{"id":44624,"date":"2026-03-15T06:30:10","date_gmt":"2026-03-15T03:30:10","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44624"},"modified":"2026-03-15T10:19:49","modified_gmt":"2026-03-15T07:19:49","slug":"lumina-credintei-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/03\/15\/lumina-credintei-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201eLumina credin\u021bei\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A IV-A DIN POSTUL MARE<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>15 MARTIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>DESCHIDEREA OCHILOR<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>de <em>Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este posibil ca destul de mul\u021bi s\u0103 judece prea negativ afirma\u021bia g\u00e2nditorului maghiar\u00a0<em>Ladislaus<\/em>\u00a0<em>Baros<\/em>, care spune c\u0103 \u201evia\u021ba noastr\u0103 este \u00een mare parte o minciun\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este adev\u0103rat c\u0103 exist\u0103 momente de onestitate, loialitate \u0219i deschidere \u00een noi, \u0219i totu\u0219i (nu este la fel de adev\u0103rat c\u0103, \u00eentr-un fel, ne min\u021bim pe noi \u00een\u0219ine de-a lungul vie\u021bii noastre? Prin aceasta nu ne referim la faptul c\u0103 ne petrecem via\u021ba denatur\u00e2nd faptele sau \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei \u00een\u0219el\u0103m pe cei din jurul nostru. Este vorba de ceva mai subtil \u0219i mai profund. Am putea spune c\u0103 este vorba de lipsa de autenticitate a existen\u021bei noastre.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Via\u021ba noastr\u0103 const\u0103, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, din\u00a0<em>evitare.<\/em>\u00a0Nu vrem s\u0103 ne confrunt\u0103m cu ceea ce ne-ar for\u021ba s\u0103 ne schimb\u0103m. Nu vrem s\u0103 ne recunoa\u0219tem gre\u0219elile \u0219i p\u0103catul. Poate c\u0103 nu ac\u021bion\u0103m cu inten\u021bii rele. Pur \u0219i simplu evit\u0103m ceea ce ne-ar \u00eendemna s\u0103 tr\u0103im mai sincer. Nu ascult\u0103m apelurile con\u0219tiin\u021bei noastre, care ne invit\u0103 s\u0103 fim mai buni. Trecem pe l\u00e2ng\u0103 tot ceea ce ne pune la \u00eendoial\u0103 via\u021ba. Nu min\u021bim cu gura, ci min\u021bim cu via\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prefer\u0103m s\u0103 continu\u0103m s\u0103 ne \u00eenchidem ochii \u0219i inima. Poate, proclam\u0103m marile idealuri ale \u201eadev\u0103rului\u201d, \u00abdrept\u0103\u021bii\u00bb \u0219i \u201ep\u0103cii\u201d pentru al\u021bii. Dar nu lu\u0103m nicio m\u0103sur\u0103 pentru a ne transforma via\u021ba. Atunci risc\u0103m s\u0103 ne limit\u0103m la \u201evegeta\u021bie\u201d. Aproape f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, via\u021ba noastr\u0103 devine monoton\u0103 \u0219i plictisitoare. \u00cencerc\u0103m s\u0103 o \u00eenvior\u0103m cu distrac\u021biile \u0219i proiectele mele, dar monotonia ne \u00eenv\u0103luie \u00eencet \u00eentreaga existen\u021b\u0103 \u00een plictiseal\u0103 \u0219i goliciune.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cel care nu-\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba pornind de la adev\u0103rul ei cel mai profund, poate cunoa\u0219te succesul \u0219i bun\u0103starea, dar nu va cunoa\u0219te niciodat\u0103 fericirea interioar\u0103. Iar motivul acestei nemul\u021bumiri este foarte simplu, chiar dac\u0103 ast\u0103zi aproape toat\u0103 lumea \u00eel uit\u0103: fiin\u021ba uman\u0103 este incapabil\u0103 s\u0103 fie total superficial\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">De aici nevoia de a reac\u021biona \u0219i de a l\u0103sa s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103 acel \u201eadev\u0103r interior\u201d care, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, se str\u0103duie\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 loc.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce ne trebuie este o mai mare loialitate fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine \u0219i fa\u021b\u0103 de Dumnezeu. O atitudine mai sincer\u0103 \u0219i mai transparent\u0103 care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 ne vedem a\u0219a cum suntem \u0219i s\u0103 ne deschidem cu mai mult\u0103 umilin\u021b\u0103 la adev\u0103r.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">S\u0103 nu ne \u00eenchidem cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare \u00een orbirea noastr\u0103. S\u0103 nu ne \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103m s\u0103 ap\u0103r\u0103m ceea ce este indefensabil \u00een via\u021ba noastr\u0103. S\u0103 nu mai continu\u0103m s\u0103 ne \u00een\u0219el\u0103m. S\u0103 ne deschidem ochii. Episodul vindec\u0103rii orbului din Siloe ne aminte\u0219te c\u0103 atunci c\u00e2nd un om se las\u0103 luminat \u0219i lucrat de Cristos, ochii i se deschid \u0219i \u00eencepe s\u0103 vad\u0103 totul \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>LUMINA CREDIN\u021aEI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Relatarea\u00a0<em>evanghelic\u0103<\/em>\u00a0<em>a<\/em>\u00a0<em>lui Ioan<\/em>\u00a0nu inten\u021bioneaz\u0103 doar s\u0103 ne povesteasc\u0103 despre vindecarea \u201e\u00een carne \u0219i oase\u201d a unui orb din na\u0219tere. Ea inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 ne ia de m\u00e2n\u0103 pentru ca, \u00eempreun\u0103 cu orbul, s\u0103 ajungem s\u0103 avem ochii credin\u021bei. Drumul este accidentat \u0219i nu lipsit de dificult\u0103\u021bi, riscuri \u0219i pericole.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">La \u00eenceput, pentru orb, cel care l-a vindecat este pur \u0219i simplu\u00a0<em>\u201eomul al c\u0103rui nume este Isus\u201d<\/em>, un str\u0103in dac\u0103 nu ar fi acest nume care este imprimat \u00een memoria sa. El nu \u0219tie cine este, dar poate spune ce i-a f\u0103cut. Nimic altceva. Nu \u0219tie unde se afl\u0103. El este unul dintre cei mul\u021bi care au beneficiat de actul s\u0103u de compasiune.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar, vindec\u00e2ndu-l, Isus a \u00eenc\u0103lcat legile sabatului \u0219i astfel \u00ee\u0219i atrage criticile fariseilor, p\u0103str\u0103tori ai tradi\u021biilor, observatori scrupulo\u0219i ai regulilor. Pentru ei, cel care nu respect\u0103 Sabatul nu poate fi dec\u00e2t\u00a0<em>\u201eun<\/em>\u00a0<em>p\u0103c\u0103tos\u201d<\/em>, dar orbul are o p\u0103rere foarte diferit\u0103:\u00a0<em>\u201eEste<\/em>\u00a0<em>un<\/em>\u00a0<em>profet!