{"id":44429,"date":"2026-03-01T10:38:09","date_gmt":"2026-03-01T07:38:09","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44429"},"modified":"2026-03-01T10:38:09","modified_gmt":"2026-03-01T07:38:09","slug":"cu-isus-pe-munte-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/03\/01\/cu-isus-pe-munte-meditatie-pentru-duminica-a-ii-a-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201eCu Isus pe munte\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a II-a din Postul Mare"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

DUMINICA A II-A DIN POSTUL MARE<\/u><\/strong><\/p>\n

1 MARTIE 2026<\/strong><\/p>\n

LITERATURA DE CONSUM<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n

Este de ajuns s\u0103 privim la \u00eenmul\u021birea chio\u0219curilor de pres\u0103 \u0219i la mul\u021bimea revistelor expuse la col\u021burile str\u0103zilor pentru a constata c\u0103 spore\u0219te ne\u00eencetat num\u0103rul celor care, \u00een fiecare sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, se apropie spre a se hr\u0103ni din aceast\u0103 literatur\u0103 numit\u0103 \u201ede consum\u201d.<\/p>\n

Potrivit studiilor realizate \u00een Spania, aproximativ cincisprezece milioane de persoane citesc s\u0103pt\u0103m\u00e2nal reviste ilustrate de tipul \u201eHola!\u201d, \u201eIntervi\u00fa\u201d, \u201eSemana\u201d, \u201ePronto\u201d, \u201eDiez Minutos\u201d \u00a0(n.trad. – ziare \u0219i reviste de cancan) \u0219i altele asemenea.<\/p>\n

Scopul acestor publica\u021bii nu este reflec\u021bia ad\u00e2nc\u0103, nici formarea cultural\u0103 ori estetic\u0103 a cititorului. Ele urm\u0103resc doar divertismentul, distragerea aten\u021biei \u0219i st\u00e2rnirea unor emo\u021bii trec\u0103toare. De\u0219i se intituleaz\u0103 \u201ereviste de informa\u021bie\u201d, ele selecteaz\u0103 exclusiv ceea ce este atr\u0103g\u0103tor, senza\u021bional sau izbitor.<\/p>\n

Paginile lor sunt pline de interviuri cu personajele momentului, reportaje fotografice despre cei socoti\u021bi biruitori ai vremii \u0219i relat\u0103ri mai mult sau mai pu\u021bin confiden\u021biale despre iubiri, drame sentimentale, nenorociri \u0219i despre \u201evia\u021ba dulce\u201d a celor celebri.<\/p>\n

Potrivit unei analize realizate de Institutul \u201eFe y Secularidad\u201d, \u201esistemul de fericire\u201d sau valorile cele mai r\u00e2vnite pe care aceste reviste le proclam\u0103 sunt: s\u0103n\u0103tatea, bog\u0103\u021bia, succesul, puterea, pl\u0103cerea, imaginea atr\u0103g\u0103toare \u0219i iubirea \u00een\u021beleas\u0103 mai degrab\u0103 ca afirmare de sine dec\u00e2t ca d\u0103ruire.<\/p>\n

\u00cen opozi\u021bie, nenorocirile cele mai temute sunt: degradarea trupului (b\u0103tr\u00e2ne\u021bea, boala, ur\u00e2\u021benia, moartea), s\u0103r\u0103cia, durerea trupeasc\u0103 sau sufleteasc\u0103, e\u0219ecul, conflictul, \u00een\u0219el\u0103ciunea, singur\u0103tatea.<\/p>\n

Se cuvine a observa c\u0103 lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire valori precum solidaritatea, altruismul, con\u0219tiin\u021ba social\u0103 \u0219i deschiderea c\u0103tre transcendent. Aproape niciodat\u0103 nu se vorbe\u0219te despre nedrept\u0103\u021bile sociale, despre mizeria \u0219i foamea din lume sau despre \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului. Se poate spune c\u0103 aceste reviste sunt, \u00eentr-un anumit fel, expresia miturilor dominante ale societ\u0103\u021bii contemporane \u0219i c\u0103 ele concentreaz\u0103 dorin\u021bele \u0219i temerile cele mai ad\u00e2nci ale omului de ast\u0103zi.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, mesajul transmis s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 modeleaz\u0103 treptat sensibilitatea cititorului fidel, strecur\u00e2ndu-se \u00een con\u0219tiin\u021ba sa \u0219i configur\u00e2nd o anumit\u0103 viziune asupra vie\u021bii. Ceea ce \u00eencepe ca simpl\u0103 curiozitate poate sf\u00e2r\u0219i prin a genera o deformare a criteriilor de judecat\u0103 \u0219i a atitudinilor l\u0103untrice. Numai convingeri puternice, statornic reafirmate, ne pot ajuta s\u0103 reac\u021bion\u0103m \u00een fa\u021ba at\u00e2tor mesaje dezumanizante, a at\u00e2tor distorsiuni \u0219i a at\u00e2tor false mitiz\u0103ri.<\/p>\n

