{"id":44735,"date":"2026-03-22T10:29:18","date_gmt":"2026-03-22T07:29:18","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44735"},"modified":"2026-03-22T10:29:18","modified_gmt":"2026-03-22T07:29:18","slug":"a-crede-pentru-a-avea-viata-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/03\/22\/a-crede-pentru-a-avea-viata-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201eA crede pentru a avea via\u021b\u0103\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a V-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>\u00a0<\/em><strong><u>DUMINICA A V-A DIN POSTUL MARE<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>22 MARTIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>A CREDE PENTRU A AVEA VIA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>de <em>Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Una dintre ideile cele mai insidioase care s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een societatea modern\u0103 cu privire la religie este suspiciunea c\u0103 Dumnezeu ar trebui eliminat pentru a salva demnitatea \u0219i fericirea omului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, sunt destui cei care, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 \u201elumea credin\u021belor \u0219i a practicilor\u201d, pentru c\u0103 socotesc c\u0103 aceasta este o piedic\u0103 ce nun \u00eei las\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Nu \u00een\u021beleg cum poate Cristos s\u0103 spun\u0103 c\u0103 a venit nu pentru ca oamenii \u201es\u0103 piar\u0103\u201d, ci pentru ca \u201es\u0103 aib\u0103 via\u021b\u0103\u201d \u0219i \u00eenc\u0103 via\u021b\u0103 din bel\u0219ug.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Religia pe care o cunosc ei nu \u00eei ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. De mult timp nu mai pot experimenta pe Cristos ca izvor al vie\u021bii \u0219i se mir\u0103 c\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 exist\u0103 b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care cred \u00een El tocmai pentru c\u0103 doresc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe deplin.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i totu\u0219i, a\u0219a stau lucrurile. Adev\u0103ratul credincios este o persoan\u0103 care nu se mul\u021bume\u0219te s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 oricum. El dore\u0219te s\u0103 dea un sens drept \u0219i adev\u0103rat vie\u021bii sale. Vrea s\u0103 r\u0103spund\u0103 acelor \u00eentreb\u0103ri care se nasc \u00een ad\u00e2ncul nostru: De unde poate veni pentru via\u021ba mea un sens mai deplin? Cum pot deveni eu mai uman? \u00cen ce direc\u021bie trebuie s\u0103 caut?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dac\u0103 ast\u0103zi exist\u0103 at\u00e2tea persoane care nu numai c\u0103 nu p\u0103r\u0103sesc credin\u021ba, ci se \u00eengrijesc mai mult ca oric\u00e2nd s\u0103 o cultive \u0219i s\u0103 o purifice, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 simt c\u0103 Isus Cristos \u00eei ajut\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte via\u021ba \u00eentr-un mod mai s\u0103n\u0103tos \u0219i mai pozitiv.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ei nu vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe jum\u0103tate. Nu se mul\u021bumesc doar s\u0103 \u201emearg\u0103 mai departe cum se poate\u201d. Nici nu \u00eei satisface s\u0103 fie \u201eoameni care doar se bucur\u0103 de via\u021b\u0103\u201d. Ceea ce caut\u0103 \u00een Cristos este s\u0103 fie \u00een via\u021b\u0103 \u00eentr-un mod mai conving\u0103tor, mai uman \u0219i mai plin de bucurie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce este regretabil nu este faptul c\u0103 unele persoane se desprind de o \u201ereligie moart\u0103\u201d care nu le ajut\u0103 deloc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Aceasta poate fi chiar un lucru bun \u0219i purificator. Trist este \u00eens\u0103 c\u0103 nu ajung s\u0103 descopere o \u201emodalitate nou\u0103 de a crede\u201d, care ar da credin\u021bei lor un con\u021binut cu totul diferit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru aceasta, mai \u00eent\u00e2i trebuie \u00een\u021beleas\u0103 credin\u021ba \u00eentr-un mod nou. Trebuie intuit c\u0103 a fi cre\u0219tin \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de toate, a c\u0103uta \u00eempreun\u0103 cu Cristos \u0219i \u00een Cristos care este modul cel mai adev\u0103rat de a tr\u0103i. Dup\u0103 cum a spus J. Cardonnel, \u201ea fi cre\u0219tin \u00eenseamn\u0103 a avea \u00eendr\u0103zneala de a fi om p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00censufle\u021bit de acela\u0219i Duh al lui Cristos, cre\u0219tinul descoper\u0103 treptat noi posibilit\u0103\u021bi pentru via\u021ba sa \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 moduri noi \u0219i mai umane de a iubi, de a se bucura, de a munci, de a suferi \u0219i de a se \u00eencrede \u00een Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Atunci religia \u00eencepe s\u0103 apar\u0103 \u00een ochii lui ca ceva ce nu b\u0103nuise mai \u00eenainte: cea mai puternic\u0103 \u0219i stimulatoare for\u021b\u0103 pentru a tr\u0103i pe deplin. Acum \u00een\u021belege c\u0103 a abandona credin\u021ba \u00een Cristos nu ar \u00eensemna doar \u201ea pierde ceva\u201d, ci \u201ea se pierde pe sine\u201d \u00een mijlocul unei lumi care nu ar mai avea un viitor \u0219i o speran\u021b\u0103 definitiv\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cencetul cu \u00eencetul, credinciosul descoper\u0103 c\u0103 acele cuvinte ale lui Isus \u2014 \u201eEu sunt \u00eenvierea \u0219i via\u021ba\u201d \u2014 nu sunt doar o promisiune care deschide existen\u021ba noastr\u0103 c\u0103tre speran\u021ba vie\u021bii ve\u0219nice. \u00cen acela\u0219i timp, el constat\u0103 c\u0103, \u00eenc\u0103 de acum, Isus Cristos este Acela care \u00eenvie \u00een noi ceea ce era mort \u0219i ne treze\u0219te la o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00abCINE CREDE \u00ceN MINE, CHIAR DAC\u0102 MOARE, VA TR\u0102I\u00bb<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este u\u0219or s\u0103 \u021bii o predic\u0103 la o \u00eenmorm\u00e2ntare: exist\u0103 \u00eentotdeauna riscul de a spune prostii, \u00eentr-un moment \u00een care, mai mult ca oric\u00e2nd, cei care cred ar avea nevoie de o m\u0103rturisire sobr\u0103, calm\u0103, dar ferm\u0103, a adev\u0103ratei speran\u021be cre\u0219tine. Nu este u\u0219or s\u0103 iei cuv\u00e2ntul \u00eentr-o astfel de situa\u021bie. Tocmai de aceea este de ajuns foarte pu\u021bin \u2013 un cuv\u00e2nt gre\u0219it, o expresie nepotrivit\u0103 \u2013 pentru a st\u00e2rni reac\u021bii negative. Nu suntem obi\u0219nui\u021bi s\u0103 reflect\u0103m asupra mor\u021bii. Ea se impune prin prezen\u021ba sa, prin capacitatea sa teribil\u0103 de a \u00eentrerupe o rela\u021bie de iubire sau de prietenie, de a ne ar\u0103ta, uneori \u00een mod brutal, toat\u0103 fragilitatea noastr\u0103. Evanghelia de ast\u0103zi ne pune \u00een mod clar \u00een fa\u021ba misterului mor\u021bii \u0219i ne ajut\u0103 s\u0103-l descifr\u0103m. Laz\u0103r, readus la via\u021b\u0103 dup\u0103 patru zile, devine pentru fiecare un \u201esemn\u201d: povestea lui zguduie puterea mor\u021bii \u0219i deschide o perspectiv\u0103 clar nou\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este posibil s\u0103 evit\u0103m moartea? Nu. Chiar dac\u0103 aceast\u0103 iluzie continu\u0103 s\u0103 seduc\u0103 multe persoane, organismul nostru, trupul nostru este destinat mor\u021bii. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 moartea reprezint\u0103 sf\u00e2r\u0219itul tuturor lucrurilor, c\u0103 ea este cea care pronun\u021b\u0103 ultimul \u0219i decisivul cuv\u00e2nt asupra existen\u021bei noastre. Durerea \u0219i suferin\u021ba pe care le provoac\u0103 sunt de necontestat. Isus nu se ru\u0219ineaz\u0103 s\u0103-\u0219i manifeste \u00een mod explicit sentimentele, chiar dac\u0103 acestea nu au nimic de-a face cu dezn\u0103dejdea. Se emo\u021bioneaz\u0103 profund, izbucne\u0219te \u00een lacrimi, dar nu cedeaz\u0103 niciunei expresii dezordonate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i tocmai \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului lui Laz\u0103r iese la iveal\u0103 puterea sa profund\u0103, hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 se opun\u0103 mor\u021bii. O recunoa\u0219tem \u00een cele trei expresii imperative care ne atrag aten\u021bia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Primul imperativ se adreseaz\u0103 unora dintre cei prezen\u021bi<em>:<\/em>\u00a0<em>\u201eLua\u021bi<\/em>\u00a0<em>piatra<\/em>\u00a0<em>aceea!\u201d.<\/em>\u00a0Dac\u0103 aceasta constituia simbolul unei separ\u0103ri totale de lumea celor vii, semnul unei realit\u0103\u021bi inevitabile, ea trebuie \u00eendep\u0103rtat\u0103. Trebuie s\u0103 fie evident pentru to\u021bi c\u0103 Domnul ridic\u0103 orice piatr\u0103 care sigileaz\u0103 o existen\u021b\u0103 \u00een interiorul unui morm\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Al doilea imperativ se adreseaz\u0103 celui mort, care este chemat pe nume:\u00a0<em>\u201eLaz\u0103r,<\/em>\u00a0<em>vino<\/em>\u00a0<em>afar\u0103!\u201d<\/em>. Dar cum poate un mort, cu propriile sale for\u021be, s\u0103 ias\u0103 din morm\u00e2nt? Iat\u0103 de ce porunca este precedat\u0103 de o mul\u021bumire, adresat\u0103 Tat\u0103lui: numai de la El, Domnul vie\u021bii, poate veni posibilitatea de a \u00eenvinge moartea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Al treilea imperativ se adreseaz\u0103 din nou celor prezen\u021bi:\u00a0<em>\u201eDezlega\u021bi-l<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>l\u0103sa\u021bi-l<\/em>\u00a0<em>s\u0103 mearg\u0103\u201d<\/em>. Este o invita\u021bie adresat\u0103 tuturor ucenicilor de a nu \u201ere\u021bine\u201d pe cineva care ne-a p\u0103r\u0103sit, ag\u0103\u021b\u00e2ndu-ne de amintiri, de numeroasele urme \u00eempr\u0103\u0219tiate un pic peste tot. Dac\u0103 existen\u021ba noastr\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eemplinirea numai \u00een Dumnezeu, trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m ca fiecare s\u0103 ajung\u0103, chiar \u0219i cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul nostru, la \u021binta eternit\u0103\u021bii.<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA MESAJULUI &#8211; <\/u><\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>FEMEILE LA \u00ceNVIEREA LUI LAZ\u0102R<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>de Luca Castiglioni<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Isus<\/em>\u00a0<em>\u00eei iubea<\/em>\u00a0<em>pe\u00a0Marta<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>pe<\/em>\u00a0<em>sora<\/em>\u00a0<em>ei<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>pe Laz\u0103r<\/em>. Verbul\u00a0<em>agap\u00e1\u014d<\/em>, pe care Ioan \u00eel folose\u0219te pentru a exprima sentimentul lui Isus fa\u021b\u0103 de fra\u021bii din Betania, se refer\u0103 de obicei la ucenici.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este probabil ca Isus s\u0103 nu fi avut o rela\u021bie at\u00e2t de str\u00e2ns\u0103 cu Marta, Maria \u0219i Laz\u0103r, dar acest lucru nu sl\u0103be\u0219te intensitatea prieteniei pe care o tr\u0103ie\u0219te cu ei, dimpotriv\u0103: aceasta se dovede\u0219te a fi cadrul ideal pentru o revela\u021bie f\u0103r\u0103 precedent despre via\u021b\u0103 \u0219i moarte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, pasajul arat\u0103 c\u0103 credin\u021ba cristologic\u0103 \u00een \u00eenviere nu este rezultatul unui proces intelectual, nici rodul unui efort al voin\u021bei, pe care totu\u0219i \u00eel implic\u0103: ea izvor\u0103\u0219te din iubire. Este o\u00a0<em>cunoa\u0219tere<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>o credin\u021b\u0103<\/em>\u00a0<em>\u00een iubirea<\/em>\u00a0<em>pe care<\/em>\u00a0<em>Dumnezeu<\/em>\u00a0<em>o are<\/em>\u00a0<em>\u00een<\/em>\u00a0<em>noi<\/em>\u00a0(cf.\u00a0<em>1In<\/em>\u00a04,16), revelat\u0103 \u00een Isus ca leg\u0103tur\u0103 de prietenie pe care nici m\u0103car cel mai de temut obstacol, adic\u0103 moartea, nu o poate desface.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Primatul<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>lui<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Isus\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Rela\u021bia dintre Isus \u0219i Marta este instructiv\u0103 sub multiple aspecte, printre care \u0219i cel al reciprocit\u0103\u021bii prietenoase dintre cei doi, care \u00eei face coprotagonisti ai celui mai mare semn al celui de-al patrulea Evanghelie. Iubirea lui Isus pentru Marta (\u0219i Maria), de fapt, nu se las\u0103 descris\u0103 doar prin dinamica rela\u021biei de ajutor, prin care \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul ar oferi sprijin \u0219i consolare prietenei devastate de doliu. \u00centre Isus \u0219i Marta (\u0219i Maria) exist\u0103 o rela\u021bie de reciprocitate: asimetric\u0103 \u2013 fiind Isus cine este \u2013 dar nu cu at\u00e2t mai pu\u021bin adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Desigur, Isus este cel care \u00eel \u00eenvie pe Laz\u0103r \u0219i el este cel care \u00eei permite Martei s\u0103 treac\u0103 peste un \u201ev\u00e2rf ne\u00eenc\u0103lcat\u201d: o ajut\u0103 s\u0103 treac\u0103 de la speran\u021ba iudaic\u0103 a \u00eenvierii trupului \u00een ziua de apoi \u2013 credin\u021b\u0103 sus\u021binut\u0103 de farisei \u00eempotriva saducheilor \u0219i larg acceptat\u0103 de popor \u2013 la speran\u021ba cre\u0219tin\u0103, s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een El \u00eenvierea \u0219i via\u021ba de\u021binute\u00a0<em>hic et<\/em>\u00a0<em>nunc<\/em>\u00a0de cei care cred, s\u0103 \u201etr\u0103iasc\u0103 ca o \u00eenviat\u0103\u201d, prin puterea credin\u021bei \u00een prietenul ei, chiar \u0219i \u00een fa\u021ba mor\u021bii trupe\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u2026\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>credin\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Martei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Totu\u0219i, rela\u021bia pe care Marta o \u00eentre\u021bine cu Isus nu are nimic unilateral, deoarece prietena nu se limiteaz\u0103 la a primi pasiv o revela\u021bie sublim\u0103, ci manifest\u0103, \u00een dialogul cu prietenul, toat\u0103 profunzimea \u0219i chiar asperit\u0103\u021bile personalit\u0103\u021bii sale. Spre deosebire de Maria, care\u00a0<em>st\u0103tea<\/em>\u00a0<em>a\u0219ezat\u0103<\/em>\u00a0<em>\u00een<\/em>\u00a0<em>cas\u0103<\/em>, Marta,\u00a0<em>de \u00eendat\u0103 ce<\/em>\u00a0<em>a auzit<\/em>\u00a0<em>c\u0103<\/em>\u00a0<em>vine<\/em>\u00a0<em>Isus<\/em>,\u00a0<em>i-a<\/em>\u00a0<em>ie\u0219it<\/em>\u00a0<em>\u00een \u00eent\u00e2mpinare<\/em>, ceea ce exprim\u0103 at\u00e2t mi\u0219carea fizic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u0219ocul pe care i-l provoac\u0103 cu povara suferin\u021bei sale, condensat\u0103 \u00een cuvinte pres\u0103rate cu repro\u0219:\u00a0<em>Doamne,<\/em>\u00a0<em>dac\u0103<\/em>\u00a0<em>tu<\/em>\u00a0<em>ai fi<\/em>\u00a0<em>fost<\/em>\u00a0<em>aici,<\/em>\u00a0<em>fratele<\/em>\u00a0<em>meu<\/em>\u00a0<em>nu<\/em>\u00a0<em>ar fi<\/em>\u00a0<em>murit<\/em>. La acestea, \u00eens\u0103, Marta adaug\u0103 o m\u0103rturisire de \u00eencredere debordant\u0103:\u00a0<em>Dar<\/em>\u00a0<em>chiar<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>acum<\/em>\u00a0<em>\u0219tiu<\/em>\u00a0<em>c\u0103<\/em>\u00a0<em>orice<\/em>\u00a0<em>ai<\/em>\u00a0<em>cere<\/em>\u00a0<em>lui<\/em>\u00a0<em>Dumnezeu,<\/em>\u00a0<em>Dumnezeu<\/em>\u00a0<em>\u021bi-o<\/em>\u00a0<em>va<\/em>\u00a0<em>da<\/em>. Ea simte c\u0103 se poate referi la rela\u021bia cu totul unic\u0103 a lui Isus cu Tat\u0103l \u0219i tocmai \u00een aceast\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve Isus poate g\u0103si sprijinul necesar pentru a face semnul zgomotos. Pe scurt, El este cel care, prin prezen\u021ba \u0219i cuv\u00e2ntul S\u0103u, o conduce pe Marta s\u0103 treac\u0103 pragul intact, dar, pentru a reu\u0219i acest lucru, nu poate \u0219i nu vrea s\u0103 se lipseasc\u0103 de elanul de credin\u021b\u0103 al acesteia, care, dimpotriv\u0103, \u00eentreab\u0103 \u00een mod explicit:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Crezi<\/em>\u00a0<em>asta?\u00a0<\/em>Adic\u0103 crezi, prietena mea, c\u0103 <em>eu<\/em> <em>sunt<\/em> <em>\u00eenvierea<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>via\u021ba<\/em> \u0219i c\u0103 <em>cel<\/em> <em>care crede<\/em> <em>\u00een<\/em> <em>mine,<\/em> <em>chiar<\/em> <em>dac\u0103<\/em><em>moare,<\/em>\u00a0<em>va<\/em>\u00a0<em>tr\u0103i<\/em>\u00a0\u0219i c\u0103\u00a0<em>oricine<\/em>\u00a0<em>tr\u0103ie\u0219te<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>crede<\/em>\u00a0<em>\u00een<\/em>\u00a0<em>mine<\/em>\u00a0<em>nu<\/em>\u00a0<em>va<\/em>\u00a0<em>muri<\/em>\u00a0<em>niciodat\u0103<\/em>?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>O<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>rela\u021bie sincer\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Da<\/em>-ul convins al Martei, \u00een momentul tragic pe care \u00eel traverseaz\u0103, are o putere care las\u0103 f\u0103r\u0103 cuvinte \u0219i devine un punct de referin\u021b\u0103 pentru fiecare credincios, \u0219i pentru c\u0103 este prima enun\u021bare a credin\u021bei cristologice \u00een \u00eenviere \u0219i m\u0103rturisirea de credin\u021b\u0103 cea mai dezvoltat\u0103 din al patrulea evanghelie. La acest punct s-a ajuns \u0219i datorit\u0103 sincerit\u0103\u021bii cu care Isus \u0219i Marta \u0219i-au exprimat reciproc dorin\u021ba: ea, a unei interven\u021bii divine decisive; el, a g\u0103sirii cuiva care s\u0103 cread\u0103 \u00een ceea ce voia s\u0103 ofere. Libertatea de exprimare cu care ace\u0219ti prieteni se \u00eencredin\u021beaz\u0103 unul altuia este admirabil\u0103 \u0219i pentru c\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de un respect suprem fa\u021b\u0103 de misterul celuilalt: Marta nu-i spune lui Isus ce trebuie s\u0103 fac\u0103 (cf.\u00a0<em>Lc\u00a0<\/em>10,40), iar Isus, care cere totu\u0219i o disponibilitate extraordinar\u0103 de a crede, nu impune nimic.<strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cen\u021belegerea<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Mariei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 pagin\u0103 evanghelic\u0103, Maria este mai pu\u021bin central\u0103 dec\u00e2t sora ei, chiar dac\u0103 \u201ereac\u021bia\u201d ei fa\u021b\u0103 de Isus este plin\u0103 de semnifica\u021bie. De \u00eendat\u0103 ce a auzit cuvintele Martei, Maria\u00a0<em>s-a<\/em>\u00a0<em>ridicat<\/em>\u00a0<em>imediat<\/em>\u00a0<em>\u0219i<\/em>\u00a0<em>s-a dus<\/em>\u00a0<em>la<\/em>\u00a0<em>el<\/em>\u00a0\u0219i, de \u00eendat\u0103 ce\u00a0<em>l-a<\/em>\u00a0<em>v\u0103zut,<\/em>\u00a0<em>s-a aruncat<\/em>\u00a0<em>la<\/em>\u00a0<em>picioarele<\/em>\u00a0<em>lui<\/em>. La r\u00e2ndul s\u0103u, Isus manifest\u0103 o profund\u0103 tulburare tocmai v\u0103z\u00e2nd-o pe prietena sa prosternat\u0103 acolo unde obi\u0219nuia s\u0103-i asculte Cuv\u00e2ntul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Se pare c\u0103 acesta este elementul care \u00eei declan\u0219eaz\u0103 ac\u021biunea:\u00a0<em>c\u00e2nd<\/em>\u00a0<em>a<\/em>\u00a0<em>v\u0103zut-o pl\u00e2ng\u00e2nd<\/em>\u00a0[\u2026]\u00a0<em>s-a<\/em>\u00a0<em>mi\u0219cat<\/em>\u00a0<em>profund<\/em>\u00a0<em>\u0219i,<\/em>\u00a0<em>foarte<\/em>\u00a0<em>tulburat,<\/em>\u00a0<em>a \u00eentrebat:<\/em>\u00a0<em>Unde<\/em>\u00a0<em>l-a\u021bi<\/em>\u00a0<em>pus?<\/em>\u00a0Imediat dup\u0103 aceea, Isus se \u00eendreapt\u0103 spre morm\u00e2nt,\u00a0<em>\u00eenc\u0103<\/em>\u00a0<em>o<\/em>\u00a0<em>dat\u0103<\/em>\u00a0<em>mi\u0219cat<\/em>\u00a0<em>profund<\/em>, \u0219i acolo porunce\u0219te s\u0103 se ridice piatra \u0219i \u00eei strig\u0103 lui Laz\u0103r s\u0103 ias\u0103 afar\u0103. Deja \u00een aceast\u0103 scen\u0103, a\u0219adar, se intuie\u0219te profunda reciprocitate a sentimentelor \u0219i \u00een\u021belegerea dintre Isus \u0219i Maria, care \u00eens\u0103 iese pe deplin la iveal\u0103 \u00een timpul celebrei ungeri din Betania, amintit\u0103 profetic \u00een v. 2.