\u201d<\/em>. Prin urmare, mi\u0219carea lor ulterioar\u0103 este de a contesta realitatea: el nu era orb! P\u0103rin\u021bii, \u00eens\u0103, nu se simt \u00een stare s\u0103 fac\u0103 afirma\u021bia fals\u0103: <strong>\u201e<\/strong>Acesta este fiul nostru \u0219i s-a n\u0103scut orb<strong>\u201d<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ei se opresc \u00eens\u0103 aici, pentru c\u0103 nu au curajul s\u0103 mearg\u0103 mai departe: este periculos s\u0103 faci afirma\u021bii despre Isus. Fariseii amenin\u021b\u0103 cu represalii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest moment, ei vor ca orbul s\u0103 afirme ceea ce ei vor s\u0103 aud\u0103: \u201eAcest om este un p\u0103c\u0103tos\u201d. Orbul, \u00eens\u0103, merge \u00eentr-o cu totul alt\u0103 direc\u021bie: Isus este de la Dumnezeu. Aceasta nu este o afirma\u021bie oarecare, at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t \u00eel expulzeaz\u0103 din sinagog\u0103, \u00eel expulzeaz\u0103 din comunitatea civil\u0103 \u0219i religioas\u0103. \u0218i acum are loc a doua \u00eent\u00e2lnire cu Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima dat\u0103 el nu putea vedea. El depindea de al\u021bii pentru a se deplasa \u0219i avea nevoie de pomana lor pentru a supravie\u021bui. Acum, \u00eens\u0103, i se ofer\u0103 o alt\u0103 \u0219ans\u0103:\u00a0<em>aceea de a vedea<\/em>\u00a0<em>cu<\/em>\u00a0<em>ochii<\/em>\u00a0<em>credin\u021bei.<\/em>\u00a0\u0218i aici nu este suficient s\u0103 fi fost vindecat. Este vorba de a avea \u00eencredere \u00een Cineva mai mare dec\u00e2t noi, care este singurul care ne poate smulge din \u00eentunericul care ne invadeaz\u0103 inimile \u0219i ne \u00eentunec\u0103 c\u0103ile.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acum putem ajunge la acea lumin\u0103 care este dat\u0103 doar celor care \u00ee\u0219i recunosc propria orbire. Acum \u00eel pot recunoa\u0219te pe Fiul Omului, cel trimis de Dumnezeu, \u0219i se pot preda Lui. Orbul vindecat este \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dezarmant \u00een franche\u021bea sa:\u00a0<em> Cred,<\/em>\u00a0<em>Doamne!<\/em>\u00a0Cred \u00een tine, pentru c\u0103 tu e\u0219ti cel care mi-a deschis ochii. Cred \u00een tine pentru c\u0103 doar tu e\u0219ti cu adev\u0103rat de la Dumnezeu, tu e\u0219ti Fiul s\u0103u!<\/p>\n<ul>\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA MESAJULUI &#8211; <\/u><\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>TINERI \u00ceN C\u0102UTARE. DE LA \u00ceNTUNERIC LA LUMIN\u0102?<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>Paola Bignardi<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ar fi frumos s\u0103 avem stiloul unui bun scriitor \u0219i s\u0103 ne imagin\u0103m via\u021ba t\u00e2n\u0103rului, orb din na\u0219tere, \u00eenainte de \u00eent\u00e2lnirea cu Isus: cum este o via\u021b\u0103 mereu \u00een \u00eentuneric? Cu ce speran\u021be \u0219i a\u0219tept\u0103ri se st\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 culoare, f\u0103r\u0103 contururi? T\u00e2n\u0103rul n\u0103scut orb &#8211; c\u0103 este un t\u00e2n\u0103r nu ar trebui s\u0103 existe nicio \u00eendoial\u0103, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i are p\u0103rin\u021bii &#8211; este aproape un simbol: al tuturor tinerilor a c\u0103ror via\u021b\u0103 este \u00een \u00eentuneric: \u00eentunericul sim\u021b\u0103m\u00e2ntului, al speran\u021bei, al fericirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A fi orb<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 o perioad\u0103 a vie\u021bii \u00een care to\u021bi suntem ca orbul din Evanghelie: suntem c\u0103ut\u0103tori. Poate chiar nu \u0219tim ce, dar \u0219tim c\u0103 ne lipse\u0219te ceva, pentru c\u0103 suntem f\u0103cu\u021bi pentru etern, pentru plin\u0103tate&#8230; Augustin ar spune c\u0103 suntem f\u0103cu\u021bi pentru Dumnezeu, iar \u201einima noastr\u0103 este nelini\u0219tit\u0103\u201d p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se odihne\u0219te \u00een El. Dar apoi exist\u0103 un moment \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva: pentru unii oameni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103-L \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Domnul \u0219i atunci li se deschid ochii; cu siguran\u021b\u0103 nu pe deplin, dar suficient pentru a recunoa\u0219te \u00een sc\u00e2nteile de sim\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i de bun\u0103tate care se aprind ici \u0219i colo indiciile acelei lumini orbitoare care \u00eentr-o zi se va aprinde \u00een fa\u021ba ochilor lor. Pentru al\u021bii, aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire nu are loc. Timpul trece, cineva devine adult \u0219i sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a se adapta acelui \u00eentuneric, acelei semilumini. Este povestea celor care se mul\u021bumesc cu acea lic\u0103rire de lumin\u0103, care \u00eei face s\u0103 confunde umbrele cu obiecte reale; a celor care se mul\u021bumesc s\u0103 nu vad\u0103 niciodat\u0103 mai departe de nasul lor, f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103 sau orizont.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>C\u0103utarea luminii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru majoritatea tinerilor nu este cazul; mul\u021bi dintre ei recunosc c\u0103 sunt \u00een \u00eentuneric \u0219i g\u0103sesc cuvinte care s\u0103 le reprezinte nelini\u0219tea. Federica, 26 de ani, cu un trecut de educatoare \u00een parohie \u0219i acum \u00een afara grani\u021belor comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, spune: &#8220;Sunt ca \u00eentr-o camer\u0103 \u00eentunecat\u0103 \u0219i caut \u00eentrerup\u0103torul. Este o expresie eficient\u0103 a unei st\u0103ri interioare \u00een care cineva nu percepe sim\u021b\u0103m\u00e2ntul, \u00een care se \u00eentreab\u0103 despre Dumnezeu, f\u0103r\u0103 a g\u0103si un r\u0103spuns conving\u0103tor. Plecarea din comunitatea cre\u0219tin\u0103 nu a ajutat la g\u0103sirea luminii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i totu\u0219i Federica nu a renun\u021bat s\u0103 caute: alte r\u0103spunsuri, diferite de cele pe care i le-a oferit parohia, mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eei implice via\u021ba \u0219i s\u0103 o men\u021bin\u0103 \u00een acea atitudine vigilent\u0103 \u0219i deschis\u0103 care o \u00eempinge mereu mai departe. \u00cen \u00eentuneric, ea caut\u0103 \u00eentrerup\u0103torul, nu a \u00eencetat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este posibil s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile care se agit\u0103 \u00een ea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Dumnezeu este lips\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este o stare de nelini\u0219te, a ei \u0219i a celor ca ea, uneori de adev\u0103rat\u0103 durere. Monica, de exemplu, recunoa\u0219te tocmai \u00een acel gol un indiciu al lui Dumnezeu, pe care \u00eel identific\u0103 cu melancolia: &#8220;Este melancolie poate Dumnezeu. \u00cen sensul c\u0103 exist\u0103 acele momente \u00een care e\u0219ti bine, dar