Ast\u0103zi nu este cu putin\u021b\u0103 ca omul s\u0103 creasc\u0103 deplin f\u0103r\u0103 a-\u0219i hr\u0103ni ne\u00eencetat duhul. Dup\u0103 cum nu este cu putin\u021b\u0103 a fi credincios f\u0103r\u0103 a asculta \u0219i a primi \u00een ad\u00e2ncul inimii Cuv\u00e2ntul lui Isus Cristos. Cel ce dore\u0219te s\u0103 dea vie\u021bii sale un sens omenesc \u0219i cre\u0219tinesc trebuie s\u0103 vegheze cu grij\u0103 din ce izvoare \u00ee\u0219i hr\u0103ne\u0219te existen\u021ba.<\/p>\n

S\u0103 ne aducem aminte de cuv\u00e2ntul Evangheliei: \u201eAcesta este Fiul Meu\u2026 pe Acesta s\u0103-L asculta\u021bi.\u201d (Mt 17,5)<\/p>\n

\n

CU ISUS PE MUNTE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Ceea ce au tr\u0103it cei trei apostoli este o experien\u021b\u0103 de nedescris: pe fa\u021ba \u0219i pe hainele lui Isus ei v\u0103d str\u0103lucind gloria lui Dumnezeu. Nu este o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 exact \u00eentre primele dou\u0103 anun\u021buri ale patimii \u0219i mor\u021bii \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului. Ceea ce li s-a spus nu putea dec\u00e2t s\u0103 \u00eei \u0219ocheze. Ei l-au \u00eenso\u021bit pe Isus \u00een ace\u0219ti trei ani, au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it totul cu el, munci \u0219i bucurii, momente de \u00eendoial\u0103 \u0219i entuziasm. Au fost mi\u0219ca\u021bi de cuvintele sale, au fost martorii miracolelor sale. Acum ei cred c\u0103 instaurarea Regatului, a acelei lumi noi at\u00e2t de des anun\u021bate de Isus, este pe cale s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Dar cum se poate \u00eent\u00e2mpla acest lucru dac\u0103 el vorbe\u0219te \u00een schimb despre condamnarea sa, despre patima \u0219i moartea sa? Cui \u0219i-au \u00eencredin\u021bat vie\u021bile dac\u0103 totul se va sf\u00e2r\u0219i lamentabil? Prin urmare, celor trei li se ofer\u0103 o experien\u021b\u0103 foarte special\u0103, pentru ca aceasta s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 bine \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een memoria lor, \u00een inimile lor.<\/p>\n

O experien\u021b\u0103 de lumin\u0103.<\/em> Este \u00een contrast evident cu cuvintele \u00eentunecate pe care Isus le rostise cu pu\u021bin timp \u00eenainte. Acum fa\u021ba \u0219i hainele lui str\u0103lucesc de lumina lui Dumnezeu. Nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103: El nu este un om obi\u0219nuit, soarta lui nu poate fi la mila oamenilor. Proiectul pe care l-a anun\u021bat nu poate fi spulberat pentru c\u0103 vine de la Dumnezeu \u0219i, prin urmare, Dumnezeu \u00eensu\u0219i se angajeaz\u0103 s\u0103 \u00eei asigure succesul. Prezen\u021ba lui Moise \u0219i Ilie este acolo pentru a ar\u0103ta cum promisiunile se \u00eemplinesc \u00een el. Dumnezeu se \u021bine de cuv\u00e2nt. El nu este doar un lider, un ghid sau un profet: el este Mesia, cel a\u0219teptat.<\/p>\n

O anticipare \u0219i un viatic.<\/em> Aceasta este ceea ce Petru nu poate \u00een\u021belege. El confund\u0103 aceast\u0103 etap\u0103 cu linia de sosire \u0219i, prin urmare, propune s\u0103 se opreasc\u0103 acolo. Dar nu acesta este scopul Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103: evenimentele decisive vor avea loc la Ierusalim \u0219i \u00eei a\u0219teapt\u0103 zile teribile.<\/p>\n

Pentru a face fa\u021b\u0103 acestui \u00eentuneric, lumina este acum oferit\u0103! C\u00e2nd chipul s\u0103u va fi desfigurat de angoas\u0103, triste\u021be, b\u0103t\u0103i, durere… \u00eel vor mai putea recunoa\u0219te ca trimis al lui Dumnezeu?<\/p>\n

O experien\u021b\u0103 a Revela\u021biei.<\/em> Este adev\u0103rat c\u0103 Petru l-a m\u0103rturisit ca fiind \u201eIsus Cristos\u201d, dar atunci nu a acceptat c\u0103 Isus Cristos a vorbit despre suferin\u021b\u0103 \u0219i moarte. Pentru el, cele dou\u0103 realit\u0103\u021bi sunt ireconciliabile cu gloria lui Mesia. De aceea vine vocea din nor: este Fiul \u0219i Slujitorul suferind.<\/p>\n