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, gestul simbolic nu se limiteaz\u0103 la a anticipa ritualul funerar (Maria nu s-a l\u0103sat prad\u0103 iluziilor mesianice), ci proclam\u0103 c\u0103 moartea lui Isus nu\u00a0<em>emite<\/em>\u00a0<em>un miros<\/em>\u00a0<em>nepl\u0103cut<\/em>\u00a0(11,39), ci dimpotriv\u0103, are un\u00a0<em>parfum<\/em>\u00a0<em>care<\/em>\u00a0<em>umple<\/em>\u00a0<em>toat\u0103<\/em>\u00a0<em>casa<\/em>\u00a0(12,3). Maria profe\u021be\u0219te glorificarea lui Isus, prefigureaz\u0103 \u00eenvierea sa, oferindu-i prietenului o adev\u0103rat\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere, care l-a putut sus\u021bine \u00een Patima sa. Maria i-a dat de \u00een\u021beles lui Isus c\u0103 unul dintre ai s\u0103i \u00eel \u00een\u021belesese, c\u0103\u00a0<em>iubirea<\/em>\u00a0lui\u00a0<em>p\u00e2n\u0103<\/em>\u00a0<em>la<\/em>\u00a0<em>sf\u00e2r\u0219it<\/em>\u00a0(13,1) nu era \u201eirosit\u0103\u201d, ci dimpotriv\u0103, era pe deplin recunoscut\u0103: iubirea lui a fost cu adev\u0103rat \u201eapreciat\u0103\u201d \u2013 nimic de-a face cu calculele meschine ale lui Iuda (12,5) \u2013 \u0219i a st\u00e2rnit dorin\u021ba de a-i r\u0103spunde \u0219i de a intra \u00een rezonan\u021b\u0103 cu m\u0103re\u021bia acestui dar.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI (<\/strong><strong><em>Estela Aldave Medrano<\/em><\/strong><strong>)<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> <em>Ez<\/em>\u00a037,12-14<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cartea profetului Ezechiel a fost redactat\u0103 \u00een timpul exilului din Babilon. Versetele din lectura de ast\u0103zi constituie concluzia unei relat\u0103ri mai ample, care descrie \u00een detaliu modul \u00een care profetul este condus de c\u0103tre Yahv\u00e9 \u00eentr-un loc plin de oase uscate. Treptat, toate acestea prind via\u021b\u0103: mai \u00eent\u00e2i se acoper\u0103 cu tendoane, apoi cu carne, apoi cu piele \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, primesc duh. Sensul acestui fenomen este explicat ulterior de \u00eensu\u0219i Yahv\u00e9, care identific\u0103 oasele uscate cu poporul lipsit de speran\u021b\u0103 \u00een exil. Acestui popor, prezentat apoi ca un popor mort, aflat \u00een morminte, i se promite readucerea la via\u021b\u0103 \u0219i \u00eentoarcerea \u00een \u021bara pe care a fost silit s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103 prin impunerea puterii babiloniene. La momentul redact\u0103rii c\u0103r\u021bii lui Ezechiel, Israel nu credea \u00eenc\u0103 \u00een \u00eenvierea mor\u021bilor. Aceast\u0103 credin\u021b\u0103 va ap\u0103rea mai t\u00e2rziu, \u00een perioada imperiului persan, astfel \u00eenc\u00e2t ie\u0219irea din morminte este aici o metafor\u0103 menit\u0103 s\u0103 exprime, cu for\u021b\u0103, at\u00e2t situa\u021bia dramatic\u0103 \u00een care se afla poporul, c\u00e2t \u0219i ac\u021biunea atotputernic\u0103 a lui Dumnezeu, capabil\u0103 s\u0103 schimbe cursul istoriei. Motivul acestei interven\u021bii se afl\u0103 \u00een leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 care \u00eei une\u0219te: \u201epoporul meu\u201d, repet\u0103 textul. Un popor c\u0103ruia Dumnezeu \u00eensu\u0219i \u00eei d\u0103ruie\u0219te propria Sa via\u021b\u0103, propriul S\u0103u Duh, pe care nimeni nu i-l poate r\u0103pi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong><strong>: <\/strong><em>Rom <\/em>8,8\u201111<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Posesiunea Duhului, pe care Sf\u00e2ntul Paul o afirma ca fiind posibil\u0103 pentru fiecare dintre cei care cred \u00een Isus Cristos, este pus\u0103 aici, \u00een mod insistent, \u00een opozi\u021bie cu trupul. Conceptul de \u201etrup\u201d la Paul este \u00eens\u0103 foarte complex \u0219i nu poate fi tratat pe larg aici. Ceea ce trebuie totu\u0219i exclus este o opozi\u021bie de tip platonic, adic\u0103 aceea care contrapune trupul \u0219i sufletul, consider\u00e2ndu-l pe primul drept un factor limitativ pentru cel de-al doilea. Ast\u0103zi se impune o viziune mai integratoare, care afirm\u0103 c\u0103 suntem ambele realit\u0103\u021bi \u0219i c\u0103 aceasta este conform planului lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru Paul, \u201etrupul\u201d poate desemna atitudinea celui care crede c\u0103 poate \u00eemplini prescrip\u021biile Legii prin propriile puteri \u0219i se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 \u00een aceast\u0103 convingere. Or, tocmai aceasta se opune vie\u021bii \u00een Duhul. Via\u021ba \u00een Duhul, dimpotriv\u0103, este aceea prin care omul devine capabil s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 propriile posibilit\u0103\u021bi \u0219i limite \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 darul lui Dumnezeu, care, cunosc\u00e2nd ceea ce suntem, continu\u0103 s\u0103 ni se d\u0103ruiasc\u0103 pe Sine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong><em>:<\/em> <em>In<\/em>\u00a011,1\u201145<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Istorisirea despre fra\u021bii din Betania constituie una dintre cele mai vii, emo\u021bionante \u0219i frumoase pagini ale Evanghelia dup\u0103 Ioan. Ea este bogat\u0103 \u00een detalii, \u00een tr\u0103iri \u0219i \u00een dinamism. Relatarea descrie f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 condamnare durerea provocat\u0103 de moarte: surorile \u00ee\u0219i exprim\u0103 protestul (\u201eDoamne, dac\u0103 ai fi fost aici\u2026\u201d), Maria \u0219i iudeii pl\u00e2ng, iar \u00eensu\u0219i Isus Cristos l\u0103crimeaz\u0103 \u0219i se tulbur\u0103 profund. \u0218i totu\u0219i, El insist\u0103 c\u0103 moartea nu are ultimul cuv\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Marta \u0219i Maria ies \u00een \u00eent\u00e2mpinarea lui Isus, \u00een afara satului. Ele rup conven\u021bia stabilit\u0103, \u00eentruc\u00e2t locul femeilor \u00eendoliate era \u00een cas\u0103 sau la morm\u00e2nt; de fapt, iudeii o urmeaz\u0103 pe Maria, crez\u00e2nd c\u0103 aceasta merge la morm\u00e2nt. Nici Isus nu se comport\u0103 a\u0219a cum s-ar fi a\u0219teptat: este prietenul lor \u0219i, totu\u0219i, \u00eent\u00e2rzie, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Laz\u0103r din Betania s\u0103 moar\u0103; este un b\u0103rbat de la care s-ar a\u0219tepta st\u0103p\u00e2nire de sine \u0219i, totu\u0219i, izbucne\u0219te \u00een lacrimi. La morm\u00e2nt, mirosul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 Laz\u0103r este cu adev\u0103rat mort. \u00cens\u0103 glasul lui Isus, chem\u00e2ndu-l pe nume, \u00eel face s\u0103 ias\u0103 viu din morm\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Relatarea despre Laz\u0103r exprim\u0103 ceea ce comunitatea ioaneic\u0103 tr\u0103ia \u00een fa\u021ba mor\u021bii membrilor s\u0103i (triste\u021be, amenin\u021bare, gol, lips\u0103 de sens), dar \u0219i speran\u021ba sa c\u0103 cei r\u0103posa\u021bi ai lor erau vii, \u00eentr-un alt mod, \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Ultima parte a c\u0103r\u021bii profetului Ezechiel este orientat\u0103 spre viitor, spre speran\u021ba unei restaur\u0103ri generale a sl\u0103virii lui Dumnezeu, care deschide spre speran\u021ba unui nou p\u0103stor (cap. 33\u201336); o nou\u0103 via\u021b\u0103 (cap. 37\u201339); un nou templu (cap. 