sim\u021bi mereu o mi\u0219care interioar\u0103, uneori o nelini\u0219te sau ai mereu sentimentul c\u0103 exist\u0103 altceva. Eu am mereu sentimentul c\u0103 via\u021ba, \u00een general, este mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. A\u0219adar, poate c\u0103 Dumnezeu este acel ceva, ceea ce nu putem explica&#8221;. Experien\u021ba lipsei pentru cineva este punctul de plecare al unei c\u0103i de c\u0103utare; adesea, sentimentul c\u0103 \u00eentotdeauna lipse\u0219te ceva din atingerea deplin\u0103 a fericirii, ca \u0219i cum aceast\u0103 lips\u0103 ar fi de netrecut, con\u021bine intui\u021bia transcenden\u021bei lui Dumnezeu: Dumnezeu \u201ecunoscut\u201d \u00een invizibilitatea sa, \u00een neatinsul s\u0103u, \u00een ascunderea sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Sentimentul de pierdere<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sara are doar nou\u0103sprezece ani \u0219i a \u00eencetat s\u0103 mai cread\u0103 pentru c\u0103, spune ea, &#8220;nu mai pot accepta ceea ce credeam \u00eenainte. Dar m\u0103 simt pierdut\u0103: \u0219tiu \u00een ce nu mai pot crede, dar nu \u0219tiu \u00een ce altceva s\u0103 cred&#8221;. \u201eA te sim\u021bi pierdut\u201d este un sentiment de dezorientare epuizant de tr\u0103it; este ca \u0219i cum ai merge pe \u00eentuneric, ca un orb, ne\u0219tiind unde s\u0103 mergi \u0219i \u00eencotro te \u00eendrep\u021bi.\u00a0 Chiar dac\u0103 au abandonat biserica, exist\u0103 tineri care continu\u0103 s\u0103 se simt\u0103 credincio\u0219i: ei au abandonat comunitatea cre\u0219tin\u0103 nu pentru c\u0103 au devenit atei, ci pentru c\u0103 nu se mai recunosc \u00een modul de a crede propus de biseric\u0103: nu au abandonat credin\u021ba, ci acel mod de a crede.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Fiind c\u0103ut\u0103tori<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2t timp dureaz\u0103 aceast\u0103 stare? Li se poate \u00eent\u00e2mpla acestor tineri s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe cineva care s\u0103 le deschid\u0103 ochii? Poate c\u0103 da, at\u00e2t timp c\u00e2t nu este cineva care le d\u0103 toate r\u0103spunsurile, care sf\u00e2r\u0219esc prin a \u00eenchide c\u0103utarea personal\u0103. \u00centunericul este dramatic, dar men\u021bine vie dorin\u021ba de lumin\u0103; a vedea doar umbra lucrurilor este o vedere slab\u0103, dar alimenteaz\u0103 \u00eentrebarea despre adev\u0103rul lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Poate ne imagin\u0103m c\u0103 cea a tinerilor este o c\u0103utare a credin\u021bei. Este o c\u0103utare! Este a se l\u0103sa nelini\u0219ti\u021bi de \u00eentreb\u0103rile vie\u021bii, a se l\u0103sa \u00eempin\u0219i de ele \u00een largul m\u0103rii, ne\u0219tiind unde este locul de debarcare \u0219i dac\u0103 exist\u0103 unul. Dumnezeu este \u00een mijlocul lor \u0219i \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 caute; poate c\u0103 \u00eentr-o zi vor descoperi c\u0103 ceea ce caut\u0103 este \u00een ei \u0219i merge pe urmele lor. Poate c\u0103 \u00eentr-o zi El se va face cunoscut, le va deschide ochii \u0219i vor vedea via\u021ba \u00eentr-o alt\u0103 lumin\u0103. Dar atunci se vor \u00eentoarce la c\u0103utare: nu mai spre credin\u021b\u0103, ci \u00een credin\u021b\u0103, pentru c\u0103 Dumnezeul care se descoper\u0103 este \u00eentotdeauna \u0219i un Dumnezeu ascuns, care este \u00eentotdeauna dincolo, care se las\u0103 v\u0103zut doar din spate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>G\u0103sirea r\u0103spunsurilor sau a \u00eentreb\u0103rilor?<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cel mai r\u0103u lucru care li se poate \u00eent\u00e2mpla tinerilor ast\u0103zi este s\u0103 nu mai fie c\u0103ut\u0103tori. Iar acest lucru se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een dou\u0103 moduri. Sunt cei care se mul\u021bumesc cu \u00eentunericul lor \u0219i renun\u021b\u0103 s\u0103 mai vad\u0103 via\u021ba \u00een frumuse\u021bea pe care o cap\u0103t\u0103 \u00een lumin\u0103. Sau sunt cei care \u00eent\u00e2lnesc prea multe r\u0103spunsuri. Este un risc la care se expun \u00een special tinerii atunci c\u00e2nd frecventeaz\u0103 comunitatea cre\u0219tin\u0103: s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri care nu sunt suficient de aprofundate \u0219i suferite, r\u0103spunsuri care sunt uneori prea superficiale \u0219i abstracte. Tinerii mai aten\u021bi spun c\u0103 nu vor r\u0103spunsuri de la adul\u021bi, ci oameni dispu\u0219i s\u0103 \u00eei \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een c\u0103utarea lor. Ei vor s\u0103 fie ajuta\u021bi s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eentreb\u0103rile, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 propriile r\u0103spunsuri, nu s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu cele ale altora.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 c\u0103utare constant\u0103 \u00eei va conduce pe b\u0103ie\u021bii \u0219i fetele de ast\u0103zi la credin\u021b\u0103? Poate c\u0103, mai frecvent, \u00eei va conduce s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een ei acel Mister c\u0103ruia nu \u0219tiu s\u0103-i dea un nume, dar care este totu\u0219i \u00een ei prezen\u021ba Duhului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI (<em>Estela Aldave Medrano<\/em>)<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> <em>1Sam<\/em>\u00a016,1b.6\u20117.10\u201113a<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ceea ce este cel mai obi\u0219nuit la popoare este s\u0103 aib\u0103 mituri despre propriile origini, \u00een care figurile fondatoare sunt persoane importante \u0219i puternice. Relat\u0103rile biblice despre regele David, cel mai mic dintre fiii lui Iesei, de\u0219i nu sunt \u00een mod strict mitice (\u00eentruc\u00e2t David a fost cu toat\u0103 certitudinea un personaj istoric), con\u021bin totu\u0219i anumite elemente mitice, deoarece istorisesc mari ispr\u0103vi, probabil mai mari dec\u00e2t cele pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een realitate. De\u0219i acest fapt nu surprinde, fiind ceva obi\u0219nuit, este totu\u0219i semnificativ c\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 insist\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 asupra originilor sale smerite, \u00eentruc\u00e2t cel mai mic dintr-o familie abia dac\u0103 era luat \u00een seam\u0103. Aici se reflect\u0103, \u00eentr-un anumit fel, ceva foarte caracteristic lui Israel \u0219i Dumnezeului lui Israel: preferin\u021ba Sa, \u00eempotriva oric\u0103rei a\u0219tept\u0103ri omene\u0219ti, pentru ceea ce este ne\u00eensemnat, pentru ceea ce este pu\u021bin pre\u021buit din punct de vedere social, pentru acela pe care nimeni nu ar paria. \u0218i nu pentru c\u0103 ceea ce este mic ar fi mai bun, mai virtuos sau \u00eenzestrat