\u00a0Tocmai pentru c\u0103 este iubit, tocmai pentru c\u0103 este singurul, el este preg\u0103tit s\u0103 iubeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, s\u0103-\u0219i dea via\u021ba. El nu va merge pe un drum triumfal, ci pe calea spre Golgota, \u00eempov\u0103rat de lemnul Crucii. El nu-\u0219i va elimina adversarii, ci – paradoxal – va accepta s\u0103 fie at\u00e2rnat pe Cruce.<\/p>\n

\u201eAsculta\u021bi-L!\u201d.<\/em> Este adev\u0103rata concluzie a acestei experien\u021be extraordinare. Este invita\u021bia f\u0103r\u0103 acoperire de a-l urma pe Isus, de a se l\u0103sa condu\u0219i de cuv\u00e2ntul s\u0103u, de exemplul s\u0103u. C\u00e2nd momentele harului se sf\u00e2r\u0219esc, ce r\u0103m\u00e2ne pentru discipol? Cuv\u00e2ntul \u0219i exemplul lui Isus. Aceast\u0103 lumin\u0103 continu\u0103 s\u0103 \u00eel \u00eenso\u021beasc\u0103 cu str\u0103lucirea sa \u0219i \u00eei permite s\u0103 discearn\u0103 calea de urmat.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI (Estela Aldave Medrano<\/em>)<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> Gen<\/em>\u00a012:1-4a<\/p>\n

Ciclul patriarhilor \u0219i al matriarhelor din cartea Genezei este o nara\u021biune etiologic\u0103. Obiectivul s\u0103u principal nu este s\u0103 relateze istoria a\u0219a cum s-a petrecut (a\u0219a cum \u00een\u021belegem ast\u0103zi istoriografia), ci s\u0103 expun\u0103 \u00eentr-un mod semnificativ care au fost originile lui Israel \u00een sensul cel mai profund: de unde provine, care este ra\u021biunea existen\u021bei sale, care sunt temeliile sale. F\u0103r\u0103 a exclude existen\u021ba unor tradi\u021bii vechi, posibil orale, despre Abraham, redactarea \u00een scris a textelor care vorbesc despre el este plasat\u0103, de obicei, \u00een perioada exilului \u00een Babilon (sec. VI \u00ee.Cr.). Acest fapt este foarte important, deoarece situa\u021bia tr\u0103it\u0103 de popor a influen\u021bat nara\u021biunea. Lui Abraham i se promite o \u021bar\u0103 \u0219i un viitor prosper, lucruri de care Israel era lipsit \u00een acel moment. Dou\u0103 aspecte semnificative ale vie\u021bii sale vor fi credin\u021ba \u0219i \u00eencrederea sa \u00een Dumnezeu (f\u0103r\u0103 a avea nevoie de mediatori), precum \u0219i rela\u021biile care se stabilesc \u00een interiorul familiei sale \u0219i cu alte popoare. Potrivit relat\u0103rii din Geneza, \u00een perioada \u00een care tr\u0103ie\u0219te Abraham nu existau institu\u021bii precum monarhia, Templul sau preo\u021bia, fapt care ar fi fost deosebit de elocvent pentru Israel \u00eentr-un moment \u00een care, \u00een Babilon, era lipsit de toate aceste realit\u0103\u021bi. \u00cen plus, promisiunea pe care i-o face Dumnezeu nu este condi\u021bionat\u0103 de fidelitatea sa fa\u021b\u0103 de Alian\u021b\u0103, un alt element care, din nou, ar fi fost foarte semnificativ pentru poporul care purta povara vinei (exilul ca pedeaps\u0103 pentru p\u0103catele s\u0103v\u00e2r\u0219ite). \u00cen figura lui Abraham, lui Israel i se ofer\u0103 un drum de reconciliere.<\/p>\n

A doua lectur\u0103<\/em><\/strong>: <\/strong>2Tim<\/em>\u00a01:8b-10<\/p>\n

A doua scrisoare c\u0103tre Timotei face parte din grupul de scrieri care nu au fost redactate de Paul, ci de o \u0219coal\u0103 ulterioar\u0103, fiind atribuite acestuia pentru a le conferi autoritatea corespunz\u0103toare. Lucrarea reflect\u0103 acest fapt chiar prin destinatarul ei. \u00cen timp ce scrisorile autentice ale lui Paul, cu excep\u021bia celei c\u0103tre Filemon, sunt adresate unei comunit\u0103\u021bi, cea c\u0103tre Timotei este trimis\u0103 unuia dintre conduc\u0103torii acesteia. Una dintre caracteristicile scrisorilor pastorale este revendicarea autorit\u0103\u021bii lui Paul (deja absent, deoarece murise) \u0219i imitarea par\u021bial\u0103 a stilului s\u0103u. Acest lucru se observ\u0103 \u00een folosirea termenului grec\u00a0synkakopatheo<\/em>, pe care textul nostru \u00eel traduce prin \u201ea lua parte la suferin\u021bele Evangheliei\u201d \u0219i care, literal, \u00eenseamn\u0103 \u201ea suferi \u00eempreun\u0103 cu cineva\u201d. De\u0219i \u00een \u00eentregul Noul Testament apare doar \u00een 2Tim, Paul utilizeaz\u0103 de dou\u0103 ori sinonimul s\u0103u\u00a0sympascho<\/em>\u00a0pentru a exprima c\u0103 membrii comunit\u0103\u021bii credincio\u0219ilor trebuie s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 \u00eentre ei at\u00e2t suferin\u021bele, c\u00e2t \u0219i bucuriile \u0219i s\u0103 accepte, de asemenea, suferin\u021ba pe care, uneori, o implic\u0103 urmarea lui Isus. Aceasta este \u0219i ideea prezent\u0103 \u00een textul de ast\u0103zi: Timotei trebuie s\u0103 accepte dificult\u0103\u021bile tr\u0103irii conform Evangheliei.<\/p>\n

