u201d: simplul fapt de a se apropia pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i suferin\u021ba, \u00eendoiala, am\u0103r\u0103ciunea, a dat na\u0219tere unui proces de convertire.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria arat\u0103 c\u0103 \u021binta era inima lor! Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, primii urma\u0219i ai lui Isus erau \u201ecei ai C\u0103ii\u201d (Fap<\/em> 9,2; cf. \u0219i 19,9.23). \u00cen cele din urm\u0103, discipolii \u00eendrepta\u021bi spre Ema\u00fas-terme descoper\u0103 c\u0103 adev\u0103ratul \u201eizvor cald\u201d este inima, nu mai trist\u0103 \u0219i \u00eencetinit\u0103, ci aprins\u0103 \u0219i luminoas\u0103 \u00een fa\u021ba recunoa\u0219terii Celui \u00cenviat. Mai \u00eent\u00e2i iube\u0219ti \u0219i apoi \u00een\u021belegi c\u0103 iube\u0219ti. Acel C\u0103l\u0103tor, care le \u201etradusese\u201d Scripturile, este acum cel care le deschide: mai \u00eenainte ele erau un con\u021binut de meditat; acum devin un cuf\u0103r de deschis sau, mai bine zis, o mas\u0103 de savurat.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 3 aprilie\/mai 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: Rembrandt, Discipolii la Emaus\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Hits: 92<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului Pascal. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A III-A A PA\u0218TELUI 19 APRILIE 2026 ISPITA FUGII de Jos\u00e9 Antonio Pagola Nu sunt pu\u021bini cei care privesc ast\u0103zi Biserica Catolic\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":45048,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45047"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45047"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45047\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45049,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45047\/revisions\/45049"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/45048"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}