cu \u00eensu\u0219iri superioare fa\u021b\u0103 de ceea ce este mare, ci pur \u0219i simplu pentru c\u0103 nu are importan\u021b\u0103 \u00een ochii celorlal\u021bi \u0219i este relegat la margine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acest sens, Israel nu a abandonat niciodat\u0103 pe deplin aceast\u0103 sensibilitate \u0219i aceast\u0103 form\u0103 aparte de a-L \u00een\u021belege pe Dumnezeu; \u00een aceasta const\u0103 o parte \u00eensemnat\u0103 a m\u0103re\u021biei sale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong><strong>: <\/strong><em>Ef<\/em>\u00a05,8\u201114<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Autorul scrisorii c\u0103tre Efeseni, apar\u021bin\u00e2nd unei genera\u021bii ulterioare \u00eensu\u0219i Sf\u00e2ntului Apostol Paul, insist\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a scrisorii asupra conduitei morale care trebuie s\u0103-i caracterizeze pe destinatarii s\u0103i. El recurge la imagini proprii dualismului, \u00eentre care se afl\u0103 opozi\u021bia dintre \u00eentuneric \u0219i lumin\u0103, foarte bine cunoscut\u0103 \u00een tradi\u021bia iudaic\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen perioada \u00een care a fost redactat\u0103 aceast\u0103 epistol\u0103, comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine se aflau pe deplin integrate \u00een marile centre urbane greco-romane, \u00een acest caz \u00een \u00eenfloritoarea cetate a Efesului, ora\u0219 vast \u0219i \u00eensemnat, cu o popula\u021bie numeroas\u0103 \u0219i eterogen\u0103, marcat\u0103 de tensiuni \u0219i diferen\u021be \u00eentre diverse categorii sociale. \u00centr-un asemenea context, p\u0103strarea propriei identit\u0103\u021bi ecleziale nu era o sarcin\u0103 u\u0219oar\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru a o men\u021bine, se acceptau anumite conven\u021bii sociale \u0219i se respingeau altele, \u00eens\u0103 acest discern\u0103m\u00e2nt nu era lipsit de dificult\u0103\u021bi. Criteriul fundamental care c\u0103l\u0103uzea aceast\u0103 alegere este enun\u021bat cu c\u00e2teva versete \u00eenainte de pericopa de ast\u0103zi: \u201eFi\u021bi, a\u0219adar, imitatori ai lui Dumnezeu, ca fii preaiubi\u021bi, \u0219i umbla\u021bi \u00een iubire.\u201d<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong><em>:<\/em> <em>In<\/em>\u00a09,1\u201141<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen relatarea despre orbul din na\u0219tere, comunitatea ioaneic\u0103 a proiectat o parte \u00eensemnat\u0103 din propria sa experien\u021b\u0103 istoric\u0103, transform\u00e2nd istorisirea uneia dintre vindec\u0103rile s\u0103v\u00e2r\u0219ite de Isus \u2014 consemnat\u0103 \u0219i de Evangheliile sinoptice \u2014 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 fereastr\u0103 prin care se putea \u00eentrevedea ceea ce ea \u00eens\u0103\u0219i tr\u0103ia.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Comunitatea \u00een cadrul c\u0103reia a fost redactat\u0103 Evanghelia era un grup aflat \u00een conflict \u0219i marginalizat de comunitatea iudaic\u0103 \u00eenvecinat\u0103, fapt care i-a pricinuit o profund\u0103 suferin\u021b\u0103. Cauzele nu erau \u00een primul r\u00e2nd de ordin ideologic sau strict doctrinar \u2014 de\u0219i \u0219i acestea existau \u2014, ci proveneau mai ales din modul de via\u021b\u0103 care decurgea din credin\u021b\u0103. Pentru grup\u0103rile ioaneice, a m\u0103rturisi c\u0103 Isus este Mesia \u00eensemna a avea por\u021bile deschise at\u00e2t pentru iudei, c\u00e2t \u0219i pentru neamuri, a se recunoa\u0219te cu to\u021bii fra\u021bi, indiferent de originea lor, a asuma o anumit\u0103 interpretare a Legii lui Moise \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, a afirma c\u0103 \u00een Isus \u2014 \u00een stilul S\u0103u propriu de via\u021b\u0103, \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Sa \u0219i \u00een moartea Sa scandalos primit\u0103 \u2014 Dumnezeul lui Israel S-a revelat pe deplin.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Conflictul a dus la excluderea din sinagog\u0103, men\u021bionat\u0103 \u00een text prin cuvintele: \u201e\u0219i l-au dat afar\u0103\u201d. \u00cen aceast\u0103 nara\u021biune se reflect\u0103 diferite atitudini fa\u021b\u0103 de Isus: atitudinea celor care nu cred \u00een El; atitudinea celor birui\u021bi de teama conflictului, precum p\u0103rin\u021bii orbului; \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, atitudinea celor care aleg s\u0103 \u00eenfrunte consecin\u021bele unei vie\u021bi tr\u0103ite \u00een conformitate cu chipul cel nou al lui Dumnezeu, descoperit \u00een Isus Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Lectura avanseaz\u0103 c\u0103l\u0103toria Postului Mare din anul A prin prezentarea unui nou personaj, fundamental \u00een istoria m\u00e2ntuirii \u0219i \u00een construc\u021bia mesianicit\u0103\u021bii regale a lui Cristos (ilustrat\u0103 mai ales \u00een lecturile din Duminica Floriilor). Acesta este regele David, a c\u0103rui ungere ne aminte\u0219te de modul paradoxal \u00een care opereaz\u0103 alegerea divin\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ambiguitatea<\/em><\/strong> <strong><em>regalit\u0103\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen Israelul antic, regalitatea temporal\u0103 este o institu\u021bie ambigu\u0103, deoarece numai Yhwh poate fi pe bun\u0103 dreptate regele lui Israel. Regalitatea lui Dumnezeu se manifest\u0103 \u00een crea\u021bie (<em>Ps<\/em> 146:10), \u00een eliberarea sa de Faraon (<em>Ex<\/em> 15:18) \u0219i \u00een monopolul s\u0103u asupra judec\u0103\u021bii finale (<em>Ps<\/em> 96:13). \u00cen special, psalmii regali \u00eel recunosc doar pe Dumnezeu ca av\u00e2nd ac\u021biune suveran\u0103 asupra poporului (<em>Ps<\/em> 93-99). \u00cen concordan\u021b\u0103 cu acest fond teocratic, unele pagini biblice \u00eenregistreaz\u0103 o anumit\u0103 idiosincrasie fa\u021b\u0103 de institu\u021bia monarhic\u0103. Ne g\u00e2ndim, de exemplu, la apologia lui Iotam, care critic\u0103 latura distructiv\u0103 a m\u0103r\u0103cinii, imagine a jocului de jos \u00een sus \u00een responsabilitatea puterii (<em>Iac<\/em> 9,7-20); sau la pericolele regalit\u0103\u021bii legate de ascensiunea lui Saul, primul rege al lui Israel (<em>1Sam<\/em> 8,1-22). Poporul trebuie s\u0103 se bazeze exclusiv pe c\u0103l\u0103uzirea lui Dumnezeu. A cere un rege temporal, pe de alt\u0103 parte, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te revol\u021bi \u00eentr-un fel \u00eempotriva regalit\u0103\u021bii lui YHWH. Cu toate acestea, este nevoie de o <em>conducere<\/em> puternic\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 du\u0219manilor. Astfel, Dumnezeu se compromite \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een istoria poporului s\u0103u, \u00eeng\u0103duind cererea acestuia de a avea un rege; dimpotriv\u0103, \u0219i-o \u00eensu\u0219e\u0219te \u0219i o r\u0103scump\u0103r\u0103; dintr-un prilej de rebeliune, o transform\u0103 \u00eentr-o ocazie de a-\u0219i ar\u0103ta, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, mila; o transform\u0103 chiar \u00eentr-o etap\u0103 propedeutic\u0103 \u00een vederea regatului definitiv pe care \u00eel va instaura Fiul s\u0103u. Din Casa lui David, de fapt, se va ridica unsul prin excelen\u021b\u0103 (Mesia, de fapt), care va exercita o domnie paradoxal\u0103: \u00eencoronat cu spini \u0219i a\u0219ezat pe cruce.