Evanghelia<\/em><\/strong>:<\/em> Mt<\/em>\u00a017:1-9<\/p>\n

Scena Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103, relatat\u0103 de evangheliile sinoptice (\u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan nu apare), prezint\u0103 numeroase tr\u0103s\u0103turi postpascale. Ea este, a\u0219adar, rodul reflec\u021biei \u0219i al experien\u021bei pe care ucenicii lui Isus le-au tr\u0103it dup\u0103 moartea \u0219i \u00cenvierea Sa; ansamblul acestor tr\u0103iri a fost ulterior exprimat \u00een textul evanghelic. Versiunea lui Matei depinde de cea a lui Marcu, evanghelie \u00een care scena Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103 este deja legat\u0103 de \u00eenceputul anun\u021burilor P\u0103timirii. Avem de-a face cu un binom aparent antitetic, dar inseparabil: scandalul Crucii \u0219i pream\u0103rirea (Schimbarea la Fa\u021b\u0103) lui Isus. Glasul din cer confirm\u0103 ceea ce s-a petrecut deja la Botez: c\u0103 Isus este Fiul preaiubit al lui Dumnezeu. Acum \u00eens\u0103 apar c\u00e2teva elemente noi, dintre care subliniem dou\u0103: prezen\u021ba ucenicilor (absen\u021bi \u00een scena de la Iordan) \u0219i imperativul final al glasului: \u201ePe Acesta s\u0103-L asculta\u021bi\u201d. Textul eviden\u021biaz\u0103 \u00een mod admirabil schimbarea care s-a produs \u00een Isus, care, p\u0103r\u0103sind \u201esuccesul\u201d din Galileea dup\u0103 at\u00e2tea vindec\u0103ri \u0219i exorciz\u0103ri, se \u00eendreapt\u0103 spre Ierusalim, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eenfrunte consecin\u021bele modului S\u0103u de a tr\u0103i \u0219i de a-\u0218i \u00eemplini misiunea. De asemenea, \u0219i ucenicii trebuie s\u0103 se transforme: ceea ce au de f\u0103cut acum este s\u0103-L asculte pe Isus, pentru a putea primi destinul paradoxal al \u00cenv\u0103\u021b\u0103torului lor \u2014 umilit de cei care de\u021bineau puterea \u00een societatea timpului S\u0103u, dar confirmat \u0219i pream\u0103rit de Dumnezeu.<\/p>\n

\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Declinul omenirii dup\u0103 p\u0103catul original, a\u0219a cum este descris \u00een nara\u021biunea din Geneza 1\u201311, atinge un punct de \u00eentoarcere c\u00e2nd un \u201eprieten al lui Dumnezeu\u201d (Iac 2:23), Abram, apare \u00een istoria m\u00e2ntuirii.<\/em><\/p>\n

Un cititor al Genezei, ajung\u00e2nd la povestea Turnului Babel (Gen 11), ar putea crede c\u0103 lumea creat\u0103 nu are nici o speran\u021b\u0103. Realitatea s-a pr\u0103bu\u0219it asupra ei \u00eens\u0103\u0219i. Omenirea pare destinat\u0103 haosului, incomunicabilit\u0103\u021bii, violen\u021bei, abandonului… \u0219i mor\u021bii.<\/p>\n

\u00cens\u0103, istoria prime\u0219te un nou impuls creativ datorit\u0103 unui nomad, originar din Urul Caldeilor, care se las\u0103 atins de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00een Haran. Numele lui este Avram \u2013 \u201etat\u0103l este \u00een\u0103l\u021bat\u201d \u2013 care \u00een Geneza 17:5 va fi numit Abraham, adic\u0103 \u201etat\u0103l unei mul\u021bimi\u201d; un slujitor \u201ecredincios \u00een ispit\u0103\u201d (1Mac<\/em>\u00a02,52); patriarhul care a crezut \u00een Dumnezeu \u0219i a fost socotit drept (cf.\u00a0Rom<\/em>\u00a04,3.22;\u00a0Gal<\/em>\u00a03,6;\u00a0Iac<\/em>\u00a02,23).<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul<\/em><\/strong>\u00a0cheam\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Totul \u00eencepe cu un imperativ: \u201edu-te\u201d<\/em>, care traduce ebraicul\u00a0lech<\/em>\u00a0lechah<\/em>. Exist\u0103 nenum\u0103rate comentarii asupra acestei expresii, at\u00e2t de intense \u0219i de multifacetate. Aici prefer\u0103m s\u0103 subliniem sensul cel mai evident, care surprinde valoarea aproape \u201ebiologic\u0103\u201d a voca\u021biei lui Abram. Este o chemare la via\u021b\u0103.<\/p>\n