40\u201343); un cult re\u00eennoit (cap. 44\u201346); o \u021bar\u0103 re\u00eennoit\u0103 (cap. 47\u201348). \u00cen acest context, care re\u00eenvie speran\u021ba poporului, citim anun\u021bul din prima lectur\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exilul a distrus nu numai institu\u021biile Israelului (monarhia davidic\u0103, cultul templului, guvernarea asupra \u021b\u0103rii promise), ci \u0219i speran\u021ba \u00eentregului popor. Din cauza \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103rii sale, orice dorin\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een\u0103bu\u0219it\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen scena ini\u021bial\u0103 a c\u0103r\u021bii\u00a0<em>Ezechiel<\/em>\u00a0fuseser\u0103 deja dictate premisele unei speran\u021be viitoare, c\u00e2nd Dumnezeu p\u0103r\u0103se\u0219te muntele templului \u0219i se mut\u0103 \u0219i El \u00een exil, \u00eempreun\u0103 cu poporul S\u0103u. La un deceniu dup\u0103 prima deportare, \u00een jurul anului 587 \u00ee.Cr., un fugar sose\u0219te din Ierusalim pentru a-i spune profetului c\u0103 \u00abora\u0219ul este pierdut\u00bb (cf.\u00a0<em>Ez<\/em>\u00a033,21). La sf\u00e2r\u0219itul oric\u0103rei a\u0219tept\u0103ri de r\u0103zbunare \u00eencepe un nou curs: oracolele de condamnare se transform\u0103 \u00een mesaje de m\u00e2ng\u00e2iere, care preg\u0103tesc \u00eencet-\u00eencet marea \u00eentoarcere a lui Dumnezeu din exil, \u00eempreun\u0103 cu poporul s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Cuv\u00e2nt,<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>via\u021b\u0103<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>speran\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ei bine, prima lectur\u0103 de ast\u0103zi se \u00eenscrie \u00een acest \u201edeja \u0219i \u00eenc\u0103 nu\u201d, \u00een care p\u0103catul trecutului \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 greutatea, dar se \u00eentrez\u0103re\u0219te deja harul unui nou \u00eenceput. Pasajul este unul dintre cele mai pline de imagina\u021bie din Vechiul Testament. Domnul \u00eel transport\u0103 pe profet \u00eentr-o c\u00e2mpie plin\u0103 de oase uscate. Unde totul pare compromis mortal, Dumnezeu \u00eel invit\u0103 pe profet s\u0103 transmit\u0103 cuv\u00e2ntul s\u0103u de via\u021b\u0103 (37,4-6). Cuv\u00e2ntul profetului produce imediat efectul s\u0103u: oasele se recompun \u0219i, \u00eencet-\u00eencet, pe ele cresc nervii, carnea \u0219i pielea. Dumnezeu insist\u0103 s\u0103-\u0219i duc\u0103 la \u00eendeplinire recrearea: \u00abProfe\u021be\u0219te duhului, profe\u021be\u0219te, fiul omului, \u0219i anun\u021b\u0103 duhului: \u00abA\u0219a vorbe\u0219te Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru v\u00e2nturi \u0219i sufl\u0103 peste ace\u0219ti mor\u021bi, ca s\u0103 \u00eenvie\u00bb\u00bb. \u0218i a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen 37,11 Dumnezeu ofer\u0103 cheia de interpretare a \u00eentregii viziuni: oasele uscate sunt casa lui Israel care, \u00eenvins\u0103 \u0219i umilit\u0103, \u00ee\u0219i repet\u0103 disperarea. Se simt ca ni\u0219te schelete corodate, consumate de mul\u021bii ani petrecu\u021bi \u00een c\u00e2mpia exilului lor; ba mai mult, se percep ca ni\u0219te vii care mor, pentru care nimicnicia ar fi o situa\u021bie mai bun\u0103 dec\u00e2t moartea \u00eens\u0103\u0219i. Ei bine, \u00een imaginea oaselor care revin la via\u021b\u0103 i se ofer\u0103 lui Israel (\u0219i nou\u0103) o nou\u0103 speran\u021b\u0103, care nu mai este legat\u0103 de ascultarea de lege, ci depinde exclusiv de interven\u021bia Duhului; o speran\u021b\u0103 care \u00ee\u0219i va g\u0103si \u00eemplinirea \u00een rev\u0103rsarea de la Rusalii (cf.\u00a0<em>Fap<\/em> 2,1-13), prin care se realizeaz\u0103 locuirea Duhului Sf\u00e2nt prin sacramentele Bisericii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Este a treia oar\u0103 c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnim Epistola c\u0103tre Romani \u00een Lec\u021bionarul duminical al Postului Mare din ciclul A. Se \u00een\u021belege bine c\u0103 miza este mare: \u00een aceast\u0103 epistol\u0103, Paul se angajeaz\u0103 s\u0103 explice, nu doar con\u021binutul credin\u021bei, ci \u0219i consecin\u021bele de a fi cre\u0219tin. Ecoul mistagogic al epistolei (\u00een special, al fragmentului de ast\u0103zi) \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 \u0219i \u00eei sus\u021bine pe cei care sunt mai avansa\u021bi pe calea credin\u021bei.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen pasajul din\u00a0<em>Rom<\/em>\u00a06,1\u20138,39, Pavel prezint\u0103 coordonatele noii vie\u021bi a celor boteza\u021bi, care au biruit p\u0103catul \u0219i moartea (<em>Rom <\/em>6) prin meritele lui Cristos \u0219i nu prin puterea Legii (<em>Rom<\/em>\u00a07): ei sunt acum chema\u021bi la o via\u021b\u0103 nou\u0103, \u00een Duhul (<em>Rom<\/em>\u00a08). \u00cen selec\u021bia liturgic\u0103 de ast\u0103zi, Paul explic\u0103 ce implic\u0103, la nivel existen\u021bial, dep\u0103\u0219irea Legii \u0219i \u00eemplinirea Duhului. Oscila\u021biile continue ale eului retoric, cu ajutorul c\u0103ruia a ilustrat anterior contradic\u021biile omului care nu a fost \u00eenc\u0103 atins de har (cf. 7,14-24), sunt dep\u0103\u0219ite datorit\u0103 darului Duhului \u0219i nu prin \u201efapte religioase\u201d. Duhul, de fapt, este un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor interior care \u00ee\u0219i face locuin\u021ba \u00een existen\u021ba credinciosului. Acest \u201eoaspete dulce al sufletului\u201d este acela\u0219i Duh care l-a \u00eenviat pe Cristos \u0219i care, \u00een cele din urm\u0103, va da via\u021b\u0103 \u0219i trupurilor muritoare ale celor boteza\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Carne<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>duh<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Comentariile insist\u0103 asupra opozi\u021biei dintre duh \u0219i carne, subliniind c\u0103 aceasta din urm\u0103 are la Paul o conota\u021bie negativ\u0103, legat\u0103 de p\u0103cat (spre deosebire, de exemplu, de conota\u021bia pozitiv\u0103 sau neutr\u0103 oferit\u0103 de prologul\u00a0<em>Evangheliei<\/em>\u00a0<em>dup\u0103 Ioan<\/em>). Carnea ar fi echivalentul egoismului \u0219i al antagonismului \u00eenr\u0103d\u0103cinat al omului fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. La o privire mai atent\u0103, este mai potrivit s\u0103 recuper\u0103m un concept unitar al \u201ec\u0103rnii\u201d \u00een diferitele scrieri ale Noului Testament: \u201ecarnea\u201d identific\u0103 totalitatea omului surprins\u0103 \u00een dimensiunea sa fragil\u0103 \u0219i vulnerabil\u0103, care este totu\u0219i aleas\u0103 de Cuv\u00e2nt \u00een \u00eentrupare (cf.