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Condescenden\u021ba<\/em><\/strong> <strong><em>lui Dumnezeu<\/em><\/strong> <strong><em>cu privire la<\/em><\/strong> <strong><em>regalitate<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Relatarea ungerii secrete a lui David din m\u00e2inile lui Samuel se \u00eenscrie \u00een acest climat de fluctua\u021bii puternice \u0219i de lips\u0103 de credin\u021b\u0103 din partea poporului. \u00cen plus, respingerea lui Dumnezeu de c\u0103tre Saul a f\u0103cut imediat clar faptul c\u0103 monarhia este o institu\u021bie relativ\u0103 \u0219i slab\u0103. \u00cen compara\u021bie cu sistemele guvernamentale din Orientul Apropiat antic, \u00een care puterea era legitimat\u0103 prin divinizarea monarhului, Israelul a devenit cur\u00e2nd con\u0219tient de tranzitivitatea \u0219i orbirea institu\u021biilor umane, inclusiv a monarhiei. Aura mesianic\u0103 care va \u00eenv\u0103lui ulterior figura regelui David \u0219i a succesorilor s\u0103i (cf. promisiunea din <em>2Sam<\/em> 6:1-7:29) se bazeaz\u0103 pe aceast\u0103 demitologizare ini\u021bial\u0103 a regalit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sacralitatea neamului davidic nu este, a\u0219adar, un punct de plecare incontestabil, ci o achizi\u021bie terapeutic\u0103, o iluminare, care serve\u0219te la \u201evindecarea\u201d distorsiunilor monarhiei. De fapt, numai voin\u021ba lui Dumnezeu va fi cea care \u00eel va aduce pe David la putere.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Alegerea<\/em><\/strong> <strong><em>paradoxal\u0103<\/em><\/strong> <strong><em>a lui<\/em><\/strong> <strong><em>David<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dou\u0103 versiuni se \u00eentrep\u0103trund \u00een povestirile care preg\u0103tesc ascensiunea lui David la tron: o versiune popular\u0103 insist\u0103 asupra carismei b\u0103iatului p\u0103stor, care \u00eel \u00eenvinge pe Goliat \u0219i devine eroul b\u0103t\u0103liei, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd favoarea regelui Saul \u0219i m\u00e2na fiicei sale; cealalt\u0103 versiune, \u00een schimb, oferit\u0103 de prima lectur\u0103, este cea care interpreteaz\u0103 fundamentele regalit\u0103\u021bii nu \u00eentr-o cheie carismatic\u0103, ci \u00eentr-una teologic\u0103, insist\u00e2nd asupra ungerii de c\u0103tre profetul Samuel. David este ales rege nu pentru c\u0103 este sf\u00e2nt, ci pentru c\u0103 este uns de profet. \u201eAvea p\u0103rul \u0219aten, ochii blonzi \u0219i o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are frumoas\u0103\u201d, dar f\u0103r\u0103 ascenden\u021b\u0103 nobil\u0103 \u0219i lipsit de orice conota\u021bie militar\u0103 (\u201estatur\u0103 \u00eenalt\u0103\u201d) care ar putea atrage aten\u021bia lui Samuel. Prin urmare, profetul trebuie s\u0103 fac\u0103 un efort de \u00eencredere; el trebuie s\u0103 se emancipeze de filtrele viziunii sale de <em>lider <\/em>pentru a \u00eendeplini planul lui Dumnezeu \u0219i a-l unge pe David. Punctul central al lecturii este afirma\u021bia prin care Dumnezeu, convertit acum la nevoile poporului, \u00ee\u0219i stabile\u0219te termenii (sau, mai degrab\u0103: \u00ee\u0219i pune \u00een aplicare terapia): \u201enu conteaz\u0103 ce vede omul; c\u0103ci omul vede aparen\u021bele, dar Domnul vede inima\u201d. Cumva, Dumnezeu trebuie s\u0103 vindece orbirea lui Samuel pentru a vindeca, apoi, orbirea institu\u021biei monarhice \u0219i a \u00eentregului popor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nara\u021biunea se \u00eencheie cu irup\u021bia Duhului \u00een persoana lui David \u201edin acea zi \u00eencolo\u201d. Spre deosebire de judec\u0103torii Ghedeon \u0219i Iefta, Duhul p\u0103trunde \u00een via\u021ba \u0219i misiunea lui David \u00een mod permanent. Aceast\u0103 \u00eemprejurare, dup\u0103 cum \u0219tim, nu \u00eel va feri de p\u0103cat, dar anticipeaz\u0103 speran\u021ba unui descendent davidic pe deplin \u0219i permanent \u201epnevmatizat\u201d: acesta va fi Isus, Unsul despre care vorbe\u0219te profetul Isaia (<em>Is<\/em> 61:1-2).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Simbolul luminii revine \u0219i \u00een aceast\u0103 lectur\u0103, dar pentru a-\u0219i aprofunda implica\u021biile existen\u021biale \u0219i morale. Lumina avanseaz\u0103 u\u0219or \u00een via\u021ba credinciosului. Purificarea \u0219i lupta spiritual\u0103 &#8211; care fac parte , de asemenea, din sarcinile Postului Mare &#8211; presupun o expunere decisiv\u0103 la lumin\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Paul ofer\u0103 \u00een acest pasaj o catehez\u0103 mistagogic\u0103 pentru cei care \u0219i-au \u00eencheiat ini\u021bierea \u0219i sunt acum lumin\u0103 \u00een Domnul. Fraza: \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, tu care dormi, scoal\u0103-te din mor\u021bi \u0219i Cristos te va lumina\u201d pare s\u0103 fie, tocmai, invita\u021bia unei euhologii str\u0103vechi, pe care cre\u0219tinii din Efes au primit-o \u00een ziua botezului lor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Deveni\u021bi<\/em><\/strong> <strong><em>lumino\u0219i<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Lumina, mai mult dec\u00e2t puternic\u0103 sau puternic\u0103, este \u00eenainte de toate maiestuoas\u0103. Ea nu este un dar ca oricare altul. Cel care prime\u0219te un \u201elucru\u201d nu \u00eel poate pune \u00een circula\u021bie dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eel transmite.