Primul impuls voca\u021bional este \u201etr\u0103ie\u0219te!\u201d. De fapt, Dumnezeu nu porunce\u0219te altceva dec\u00e2t s\u0103 plece, s\u0103 fac\u0103 un exod. Este aproape ca scena unei na\u0219teri. Abram pleac\u0103, iese la lumin\u0103: \u201eTu e\u0219ti Domnul Dumnezeu, care l-ai ales pe Abram, l-ai scos din Urul Caldeilor \u0219i l-ai numit Abraham\u201d (Neh<\/em> 9:7). Chiar \u00eenainte de a respira, de a scoate sunete, de a vedea, de a m\u00e2nca… un copil trebuie s\u0103 \u201eias\u0103\u201d. Acesta este primul verb care se aplic\u0103 celor care intr\u0103 \u00een existen\u021b\u0103. Este, de asemenea, primul verb cerut celor care vor s\u0103 se nasc\u0103 din nou de sus (cf.\u00a0In<\/em>\u00a03, 3.7).<\/p>\n

La o analiz\u0103 mai atent\u0103, \u00een povestea lui Abram ar trebui s\u0103 vorbim despre un \u201eexod \u00een cadrul exodului\u201d. De fapt, cu c\u00e2teva versete mai devreme, se poveste\u0219te c\u0103 Terah, tat\u0103l lui Abram, \u0219i-a luat familia \u0219i a plecat \u201edin Urul Caldeilor pentru a merge \u00een \u021bara Canaanului\u201d (Gen<\/em> 11,31) \u0219i a se stabili \u00een Haran, \u00een partea de nord a Mesopotamiei.\u00a0 Aceast\u0103 prim\u0103 migra\u021bie nu are un motiv aparent \u0219i ofer\u0103 ocazia de a sublinia c\u0103 chiar \u0219i \u201eexodurile\u201d involuntare pot preg\u0103ti chemarea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul<\/em><\/strong>\u00a0indic\u0103<\/em><\/strong>\u00a0o<\/em><\/strong>\u00a0destina\u021bie<\/em><\/strong><\/p>\n

Abram trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 p\u00e2ntecele (\u021bara, familia, casa) pentru a intra \u00een via\u021b\u0103. Exist\u0103 un cordon ombilical care trebuie t\u0103iat. Destina\u021bia nu este un destin necunoscut, ci un plan \u201eindicat\u201d de Dumnezeu. Literalmente, textul vorbe\u0219te despre \u201eo \u021bar\u0103 pe care \u021bi-o voi ar\u0103ta\u201d, subliniind c\u0103 Dumnezeu ne cheam\u0103 la o\u00a0viziune<\/em>\u00a0\u00een via\u021b\u0103, despre via\u021b\u0103, pentru via\u021b\u0103. Aceast\u0103 viziune implic\u0103 o decizie, \u00een sensul etimologic al termenului: verbul latin\u00a0decidere\u00a0<\/em>ne angajeaz\u0103 s\u0103 t\u0103iem ceva care \u00eempiedic\u0103 mobilitatea. \u00cen itinerariul Postului Mare, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 progresul \u00een via\u021ba spiritual\u0103 implic\u0103 \u0219i t\u0103ierea.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul<\/em><\/strong>\u00a0binecuv\u00e2nteaz\u0103<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i<\/em><\/strong>\u00a0recreeaz\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Versetele centrale (cf.\u00a0Gen\u00a0<\/em>12,2-3) enumer\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103rile lui Dumnezeu.\u00a0 R\u0103d\u0103cina ebraic\u0103 *b-r-k<\/em>\u00a0apare de cinci ori: acestea sunt daruri necondi\u021bionate, adic\u0103 angajamente pe care Dumnezeu le ia unilateral \u00een beneficiul lui Abram. Primul dar este acela de a deveni o \u201ena\u021biune mare\u201d. De remarcat c\u0103 Abram prime\u0219te aceast\u0103 promisiune c\u00e2nd este \u00eenc\u0103 o \u201es\u0103m\u00e2n\u021b\u0103\u201d solitar\u0103 \u0219i, mai mult, la b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Aceast\u0103 binecuv\u00e2ntare pare cea mai greu de crezut, dar ea se va \u00eemplini \u00een povestea lui Isaac \u0219i Iacob, \u00eemplinindu-se \u00een na\u0219terea poporului Israel. Este o promisiune at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t o va viza \u0219i pe Ismael, fiul concubinei (cf.\u00a0Gen\u00a0<\/em>17:20; 21:18).<\/p>\n