\u00a0<em>In<\/em>\u00a01,14) \u0219i care, prin urmare, poate deveni l\u0103ca\u0219 al Duhului pentru cei care cred. De fapt, Paul nu opune \u00een mod banal carnea Duhului, ci\u00a0<em>\u00ab<\/em>st\u0103p\u00e2nirea c\u0103rnii<em>\u00bb<\/em>\u00a0<em>\u00ab<\/em>st\u0103p\u00e2nirii Duhului<em>\u00bb<\/em>. \u00cen alt\u0103 parte (cf.\u00a0<em>Gal<\/em>\u00a05,19-23), opozi\u021bia se joac\u0103 \u00eentre\u00a0<em>\u00ab<\/em>faptele c\u0103rnii<em>\u00bb<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>\u00ab<\/em>roada Duhului<em>\u00bb<\/em>\u00a0(5,24-25). Scopul mesajului s\u0103u, a\u0219adar, nu este descalificarea c\u0103rnii, ci recalificarea ei \u0219i rolul ei cardinal \u00een ceea ce prive\u0219te m\u00e2ntuirea. C\u00e2nd carnea este p\u0103truns\u0103 de misterul lui Hristos, ea se las\u0103 modelat\u0103 de st\u0103p\u00e2nirea bl\u00e2nd\u0103 a Duhului. Cu alte cuvinte, noutatea vie\u021bii credincioase nu const\u0103 \u00een neutralizarea c\u0103rnii, ci \u00een \u201epneumatizarea\u201d ei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Construirea personajelor, detaliile psihologice, ironia dramatic\u0103\u2026 pe scurt, strategiile narative ale acestui episod sunt<\/em> <em>la fel de<\/em> <em>importante<\/em> <em>ca<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>minunea<\/em> <em>pe care<\/em> <em>o ilustreaz\u0103,<\/em> <em>adic\u0103<\/em> <em>al \u0219aptelea<\/em> <em>semn,<\/em> <em>cel<\/em> <em>mai<\/em> <em>spectaculos,<\/em> <em>dar<\/em> <em>\u0219i<\/em> <em>cel<\/em> <em>mai scandalos. De fapt, din cauza \u00eenvierii lui Laz\u0103r, Sinedriul \u00eel va condamna la moarte pe Isus (cf. In<\/em> <em>11,46-57).<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Introducerea acestui pasaj din Evanghelie (vv. 1-16) creeaz\u0103 imediat o tensiune narativ\u0103: un om, Laz\u0103r (care \u00eenseamn\u0103 \u201eDumnezeu ajut\u0103\u201d), s-a \u00eemboln\u0103vit, iar surorile sale, Marta \u0219i Maria, trimit s\u0103-l anun\u021be pe Isus. Informa\u021bia, \u00eens\u0103, nu este neutr\u0103: \u00abcel pe care-l iube\u0219ti [phil\u00e9is] este bolnav\u00bb (v. 3). La fel ca \u00een cazul orbului din na\u0219tere (9,3), Isus interpreteaz\u0103 vestea tragic\u0103 ca pe o ocazie de slav\u0103: \u201eBoala aceasta nu va duce la moarte, ci este spre slava lui Dumnezeu, pentru ca prin ea Fiul lui Dumnezeu s\u0103 fie sl\u0103vit\u201d (v. 4). Naratorul adaug\u0103 apoi c\u0103 \u00abIsus \u00eei iubea [<em>\u0113g\u00e1pa<\/em>] pe Marta, pe sora ei \u0219i pe Laz\u0103r\u00bb (v. 5). F\u0103r\u0103 a intra \u00een problema utiliz\u0103rii termenilor\u00a0<em>phil\u00e9\u014d<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>agap\u00e1\u014d<\/em>\u00a0\u00een Evanghelia a patra, aici este suficient s\u0103 \u00eenregistr\u0103m leg\u0103tura special\u0103 dintre Isus \u0219i familia din Betania; o leg\u0103tur\u0103 care se bazeaz\u0103 pe ambele forme verbale; o leg\u0103tur\u0103 istoric irepetabil\u0103, dar actualizabil\u0103 liturgic pentru to\u021bi locuitorii \u201eCasei suferin\u021bei\u201d (acesta este sensul Betaniei), adic\u0103 pentru to\u021bi \u201eprietenii\u201d suferinzi ai lui Isus (cf. 15,15).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>De la<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Betania<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>la<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Betania<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie parcurs un drum, deoarece Laz\u0103r se afl\u0103 \u00een Betania. Cu toate acestea, se pare c\u0103 aceast\u0103 distan\u021b\u0103 nu este principala preocupare a lui Isus, care mai z\u0103bove\u0219te \u00eenc\u0103 dou\u0103 zile \u00eenainte de a pleca. Unde era Isus? Conform <em>In<\/em> 10,40, se afla \u00abdincolo de Iordan, \u00een locul unde boteza mai \u00eenainte Ioan\u00bb, adic\u0103 \u00eentr-o localitate numit\u0103 \u0219i ea \u201eBetania\u201d (cf. 1,28). Aceast\u0103 coinciden\u021b\u0103 este foarte curios\u0103: se prefigureaz\u0103 \u00een mod ironic o c\u0103l\u0103torie de la Betania la Betania, de la botezul lui Cristos la \u201ebotezul\u201d lui Laz\u0103r; poate se vrea s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 Isus, \u00eentr-un fel, se afl\u0103 deja \u00een \u201eBetania\u201d cu prietenul s\u0103u, \u00een ciuda distan\u021bei; sau, referirea la locul Botez\u0103torului, care este \u0219i locul chem\u0103rii primilor ucenici, sugereaz\u0103 c\u0103 a sosit momentul s\u0103 actualizeze, datorit\u0103 experien\u021bei tragice a bolii \u0219i a mor\u021bii, invita\u021bia de atunci (1,39: \u201eVeni\u021bi \u0219i ve\u021bi vedea\u201d).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Sensul<\/em><\/strong> <strong><em>c\u0103l\u0103toriei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De fapt, dup\u0103 o pauz\u0103 de dou\u0103 zile, Isus ia ini\u021biativa de a se \u00eentoarce \u00een Iudeea \u00eempreun\u0103 cu ucenicii s\u0103i (v. 7). Isus \u00eei implic\u0103 pe ucenicii s\u0103i \u00een ceea ce trebuie f\u0103cut \u00een privin\u021ba lui Laz\u0103r, \u201eprietenul nostru\u201d (v. 11). Nu mai este doar prietenul \u201elui\u201d, ci al tuturor, pentru ca semnul care urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 s\u0103 devin\u0103 un model pentru to\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus, \u00een acest prim moment, reduce moartea lui Laz\u0103r la un simplu \u201esomn\u201d. Ucenicii nu \u00een\u021beleg sensul figurat al cuvintelor \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului, care revine asupra subiectului cu\u00a0<em>parr\u0113s\u00eda<\/em>\u00a0(v. 14): Laz\u0103r este cu adev\u0103rat mort \u0219i Isus se bucur\u0103, nu de moarte, ci de faptul c\u0103 nu a fost acolo \u00een momentul mor\u021bii, pentru ca ucenicii s\u0103i s\u0103 poat\u0103 primi un nou impuls de credin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2nd Isus \u0219i ucenicii s\u0103i ajung la Betania, Laz\u0103r este mort de patru zile. Se credea c\u0103 moartea, ca proces, devenea definitiv\u0103 dup\u0103 trei zile. Marta \u201ea auzit c\u0103 vine Isus\u201d \u0219i alearg\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea Lui; Maria, \u00een schimb, blocat\u0103 \u00een durerea ei, r\u0103m\u00e2ne a\u0219ezat\u0103 \u00een cas\u0103 (v. 20). Dialogurile dintre Isus \u0219i Marta (vv. 21-27) \u0219i dintre Isus \u0219i Maria (vv. 28-27) dezvolt\u0103 c\u00e2teva teme de o importan\u021b\u0103 capital\u0103 pentru speran\u021ba cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cent\u00e2lnirea<\/em><\/strong> <strong><em>cu<\/em><\/strong> <strong><em>Marta<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Imediat ce \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Isus, Marta \u00ee\u0219i exprim\u0103 convingerea c\u0103 Isus ar fi putut \u00eempiedica moartea lui Laz\u0103r (v. 22). Isus \u00eei r\u0103spunde: \u00abFratele t\u0103u va \u00eenvia\u00bb (v. 23). Marta observ\u0103 acel verb conjugat la viitor \u0219i