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iluminarea, pe de alt\u0103 parte, nu este ceva ce persoana botezat\u0103 prime\u0219te, ci o energie care face s\u0103 ac\u021bioneze un dinamism \u00een interiorul s\u0103u. El <em>nu<\/em> numai c\u0103 <em>are<\/em> darul luminii, dar <em>devine<\/em> iradierea acestui dar. Cel care este luminat, devine luminos \u0219i prevaleaz\u0103 asupra \u00eentunericului. \u00cen aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, trebuie s\u0103 citim cele trei imperative ale lecturii: \u201ecomport\u0103-te\u201d, \u201ecaut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi\u201d, \u201enu participa\u201d. Mai mult dec\u00e2t obliga\u021bii, acestea sunt \u00eendemnuri la consecven\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Anun\u021ba\u021bi<\/em><\/strong> <strong><em>\u0219i<\/em><\/strong> <strong><em>denun\u021ba\u021bi<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de mascarade sofisticate (chiar \u0219i \u00een cadrul institu\u021biilor ecleziastice), ultima admonesta\u021bie de a nu participa la lucr\u0103rile \u00eentunericului merit\u0103 subliniat\u0103. Apostolul sugereaz\u0103 o paz\u0103 specific\u0103 \u00eempotriva r\u0103ului, care este \u00een concordan\u021b\u0103 cu simbolul luminii: faptele celor care ac\u021bioneaz\u0103 cu favoarea \u00eentunericului trebuie s\u0103 fie condamnate \u00een mod deschis (vv. 11-13). \u201eNu poate exista p\u0103rt\u0103\u0219ie \u00eentre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric\u201d (<em>2Cor<\/em> 6:14). Ac\u021biunile ru\u0219inoase trebuie s\u0103 fie recunoscute ca atare; f\u0103r\u0103 sofisme care s\u0103 le fac\u0103 acceptabile din punct de vedere social. Din p\u0103cate, se risc\u0103 reticen\u021ba sau, mai r\u0103u, s\u0103 se numeasc\u0103 \u201ebinele r\u0103u \u0219i r\u0103ul bine\u201d; s\u0103 se schimbe \u201e\u00eentunericul \u00een lumin\u0103 \u0219i lumina \u00een \u00eentuneric\u201d; s\u0103 se amestece \u201eamarul \u00een dulce \u0219i dulcele \u00een amar\u201d (<em>Is <\/em>5:20). \u201eVorbirea voastr\u0103 s\u0103 fie da, da; nu, nu; mai mult este de la cel r\u0103u\u201d(<em>Mt<\/em> 5:37). Claritatea este, a\u0219adar, singurul front care se poate opune r\u0103ului: numai proiect\u00e2nd o raz\u0103 de lumin\u0103 se disperseaz\u0103 ambiguitatea care se hr\u0103ne\u0219te \u00een umbr\u0103. Bucuria de a anun\u021ba adev\u0103rul merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu curajul de a denun\u021ba minciuna: orice cre\u0219tin trebuie s\u0103 denun\u021be ceea ce este dezordine, nedreptate, abuz, neglijen\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Episodul din In 9 prezint\u0103 dou\u0103 progresii tematice opuse : pe de o parte, c\u0103l\u0103toria progresiv\u0103 a unui orb care nu numai c\u0103 \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 vederea, dar ajunge \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 credin\u021ba; iar pe de alt\u0103 parte, orbirea progresiv\u0103 a adversarilor lui Isus, din cauza necredin\u021bei lor \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nate. V. 39 rezum\u0103 bine sensul \u00eentregii pericope: \u201ePentru o judecat\u0103 am venit \u00een lumea aceasta, ca cei ce nu v\u0103d s\u0103 vad\u0103 , iar cei ce v\u0103d s\u0103 devin\u0103 orbi\u201d. Ambele progresii trebuie avute \u00een vedere \u00een actualizarea omiletic\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Cadrul<\/em><\/strong> <strong><em>probabil<\/em><\/strong> <strong><em>nocturn<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vindecarea orbului n\u0103scut \u00een ziua de Sabat (v. 14) este plasat\u0103 \u00een punctul culminant al s\u0103rb\u0103torii Corturilor (\u00een ebraic\u0103, <em>Sukkot<\/em>): o s\u0103rb\u0103toare vesel\u0103, plin\u0103 de muzic\u0103 \u0219i impregnat\u0103 de lumin\u0103, datorit\u0103 aprinderii a numeroase fl\u0103c\u0103ri \u00een templu \u0219i \u00een ora\u0219. Potrivit lui<em> In<\/em> 7:37, povestea noastr\u0103 ar trebui s\u0103 fie plasat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celei de-a \u0219aptea zile a s\u0103rb\u0103torii, plin\u0103 de evenimente: Isus se manifest\u0103 ca izvor de r\u00e2uri de ap\u0103 vie, provoc\u00e2nd dispute \u00eentre adversarii s\u0103i (7.37-52); dup\u0103 episodul adulterei, Isus se reveleaz\u0103 ca lumin\u0103 a lumii (8.12-30); \u00een sf\u00e2r\u0219it, tot \u00een aceea\u0219i zi, este relatat\u0103 o confruntare aprins\u0103 \u00eentre Isus \u0219i iudei (8.31-59), care se \u00eencheie cu ie\u0219irea lui Isus din templu pentru a sc\u0103pa de a fi lapidat.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ei bine, <em>incipitul<\/em> din<em> In<\/em> 9,1 (\u201eTrec\u00e2nd, a v\u0103zut&#8230;\u201d) nu semnaleaz\u0103 o schimbare cronologic\u0103 (urm\u0103toarea referin\u021b\u0103 temporal\u0103 se g\u0103se\u0219te \u00een 10,22, care introduce s\u0103rb\u0103toarea Dedica\u021biei). Prin urmare, este posibil s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 povestea se petrece tot la sf\u00e2r\u0219itul celei de-a \u0219aptea zile de <em>Sukkot<\/em> sau la \u00eenceputul celei urm\u0103toare, imediat dup\u0103 apusul soarelui, poate noaptea sau \u00eenainte de r\u0103s\u0103rit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prilejul<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>semnului<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Impresiona\u021bi de omul orb din na\u0219tere, discipolii se adreseaz\u0103 rabinului lor, cer\u00e2ndu-i o solu\u021bie la \u00eentrebarea pus\u0103 de \u201eviziunea\u201d lor (oarb\u0103!) asupra drept\u0103\u021bii: \u201eCine a p\u0103c\u0103tuit, el sau p\u0103rin\u021bii lui?\u201d (v. 2). \u00centrebarea este \u00eenchis\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 retributiv\u0103 \u0219i mecanic\u0103, potrivit c\u0103reia Dumnezeu nu este altceva dec\u00e2t un contabil, care comite pedepse \u00een func\u021bie de greutatea vinov\u0103\u021biei. \u00centrebarea ucenicilor este meschin\u0103 \u0219i pentru c\u0103 \u00eel reific\u0103 pe bolnav, f\u0103c\u00e2nd din el doar un cobai care s\u0103 fie \u201evivisec\u021bionat\u201d \u00een ancheta lor teologic\u0103. R\u0103spunsul lui Isus este inovator \u0219i atent la persoan\u0103: orbirea &#8211; ca orice alt\u0103 infirmitate &#8211; nu poate fi legat\u0103 \u00een mod determinist de p\u0103cat (v. 3). \u0218i apoi el relanseaz\u0103: chiar \u0219i boala (sau, mai bine spus, persoana bolnav\u0103) poate deveni un p\u00e2ntece care gesta \u201elucr\u0103rile lui Dumnezeu\u201d. \u00centrebarea teologic\u0103 asupra r\u0103ului nu poate r\u0103m\u00e2ne prins\u0103 \u00een\u00a0<em>cauze<\/em>, ci trebuie s\u0103 se deschid\u0103 spre\u00a0<em>final<\/em>. \u00cen aceast\u0103 deschidere, Isus ofer\u0103 deja cheile unei lecturi sapien\u021biale a crucii, care nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 dec\u00e2t \u00een perspectiva \u00eenvierii. \u00cen contextul s\u0103rb\u0103torii luminii (\u0219i \u00een cadrul probabil nocturn al povestirii) se \u00een\u021belege bine \u0219i urm\u0103toarea fraz\u0103: \u201eTrebuie s\u0103 facem lucr\u0103rile celui care m-a trimis c\u00e2t este zi; apoi vine noaptea, c\u00e2nd nimeni nu le poate face. C\u00e2t sunt eu \u00een lume, eu sunt lumina lumii\u201d (v. 4-5). Folosirea pluralului \u201enoi\u201d pare s\u0103 necesite implicarea ucenicilor. Dar ce \u00eenseamn\u0103 \u201eat\u00e2ta timp c\u00e2t este zi\u201d? \u00centre v. 4 \u0219i v. 5 trebuie s\u0103 ne imagin\u0103m fe\u021bele uimite ale