A doua promisiune se refer\u0103 la \u201enumele mare\u201d. La o analiz\u0103 mai atent\u0103, aceasta este aceea\u0219i dorin\u021b\u0103 ca cea a constructorilor Turnului Babel, care, \u00een virtutea proiectului lor, doreau \u201eun nume, ca s\u0103 nu fim \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi pe toat\u0103 fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului\u201d (Gen<\/em> 11,4). Acum, aceast\u0103 iluzie este vindecat\u0103 de Dumnezeu \u00eensu\u0219i, care lucreaz\u0103 pentru a o asigura ferm lui Abram. A treia binecuv\u00e2ntare este, \u00een mod curios, capacitatea de a fi o binecuv\u00e2ntare pentru al\u021bii. Abram este \u00eenzestrat cu o pozi\u021bie absolut unic\u0103 \u00een raport cu restul umanit\u0103\u021bii: i se d\u0103, ca s\u0103 spunem a\u0219a, un\u00a0munus sanctificandi<\/em>.<\/p>\n

Numele s\u0103u binecuv\u00e2ntat va fi un prilej de binecuv\u00e2ntare pentru to\u021bi cei care \u00eel primesc. Acest accent reflect\u0103 valoarea preo\u021biei comune a celor boteza\u021bi, care merit\u0103 \u00eentotdeauna s\u0103 fie amintit\u0103.<\/p>\n

Dialog<\/em><\/strong>\u00a0cu<\/em><\/strong>\u00a0faptele<\/em><\/strong><\/p>\n

A vorbi despre dialog \u00een aceast\u0103 scen\u0103 pare preten\u021bios. De fapt, Abraham nu comenteaz\u0103 \u0219i nu cere l\u0103muriri, ci r\u0103m\u00e2ne t\u0103cut, at\u00e2t \u00een timpul enumer\u0103rii promisiunilor, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 aceea. \u00cen realitate, dialogul este alc\u0103tuit \u0219i din ac\u021biuni elocvente, iar cuv\u00e2ntul ebraic\u00a0dabar\u00a0<\/em>ne aminte\u0219te cum cuvintele \u0219i faptele coincid \u00een imagina\u021bia biblic\u0103. \u00cen ultimul verset al lecturii, dialogul nu este asigurat de cuvinte, ci de pa\u0219ii lui Avram: \u201eAtunci Abram a plecat, a\u0219a cum \u00eei poruncise Domnul\u201d (v. 4). Dumnezeu este de \u00eencredere, este un prieten. Cu aceea\u0219i \u00eencredere ca Abram, \u201eplec\u0103rile\u201d noastre, mai ales \u00een acest moment, pot marca \u00eenceputul unui dialog intens cu Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Voca\u021bia lui Abraham<\/em>\u00a0reflect\u0103 \u201esf\u00e2nta noastr\u0103 voca\u021bie\u201d.<\/em>\u00a0Postul Mare este perioada sacramental\u0103 \u00een care redescoperim chemarea<\/em>\u00a0lui<\/em>\u00a0Dumnezeu,<\/em>\u00a0\u201econform<\/em>\u00a0planului<\/em>\u00a0\u0219i<\/em>\u00a0harului<\/em>\u00a0S\u0103u\u201d.<\/em><\/p>\n

Timotei este un slujitor al Bisericii, provenind dintr-o familie cre\u0219tin\u0103 de dou\u0103 genera\u021bii, datorit\u0103 bunicii sale Loisa \u0219i mamei sale Eunice (cf.\u00a02Tim\u00a0<\/em>1,5) Astfel, \u00eenc\u0103 din tinere\u021be, el a putut s\u0103 savureze \u0219i s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze cauza Evangheliei. C\u00e2nd i-a fost trimis\u0103 aceast\u0103 scrisoare, el era deja episcop de Efes de c\u00e2\u021biva ani. Este una dintre ultimele scrisori ale lui Paul, probabil scris\u0103 din captivitatea roman\u0103 (cf. 2Tim <\/em>1,8.17). Comunitatea lui Timotei nu naviga pe ape lini\u0219tite: pe l\u00e2ng\u0103 problemele doctrinare \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103torii corup\u021bi, \u00eencepeau s\u0103 apar\u0103 \u0219i primele persecu\u021bii; credin\u021ba multor cre\u0219tini era pus\u0103 la grea \u00eencercare; mul\u021bi preferau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, p\u0103r\u0103sind \u00eent\u00e2lnirile comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Harul<\/em><\/strong>\u00a0misiunii<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce \u00eei reaminte\u0219te lui Timotei s\u0103 \u201ereaprind\u0103 darul lui Dumnezeu\u201d, f\u0103r\u0103 timiditate \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se ru\u0219ineze s\u0103 dea m\u0103rturie despre Domnul, Paul \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 sufere \u00eempreun\u0103 cu el pentru Evanghelie. Aceast\u0103 suferin\u021b\u0103 nu este doar o consecin\u021b\u0103 negativ\u0103 a proclam\u0103rii, care trebuie \u00eendurat\u0103 cu reticen\u021b\u0103, ci pare a fi o parte specific\u0103 a acelei proclam\u0103ri. Adversit\u0103\u021bile suferite din cauza Evangheliei nu \u00eempiedic\u0103 proclamarea; dimpotriv\u0103, ele o confirm\u0103. Cu toate acestea, men\u021binerea acestei con\u0219tiin\u021be sub greutatea responsabilit\u0103\u021bii nu este u\u0219oar\u0103. Din acest motiv, \u00een versetele 9-10, Paul aminte\u0219te imediat punctul de plecare al oric\u0103rei slujiri \u0219i al oric\u0103rei misiuni \u00een Biseric\u0103: chemarea \u201ecu o chemare sf\u00e2nt\u0103\u201d, nu pe baza meritelor proprii, ci prin har.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Suntem<\/em>\u00a0din nou pe un munte, ca \u00een ultima ispit\u0103 <\/em>(Mt\u00a04,8), dar scenariul este complet diferit. Dup\u0103 acea \u00eencercare, care a r\u0103scump\u0103rat gestionarea condi\u021biei umane fragile,<\/em>\u00a0\u00eel contempl\u0103m acum pe Isus scufundat \u00eentr-o lumin\u0103 orbitoare, careaprinde<\/em>\u00a0speran\u021ba<\/em>\u00a0de a<\/em>\u00a0intra<\/em>\u00a0\u00een<\/em>\u00a0gloria<\/em>\u00a0\u00eemp\u0103r\u0103\u021biei<\/em>\u00a0lui<\/em>\u00a0Dumnezeu. Schimbarea de pe munte duce la bun sf\u00e2r\u0219it victoria asupra<\/em>\u00a0ispitelor<\/em>\u00a0din de\u0219ert,<\/em>\u00a0anun\u021b\u00e2nd<\/em>\u00a0omenirii<\/em>\u00a0posibilitatea de a reintra \u00een gr\u0103dina originilor.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n