reac\u021bioneaz\u0103 aproape dezam\u0103git\u0103: \u201e\u0219tiu [<em>o\u00eeda<\/em>] c\u0103 va \u00eenvia la \u00eenvierea din ziua de apoi\u201d (v. 24). Dar Isus avanseaz\u0103 o nou\u0103 propunere eshatologic\u0103: \u201eEu sunt \u00eenvierea \u0219i via\u021ba; cine crede \u00een Mine, chiar dac\u0103 moare, va tr\u0103i; oricine tr\u0103ie\u0219te \u0219i crede \u00een Mine, nu va muri \u00een ve\u0219nicie\u201d (v. 25). Trebuie s\u0103 citim mai atent \u0219i mai serios cuvintele lui Isus: cine crede \u00een El este un om\u00a0<em>deja<\/em>\u00a0m\u00e2ntuit; un om m\u00e2ntuit nu moare; dac\u0103 a \u00eenviat deja \u00een via\u021ba biologic\u0103, atunci va r\u0103m\u00e2ne \u00eenviat chiar \u0219i trec\u00e2nd prin moarte; sau, spus altfel, moartea organic\u0103 nu mai are putere asupra vie\u021bii sale, pentru c\u0103 oricine tr\u0103ie\u0219te \u0219i crede \u00een El nu va muri niciodat\u0103. \u0218i toate acestea nu sunt am\u00e2nate pentru \u201ezilele de pe urm\u0103\u201d, ci sunt actuale deja \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103,\u00a0<em>\u00eenainte<\/em>\u00a0de moarte. Cu alte cuvinte, singura posibilitate de \u201evia\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103\u201d care are sens \u2013 care m\u00e2ntuie\u0219te! \u2013 nu este doar (nu este at\u00e2t de mult) o via\u021b\u0103 care nu se sf\u00e2r\u0219e\u0219te niciodat\u0103 sau care revine \u00eentr-un moment al unui viitor \u00eendep\u0103rtat, c\u00e2t (mai ales) vestirea pascal\u0103 a unei vie\u021bi care\u00a0<em>acum<\/em>\u00a0nu se mai s\u0103r\u0103ce\u0219te; ba dimpotriv\u0103, care, dincolo de imaginabil, se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te mereu, potolind f\u0103r\u0103 \u00eencetare a\u0219teptarea celor care au fost umili\u021bi sau jigni\u021bi permanent.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Via\u021ba ve\u0219nic\u0103 despre care vorbe\u0219te Isus este o via\u021b\u0103\u00a0<em>vie<\/em>, aici \u0219i acum, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de descompunerea biologic\u0103. \u0218i este acest \u201eaici \u0219i acum\u201d care promite \u0219i un \u201edincolo\u201d, care nu poate fi \u00een\u021beles temporal ca o \u00eenviere\u00a0<em>dup\u0103<\/em>\u00a0moarte, ci ca o \u00eenviere\u00a0<em>\u00een<\/em>\u00a0moarte; dar o moarte care nu mai umile\u0219te; dimpotriv\u0103, ca un cocon, p\u0103streaz\u0103 metamorfoza vie\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cent\u00e2lnirea<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>cu<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Maria<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201e\u00cen secret\u201d, Marta o informeaz\u0103 pe sora ei, Maria, despre chemarea lui Isus. Poate c\u0103 secretul este motivat de prezen\u021ba iudeilor \u00een casa defunctului \u0219i Marta nu vrea s\u0103-l expun\u0103 pe Maestru riscului de a fi capturat. La fel ca pentru Marta, \u0219i pentru Maria ascultarea este cea care catalizeaz\u0103 ac\u021biunea (cf. verbul\u00a0<em>ak\u00fb\u014d<\/em>\u00a0\u00een vv. 20.29): Maria, care mai \u00eenainte st\u0103tea a\u0219ezat\u0103 \u00een cas\u0103 (v. 20), se ridic\u0103 (<em>ege\u00eer\u014d<\/em>) imediat \u0219i se \u00eendreapt\u0103 spre Isus. Maria, a\u0219adar, iese din cas\u0103, a\u0219a cum f\u0103cuse sora ei Marta. Am\u00e2ndou\u0103 ies afar\u0103. \u00cen scurt timp, \u0219i Laz\u0103r va ie\u0219i (din morm\u00e2nt). Pentru a veni la lumin\u0103, ca la o na\u0219tere, trebuie s\u0103 ie\u0219i. \u201eA ie\u0219i\u201d este \u0219i sensul botezului: apneea, simbol al mor\u021bii, este \u00eentrerupt\u0103 de prima respira\u021bie a catehumenului care iese la o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ajuns\u0103 la Isus \u00een afara satului, Maria cade la picioarele Lui \u0219i repet\u0103 aceea\u0219i fraz\u0103 pe care o spusese Marta cu pu\u021bin timp \u00eenainte: \u00abDoamne, dac\u0103 ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit!\u00bb (v. 32). Este momentul cel mai emo\u021bionant \u0219i dramatic al \u00eentregului episod: Maria pl\u00e2nge neconsolat\u0103 \u0219i, odat\u0103 cu ea, to\u021bi iudeii. \u0218i Isus este cople\u0219it de durere: \u00abse cutremur\u0103 \u00een duh \u0219i se tulbur\u0103\u00bb (v. 33). \u00abCutremurul\u00bb lui Isus deschide calea c\u0103tre diverse considera\u021bii: verbul\u00a0<em>embrim\u00e1omai<\/em>\u00a0(care va fi reluat la v. 38 \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului) evoc\u0103, \u00een sensul s\u0103u de baz\u0103, producerea unui zgomot surd; \u00een alte contexte, \u00eenseamn\u0103 \u0219i \u201ea mustra\u201d sau \u201ea avertiza sever\u201d; \u00een cazul nostru, se refer\u0103 la o agita\u021bie de emo\u021bii care oscileaz\u0103 \u00eentre furie \u0219i resemnare \u00een fa\u021ba durerii. Certitudinea lui Isus c\u0103 \u00eel poate trezi din somn pe prietenul s\u0103u Laz\u0103r nu-l scute\u0219te de traversarea v\u0103ii de lacrimi. \u0218i \u201eIsus a pl\u00e2ns\u201d \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi: acest verset 35 este considerat cel mai scurt, dar \u0219i cel mai dens verset din toate Scripturile. Comentariile insist\u0103 \u00een a distinge pl\u00e2nsul st\u0103p\u00e2nit al lui Isus (forma verbului\u00a0<em>dakr\u00fd\u014d<\/em>) de pl\u00e2nsul zgomotos anterior al Mariei \u0219i al iudeilor (forma verbului\u00a0<em>kl\u00e1i\u014d<\/em>). \u00cen realitate, distinc\u021bia nu diminueaz\u0103 cu nimic expresia emo\u021bional\u0103 \u0219i profund uman\u0103 a lui Isus. Aceste lacrimi de iubire \u2013 \u00abvezi c\u00e2t de mult \u00eel iubea (<em>eph\u00eclei<\/em>)!\u00bb (v. 36) \u2013 ne-ar fi fost suficiente; \u00een schimb, Isus nu se opre\u0219te aici; \u0219i duce mai departe semnul milostivirii divine. Dup\u0103 dialogul cu surorile, acum trebuie s\u0103 se adreseze \u0219i prietenului Laz\u0103r.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cen fa\u021ba<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>morm\u00e2ntului<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus cere informa\u021bii despre locul unde se afl\u0103 trupul. \u00cen \u00eentrebare r\u0103sun\u0103 ancheta lui Dumnezeu dup\u0103 p\u0103catul lui Adam: \u00abUnde e\u0219ti?