ucenicilor, suger\u00e2nd poate c\u00e2teva z\u00e2mbete \u00eentr-un moment de t\u0103cere st\u00e2njenitoare. Poate c\u0103 rabinul nu \u0219tie cum s\u0103 disting\u0103 noaptea de zi? \u00cen punctul culminant al tensiunii, Isus exclam\u0103: \u201eC\u00e2t sunt \u00een lume, sunt lumina lumii\u201d. Ca \u0219i cum ar spune\u00a0<em>: \u201e<\/em>De ce v\u0103 mira\u021bi? Aceast\u0103 noapte nu mai este noapte \u00een fa\u021ba mea\u201d. Iar contextul unui Ierusalim iluminat \u00een s\u0103rb\u0103toare i-a dat dreptate, cumva ironic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Vindecarea<\/em><\/strong> <strong><em>ochilor<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vindecarea \u00een sine este descris\u0103 sumar (vv. 6-7). Cristalizarea (<em>ep\u00e9chrisen<\/em>) ochilor cu amestecul de noroi \u0219i saliv\u0103 este un gest u\u0219or de descifrat. Aici prefer\u0103m s\u0103 explor\u0103m un aspect care merit\u0103 o explica\u021bie mai atent\u0103, \u0219i anume trimiterea orbului impregnat cu noroi la piscina din Siloe.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218tim c\u0103 procesiunile la piscina din Siloe fac parte din liturghiile de <em>Sukkot<\/em>. Prin urmare, Isus \u00eei cere orbului s\u0103 se al\u0103ture ritualului \u00eentregului popor, dar cu o diferen\u021b\u0103: el trebuie s\u0103 mearg\u0103 la iaz pentru a se sp\u0103la, nu pentru a scoate ap\u0103 pentru liba\u021bia de pe altarul templului; el trebuie s\u0103 efectueze o liba\u021bie asupra sa, ca \u0219i cum trupul s\u0103u ar fi altarul holocaustului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Re\u021bine\u021bi, de asemenea, c\u0103 termenul <em>Sil\u014d\u00e1m<\/em>, transliterarea greac\u0103 a ebraicului <em>\u0160il\u014da\u1e25<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u201etrimis\u201d \u0219i nu \u201etrimis\u201d, a\u0219a cum ar vrea evanghelistul s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem. Traducerea \u201etrimis\u201d este evident o exagerare, dar serve\u0219te la acreditarea interpret\u0103rii mesianic-cristologice a gestului de vindecare. De fapt, termenul \u201etrimis\u201d din v. 7 face ecou autodesemn\u0103rii anterioare a lui Isus ca \u00abtrimis\u00bb de Tat\u0103l \u00een v. 4. Prin urmare, terapeutic\u0103 nu este apa lui\u00a0<em>Sil\u014d\u00e1m<\/em>, ci apa \u201etrimisului\u201d care este p\u00e2ntecele din care curg r\u00e2uri de ap\u0103 vie (7:37-38).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus, \u00eentre timp, a p\u0103r\u0103sit scena (se va \u00eentoarce la sf\u00e2r\u0219it, \u00een v. 35). Miracolul a fost f\u0103cut: orbul \u201es-a dus, s-a sp\u0103lat \u0219i a redevenit v\u0103z\u0103tor\u201d. Evanghelistul nu mai irose\u0219te cerneal\u0103 pe detalii banale. Re\u021bine\u021bi, de altfel, participiul lui\u00a0<em>bl\u00e9p\u014d<\/em>; un verb care este refrenul care leag\u0103 \u00eentregul capitol, dar care contureaz\u0103 o viziune \u00eenc\u0103 par\u021bial\u0103 \u00een compara\u021bie cu verbul\u00a0<em>hor\u00e1\u014d<\/em>, mai semnificativ, care apare doar de dou\u0103 ori \u00een\u00a0<em>Ioan<\/em>\u00a09 \u0219i care, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, se aplic\u0103 doar lui Isus (v. 1) \u0219i fostului orb, acum complet iluminat (v. 37).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Primele<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>dou\u0103<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>interogatorii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Povestea continu\u0103 cu trei interogatorii ale fostului orb: din partea vecinilor s\u0103i (vv. 8-12), din partea fariseilor (vv. 13-17) \u0219i din partea iudeilor, care mai \u00eent\u00e2i \u00eei cheam\u0103 pe p\u0103rin\u021bii fostului orb s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie (vv. 18-23) \u0219i apoi revin la acuza\u021bia \u00eempotriva lui singur (vv. 24-34), condamn\u00e2ndu-l la excomunicare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Vecinii<\/em>\u00a0\u00eel identific\u0103 pe fostul orb ca fiind \u201ecel care st\u0103tea \u0219i cerea de poman\u0103\u201d. Unii recunosc c\u0103 este vorba de orbul din na\u0219tere, al\u021bii opteaz\u0103 pentru un dublu. Pentru prima dat\u0103 \u00een poveste, persoana vindecat\u0103 ia cuv\u00e2ntul pentru a-\u0219i confirma identitatea: \u201e\u00eentr-adev\u0103r eu sunt\u201d (\u00een greac\u0103,\u00a0<em>eg\u014d\u00b4<\/em>\u00a0<em>eimi<\/em>). Acest r\u0103spuns nu este cu siguran\u021b\u0103 inocent: ne confrunt\u0103m cu chintesen\u021ba formulei cristologice a revela\u021biei din Evanghelia a patra, rostit\u0103 \u00een mod excep\u021bional din gura unui om. Pentru cititorul atent, \u201eeu\u201d al omului vindecat apare \u00een mod clar pe fundalul \u201eeu sunt\u201d al Celui care l-a vindecat. Cu toate acestea, fostul orb, \u00een ciuda cre\u0219tin\u0103rii sale, presat de \u00eentreb\u0103ri, d\u0103 o m\u0103rturie par\u021bial\u0103, referindu-se \u00eenc\u0103 la \u201eomul al c\u0103rui nume este Isus\u201d (v. 11). Harul pe care l-a primit nu a anulat persoana sa, care r\u0103m\u00e2ne liber\u0103 s\u0103 progreseze \u00een m\u0103rturisirea credin\u021bei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Vecinii \u00eel aduc apoi pe fostul orb \u00een fa\u021ba\u00a0<em>fariseilor<\/em>, poate pentru c\u0103 descoperim cur\u00e2nd c\u0103 minunea a avut loc \u00een Sabat (v. 14). Ancheta fariseilor intr\u0103 \u00eentr-o fund\u0103tur\u0103, deoarece, \u00een loc s\u0103 fie interesa\u021bi de semn, ei iau doar m\u0103suri pentru a constata \u00eenc\u0103lcarea Sabatului. Fostul orb \u00een\u021belege capcana \u0219i, din acest motiv, d\u0103 un\u00a0<em>raport<\/em>\u00a0concis, rezum\u00e2nd \u00eentr-o singur\u0103 ac\u021biune (a pune noroi) cele trei efectuate de Isus (v. 6: a scuipa, a face noroi, a m\u00e2nji). M\u0103rturia provoac\u0103 un oarecare dezacord (<em>sch\u00edsma<\/em>) \u00een r\u00e2ndul fariseilor, \u00een timp ce fostul orb, la r\u00e2ndul s\u0103u, progres\u00e2nd \u00een m\u0103rturisirea sa de credin\u021b\u0103, nu ezit\u0103 s\u0103 \u00eel recunoasc\u0103 pe Isus drept \u201eun profet\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Interogatoriul final<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen cele din urm\u0103,\u00a0<em>evreii<\/em>\u00a0adopt\u0103 o alt\u0103 strategie inchizitorial\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, ei \u00eei cheam\u0103 pe p\u0103rin\u021bii celui care a c\u0103p\u0103tat vederea pentru a se asigura de identitatea fostului orb \u0219i de orbirea sa. P\u0103rin\u021bii r\u0103spund f\u0103r\u0103 ezitare, confirm\u00e2nd identitatea fiului lor \u0219i orbirea sa din na\u0219tere. Apoi, \u00eens\u0103, c\u00e2nd sunt \u00eentreba\u021bi despre