Incipitul<\/em>\u00a0liturgic \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe cel propriu pericopei: \u201e\u0219ase zile mai t\u00e2rziu…\u201d. (cf. v. 1). Conform progresiei textului lui Matei, cele \u0219ase zile sunt num\u0103rate de la primul anun\u021b al Patimilor, urmat de profe\u021bia lui Petru, apoi redus de mustrarea: \u201ePleac\u0103 de la mine, Satano!\u201d(Mt<\/em>\u00a016:23). Ucenicii \u00eencep s\u0103 dispre\u021buiasc\u0103, c\u0103ci se tem c\u0103 \u0219i-au predat via\u021ba unui \u201eMesia \u00eenvins\u201d (S. Dianich). Transfigurarea reprezint\u0103 o anticipare a gloriei \u00eenvierii. Frumuse\u021bea contemplat\u0103 pe muntele transfigur\u0103rii<\/em> (schimb\u0103rii) \u00eei va convinge pe acei ucenici s\u0103 \u00eenainteze \u00eempreun\u0103 cu Domnul lor spre Calvar, muntele\u00a0desfigur\u0103rii<\/em>.<\/p>\n

Contextul Vechiului Testament<\/em><\/strong><\/p>\n

Indica\u021bia temporal\u0103 a celor \u0219ase zile are, totu\u0219i, mai multe referin\u021be simbolice. 1) A \u0219asea zi aminte\u0219te de crearea omului. \u00centr-adev\u0103r, transfigurarea este oferit\u0103 cititorului ca o re-creare a umanului, datorit\u0103 splendorii noului Adam. 2) Schimbarea la Fa\u021b\u0103 a lui Isus are multe puncte comune cu urcarea lui Moise pe munte \u00een\u00a0Ex\u00a0<\/em>24:12-18 \u00een vederea pred\u0103rii planului de construc\u021bie a sanctuarului mobil (Ex<\/em>\u00a025-31). Sub aceast\u0103 perspectiv\u0103, transfigurarea ar marca o tranzi\u021bie important\u0103: a\u0219a cum teofania de pe Sinai marcheaz\u0103 trecerea la cultul \u00een sanctuarul mobil (\u0219i, mai t\u00e2rziu, \u00een templu), tot astfel, pe muntele transfigur\u0103rii, Tat\u0103l marcheaz\u0103 un nou \u201eproiect\u201d de cult, \u0219i anume Trupul luminos al Fiului. 3) \u00cen sf\u00e2r\u0219it, se poate emite \u0219i ipoteza c\u0103 cele \u201e\u0219ase zile dup\u0103\u201d evoc\u0103 prilejul s\u0103rb\u0103torii Corturilor, c\u00e2nd \u0219ovinismul \u0219i mesianismul politic al poporului atingeau apogeul. Aceasta ar explica reac\u021bia lui Petru, care propune construirea a trei corturi. Mesianismul lui Isus este \u00eens\u0103 de o cu totul alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n