\u00bb (<em>Gen<\/em>\u00a03,9). \u0218i atunci Dumnezeu a g\u0103sit omenirea moart\u0103 din cauza p\u0103catului. Cei prezen\u021bi \u00eei r\u0103spund lui Isus: \u00abVino \u0219i vezi\u00bb (v. 34). R\u0103spunsul face aluzie la cel pe care Isus \u00eensu\u0219i \u00eel d\u0103duse primilor ucenici \u00een\u00a0<em>In<\/em>\u00a01,39: \u00abVeni\u021bi \u0219i ve\u021bi vedea\u00bb. Aceast\u0103 curioas\u0103 inversare a rolurilor subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 compasiunea Cuv\u00e2ntului \u00eentrupat. C\u0103utarea lui Dumnezeu din partea omului nu poate r\u0103m\u00e2ne dezam\u0103git\u0103, deoarece \u0219i Dumnezeu \u00eel caut\u0103 pe om; ba mai mult, El \u00eei urm\u0103re\u0219te pa\u0219ii dintotdeauna, mai ales \u00een boal\u0103 \u0219i \u00een moarte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Marea piatr\u0103 care astup\u0103 pe\u0219tera este simbolul separ\u0103rii dintre \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia celor vii \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia celor mor\u021bi pe care o realizeaz\u0103 ritul funerar. Acea piatr\u0103, de\u0219i marcheaz\u0103 o limit\u0103 ireversibil\u0103 \u0219i definitiv\u0103, este ca \u0219i cum ar \u021bine \u00eenc\u0103 \u00eempreun\u0103 via\u021ba \u0219i moartea: de fapt, orice practic\u0103 funerar\u0103 se ocup\u0103, \u00een forma sa de baz\u0103, de a ascunde sim\u021burilor ceea ce este scandalos, adic\u0103 cadavrul, astfel \u00eenc\u00e2t speran\u021ba de dincolo s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 scandalizat\u0103 de descompunere.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Parfumul<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>\u00eenvierii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus d\u0103 porunca s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze piatra (v. 39); o porunc\u0103 care este contestat\u0103 \u0219i care va fi \u00eendeplinit\u0103 cu \u00eent\u00e2rziere (v. 41). \u00centre porunc\u0103 \u0219i \u00eendeplinirea ei se interpune obiec\u021bia Martei, care cu pu\u021bin timp \u00eenainte d\u0103duse m\u0103rturie de o mare credin\u021b\u0103, dar care acum face s\u0103 prevaleze o interpretare pragmatic\u0103 a realit\u0103\u021bii: cadavrul miroase ur\u00e2t. Parfumul ungerei Mariei \u2013 amintit la \u00eenceputul capitolului \u2013 este acum asociat cu duhoarea mor\u021bii. \u00cen timp ce se poate vedea \u0219i de la distan\u021b\u0103 \u0219i se poate auzi de departe, sim\u021bul mirosului necesit\u0103 apropiere. Isus s-a apropiat de moartea prietenului s\u0103u p\u00e2n\u0103 la a-i sim\u021bi mirosul. \u00cenmorm\u00e2ntarea \u0219i piatra mare nu sunt \u00een stare s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 omniprezen\u021ba mor\u021bii. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd trupul este ascuns vederii, mirosul continu\u0103 s\u0103 denun\u021be scandalul mor\u021bii. Pare un rit funerar pe jum\u0103tate, f\u0103r\u0103 speran\u021ba de a re\u00eennoii doliul. Isus, \u00eens\u0103, o invit\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe Marta s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere; nu s\u0103-\u0219i astupe nasul, ci s\u0103-\u0219i deschid\u0103 ochii, pentru a vedea \u201eslava lui Dumnezeu\u201d (v. 40). \u00cen sf\u00e2r\u0219it, piatra este \u00eendep\u0103rtat\u0103. Ochii lui Isus, care \u00eenainte erau \u00eengreuna\u021bi de lacrimi, sunt acum \u00eendrepta\u021bi spre cer pentru rug\u0103ciune. Rela\u021bia intra-divin\u0103 dintre Tat\u0103l \u0219i Fiul are implica\u021bii profunde asupra hermeneuticii corecte a semnului. Mai mult dec\u00e2t o cerere, este vorba de o mul\u021bumire: \u201eTat\u0103, \u00ee\u021bi mul\u021bumesc c\u0103 m-ai ascultat\u201d (v. 41). Ajungem astfel la strig\u0103tul lui Isus din v. 43, care cheam\u0103 prietenul la via\u021b\u0103: literalmente, \u201eLaz\u0103r! Haide, ie\u0219i afar\u0103!\u201d. Aceast\u0103 chemare este inepuizabil\u0103 \u0219i p\u0103trunde p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul cavit\u0103\u021bii mor\u021bii! Din punct de vedere omiletic, ea ar trebui redat\u0103 \u00eentr-un mod performativ: chemarea la via\u021b\u0103 s\u0103 r\u0103sune \u201ecu voce tare\u201d \u00een adun\u0103rile noastre liturgice!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Laz\u0103r, ie\u0219ind din morm\u00e2nt, este \u00eenc\u0103 \u201elegat\u201d de bandaje. Scenariul care se dezv\u0103luie este diferit de cel al Pa\u0219telui, \u00een care bandajele \u0219i sudariul nu vor reu\u0219i s\u0103 re\u021bin\u0103 trupul glorios al Celui \u00cenviat. Pentru Laz\u0103r, moartea organic\u0103 este doar o \u00eent\u00e2lnire am\u00e2nat\u0103. <strong>Semnul, de fapt, nu este eliminarea mor\u021bii, ci st\u0103p\u00e2nirea lui Isus asupra ei.<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Un<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>semn care implic\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen cele din urm\u0103, celor care au asistat la minune, Isus le recomand\u0103 s\u0103-l elibereze \u0219i s\u0103-l lase s\u0103 plece (v. 44). Implicarea celor prezen\u021bi ne face s\u0103 \u00een\u021belegem dimensiunea comunitar\u0103 a semnului \u0219i nevoia de a fi sus\u021binu\u021bi chiar \u0219i dup\u0103 ini\u021bierea \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Laz\u0103r nu este doar eliberat din \u00eenchisoare (<em>\u00ab<\/em>elibera\u021bi-l\u00bb), ci \u0219i liber s\u0103 se exprime (\u00abl\u0103sa\u021bi-l s\u0103 plece\u00bb)<em>. Toat\u0103<\/em>\u00a0<em>aceast\u0103 mi\u0219care izvor\u0103\u0219te din iubirea lui Isus pentru prietenii din Betania \u0219i<\/em>\u00a0<em>se<\/em>\u00a0<em>exprim\u0103<\/em>\u00a0<em>din nou<\/em>\u00a0<em>\u00een iubire<\/em>: \u00ab\u0218tim c\u0103 am trecut de la moarte la via\u021b\u0103, pentru c\u0103 \u00eei iubim pe fra\u021bi. Cine nu iube\u0219te r\u0103m\u00e2ne \u00een moarte\u00bb (<em>1In<\/em>\u00a03,14).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evanghelistul concluzioneaz\u0103: \u00abMul\u021bi dintre iudeii care veniser\u0103 la Maria, v\u0103z\u00e2nd ce f\u0103cuse El, au crezut \u00een El\u00bb (v. 45). Al \u0219aptelea semn este cople\u0219itor \u0219i incontestabil: \u00een cele patru zile de doliu, mul\u021bi martori au putut \u201esim\u021bi\u201d decesul; acum Laz\u0103r este viu, sub ochii tuturor, martor al slavei lui Dumnezeu, dar \u0219i scandal pentru cei care se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 nu cread\u0103 \u0219i, ulterior, cauza declan\u0219atoare a glorific\u0103rii lui Isus pe cruce (cf. condamnarea Sinedriului \u00een vv. 47-54).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 2 februarie\/martie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: A. N. Mironov,<em> \u00cenvierea lui Laz\u0103r<\/em><\/p>\n<p>Hits: 76<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0DUMINICA A V-A DIN POSTUL MARE 22 MARTIE 2026 A CREDE PENTRU A AVEA VIA\u021a\u0102 de Jose Antonio [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":44736,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44735"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44735"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44735\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44737,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44735\/revisions\/44737"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44736"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}