prodigiu, sunt cuprin\u0219i de frica de evrei \u0219i prefer\u0103 s\u0103 nu ofere interpret\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">M\u0103rturisirea curajoas\u0103 a fostului orb este evident\u0103 \u00een ultimul interogatoriu, c\u00e2nd evreii revin la acuza\u021bia \u00eempotriva sa. Strategia acuzatoare, de data aceasta, implic\u0103 presarea f\u0103c\u0103torului de minuni pentru a-l descalifica pe Isus ca p\u0103c\u0103tos sau pentru a retracta minunea \u00een sine. Evreii presupun acum c\u0103 \u0219tiu deja totul \u0219i punctul lor de vedere r\u0103m\u00e2ne prins \u00eentr-o judecat\u0103 sumar\u0103: \u201e\u0218tim c\u0103 omul acesta este un p\u0103c\u0103tos\u201d (v. 24). Fostul orb se sustrage bine marc\u0103rii inchizitorilor s\u0103i: \u201eDac\u0103 este p\u0103c\u0103tos, nu \u0219tiu; un lucru \u0219tiu: orb fiind, acum v\u0103d\u201d (v. 25). Lipsa de credin\u021b\u0103 \u00eentunec\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul celor care ar fi trebuit s\u0103 fie c\u0103l\u0103uze pentru popor, care acum se justific\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 \u201enu \u0219tiu\u201d de unde a venit Cristos. Verbul \u201ea \u0219ti\u201d \u00een greac\u0103 (<em>o\u00eeda<\/em>) este gramatical perfectul verbului \u201ea vedea\u201d: a spune c\u0103 ei \u201enu \u0219tiu\u201d \u00eenseamn\u0103 a m\u0103rturisi c\u0103 \u201enu au v\u0103zut\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Iar fostul orb \u00eei arunc\u0103 asta \u00een fa\u021b\u0103: \u201eTocmai asta este uimitor: c\u0103 voi nu \u0219ti\u021bi [\u0219i nu a\u021bi v\u0103zut] unde este El, dar El mi-a deschis ochii\u201d (v. 30). Evreii \u00eencep s\u0103-l insulte, dar fostul orb continu\u0103 s\u0103 caute o cale de comunicare: \u00een utilizarea persoanei \u00eent\u00e2i plural \u00een v. 31 (\u201e\u0219tim c\u0103 Dumnezeu nu-i ascult\u0103 pe p\u0103c\u0103to\u0219i\u201d) exist\u0103 o anumit\u0103 ironie, deoarece fostul orb imit\u0103 \u201e\u0219tim\u201d inchizitorilor s\u0103i din v. 29; dar exist\u0103 \u0219i inten\u021bia de a crea o retoric\u0103 comun\u0103. \u00cencercarea de a construi un \u201enoi\u201d este \u00eens\u0103, \u00een c\u00e2teva versete, iremediabil frustrat\u0103 de excomunicarea fostului orb (v. 34). Sentin\u021ba care \u00eenso\u021be\u0219te excomunicarea este nuan\u021bat\u0103 de o ironie amar\u0103, deoarece evreii, orbi\u021bi mai mult de complexul lor de inferioritate dec\u00e2t de m\u00e2ndrie, descalific\u0103 m\u0103rturia fostului orb (numindu-l p\u0103c\u0103tos) pe o baz\u0103 (orbirea din na\u0219tere) care, totu\u0219i, nu mai exist\u0103. Cu alte cuvinte, pentru a \u00eenchide gura orbului, ei afirm\u0103 ceea ce anterior \u00eencercaser\u0103 s\u0103 nege: de fapt, acuz\u00e2ndu-l pe fostul orb c\u0103 s-a n\u0103scut tot \u00een p\u0103cat, ei presupun c\u0103 el este orb din na\u0219tere; f\u0103c\u00e2nd acest lucru, \u00eens\u0103, ei recunosc implicit c\u0103 miracolul s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat \u0219i c\u0103, prin urmare, Isus este de la Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Dublul<\/em><\/strong> <strong><em>rezultat<\/em><\/strong> <strong><em>al<\/em><\/strong> <strong><em>semnului<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen vv. 35-41, Isus revine la fa\u021ba locului pentru a fi \u201ev\u0103zut\u201d de fostul orb: \u201eCrede \u00een Fiul Omului\u201d. Isus se ofer\u0103 credin\u021bei omului excomunicat cu titlul hristologic preferat atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te despre sine indirect:\u00a0<em>Fiul<\/em>\u00a0<em>Omului<\/em>. \u00cen Evanghelia a patra, acesta este un titlu bl\u00e2nd \u0219i universal, de\u0219i un ecou al figurilor mesianice cu caracter apocaliptic din Vechiul Testament. Fiul Omului, care \u00eenainte este obiectul vederii, vorbe\u0219te acum cu cel vindecat, devenind \u0219i o experien\u021b\u0103 auditiv\u0103 (v. 37). Vindecarea ochilor este completat\u0103 de Cuv\u00e2ntul care ajunge la urechi. Datorit\u0103 acestui dialog final, fostul orb descoper\u0103 adev\u0103rata identitate a vindec\u0103torului s\u0103u \u0219i exclam\u0103:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eCred, Doamne\u201d, \u00eenso\u021bind profesiunea de credin\u021b\u0103 cu gestul de\u00a0<em>prosternare<\/em>\u00a0(cf. verbul\u00a0<em>proskyn\u00e9\u014d<\/em>\u00a0din v. 38), rezervat \u00eenchin\u0103rii la Dumnezeu (<em>In<\/em>\u00a04:20-24; 12:20). Dialogul se \u00eencheie cu o afirma\u021bie a lui Isus care sintetizeaz\u0103 \u00eentregul parcurs de p\u00e2n\u0103 acum \u0219i sensul misiunii sale: \u201evenirea \u00een aceast\u0103 lume\u201d este \u00een vederea unei judec\u0103\u021bi deja \u00een curs, nu \u00een anticiparea unui viitor apocaliptic; o judecat\u0103 catalizat\u0103 de semnul \u00eemplinit; o judecat\u0103 care, \u00een loc s\u0103 condamne, r\u0103stoarn\u0103 pozi\u021biile dob\u00e2ndite, \u201epentru ca cei care nu v\u0103d s\u0103 vad\u0103, iar cei care v\u0103d s\u0103 devin\u0103 orbi\u201d (v. 39).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen scurta controvers\u0103 de la vv. 40-41, fariseii, pe care \u00eei pierdusem din vedere dup\u0103 a doua interoga\u021bie, revin. \u00centrebarea pe care i-o pun, \u00een loc s\u0103 fie sarcastic\u0103, pare real\u0103 \u0219i interogativ\u0103: \u201ePoate c\u0103 \u0219i noi suntem orbi?\u201d. Isus r\u0103spunde baz\u00e2ndu-se pe limbajul simbolic folosit \u00een tot cap. 9. Prima afirma\u021bie (\u201eDac\u0103 a\u021bi fi orbi, nu a\u021bi avea p\u0103cat\u201d) este inversarea teoriei retributive postulate de ucenici la \u00eenceput, \u00een fa\u021ba cazului orbului din na\u0219tere. A doua afirma\u021bie demasc\u0103 ipocrizia fariseilor, care, de\u0219i au ochi s\u0103 vad\u0103, neag\u0103 semnul. Vinov\u0103\u021bia se na\u0219te din aceast\u0103 \u201eorbire\u201d: astfel, p\u0103catul r\u0103m\u00e2ne; ba chiar, devine \u0219i mai rezistent.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 2 februarie\/martie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: El Greco, Vindecarea orbului<\/p>\n<p>Hits: 49<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 DUMINICA A IV-A DIN POSTUL MARE 15 MARTIE 2026 DESCHIDEREA OCHILOR de Jose Antonio Pagola Este posibil ca [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":44627,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44624"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44624"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44624\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44628,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44624\/revisions\/44628"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44627"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}