Un<\/em><\/strong> mister de<\/em><\/strong> lumin\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Relatarea lui Matei<\/em> depinde de Marcu<\/em> \u00een descrierea evenimentului extraordinar (prin pasivul teologic al verbuluimetamorph\u00f3\u014d<\/em>), dar dezvolt\u0103 apoi simbolul luminii \u00eentr-un mod deosebit: fa\u021ba celui schimbat \u201ea str\u0103lucit ca soarele\u201d, iar hainele sale au devenit \u201eca lumina\u201d (v. 2); mai t\u00e2rziu, chiar \u0219i norul care \u00eei acoper\u0103 pe ucenici cu umbra sa apare, paradoxal, \u201eluminos\u201d (v. 5). Isus las\u0103 s\u0103 se infiltreze lumina atributelor sale divine, \u021binute ascunse p\u00e2n\u0103 atunci. Se creeaz\u0103, de asemenea, o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre muntele fericirii \u0219i muntele transfigur\u0103rii. De fapt, \u201estr\u0103lucirea\u201d fe\u021bei lui Isus (voce a verbului grec lampe\u00een<\/em>) reapare \u00een alt\u0103 parte doar \u00een contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii fericilor (cf. Mt<\/em> 5:15-16). Datorit\u0103 acestor recomand\u0103ri, este posibil s\u0103 citim simbolul luminii ca o proprietate a Celui Schimbat care este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 cu ucenicii.<\/p>\n

Moise \u0219i<\/em><\/strong>\u00a0Ilie<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu este nevoie s\u0103 revenim la leg\u0103tura tradi\u021bional\u0103 a figurilor lui Moise \u0219i Ilie cu cele dou\u0103 mari etape ale revela\u021biei biblice: legea \u0219i profe\u021bia. Mai degrab\u0103, merit\u0103 s\u0103 insist\u0103m asupra modului \u00een care\u00a0Matei<\/em>\u00a0caracterizeaz\u0103 aceste figuri \u00een cadrul referin\u021belor sale la Vechiul Testament. \u00cen mod tenden\u021bios,\u00a0Matei<\/em>\u00a0\u00eei pred\u0103 lui Isus mo\u0219tenirea \u0219i rolul profetului Moise; prin urmare, poporul trebuie s\u0103-l asculte pe Isus ca pe un profet asemenea lui Moise (Dt<\/em>\u00a018:15-19). Cu toate acestea, este la fel de clar c\u0103 Isus este mult mai important: Moise reflect\u0103 gloria lui Dumnezeu, \u00een timp ce Isus o radiaz\u0103 (cf.\u00a0Ex<\/em>\u00a034:29-35 cu\u00a0Mt<\/em>\u00a017:2); gloria lui Moise poate fi ascuns\u0103 de hainele sale, \u00een timp ce gloria lui Isus filtreaz\u0103 prin hainele sale (cf. Ex <\/em>34:33-35 cu Mt<\/em> 17:2); Moise este folosul lui Dumnezeu, \u00een timp ce Isus este Fiul lui Dumnezeu (cf.\u00a0Mt<\/em>\u00a017:5); Moise este o simpl\u0103 fiin\u021b\u0103 uman\u0103, \u00een timp ce Isus este descris ca o fiin\u021b\u0103 cereasc\u0103 (precum figura care apare \u00een Dan <\/em>10:1-11:2 sau chiar ca YHWH \u00eensu\u0219i \u00een Hab <\/em>3:3-4). Pe scurt, Isus este Dumnezeul lui Moise \u0219i, \u00een acest sim\u021b\u0103m\u00e2nt, transfigurarea traseaz\u0103 o linie definitiv\u0103 asupra revela\u021biei mozaice. Astfel, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o alegorie a Legii, prezen\u021ba lui Moise ca profet al lui Dumnezeu marcheaz\u0103 o trecere a \u0219tafetei.<\/p>\n

Acela\u0219i lucru se poate spune \u0219i despre Ilie Ti\u0219bitul, care \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Dumnezeu pe v\u00e2rful muntelui Horeb (cf.1Reg <\/em>19): mai degrab\u0103 dec\u00e2t o alegorie a profe\u021biei, prezen\u021ba sa folose\u0219te naratologic pentru a lega paginile istoriei m\u00e2ntuirii. Men\u021bionarea lui Ilie \u00een Mt<\/em> 17:3 trebuie citit\u0103 \u00een cadrul referin\u021bei din 16:14 (\u00een care ucenicii raporteaz\u0103 credin\u021ba poporului c\u0103 Isus este un nou Ilie) \u0219i 17:10-13 (care postuleaz\u0103 o suprapunere \u00eentre Ilie \u0219i Ioan Botez\u0103torul). La o privire mai atent\u0103, povestea lui Ilie (\u00eempreun\u0103 cu cea a lui Ioan Botez\u0103torul) este o paradigm\u0103 a uceniciei: \u00een primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 el \u00eensu\u0219i este plasat pe urmele Legii mozaice, ca ap\u0103r\u0103tor \u00eend\u00e2rjit al credin\u021bei lui Israel; \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 Ilie este \u201etat\u0103l spiritual\u201d al primilor pa\u0219i ai succesorului s\u0103u, Elizeu. A\u0219adar, prezen\u021ba lui Ilie pe muntele transfigur\u0103rii le reaminte\u0219te discipolilor de atunci \u0219i de acum datoria de a transmite cu fidelitate revela\u021bia, urm\u00e2ndu-l \u00eendeaproape pe Isus, noul Moise. Dac\u0103 Moise este fundalul pentru \u00een\u021belegerea misiunii lui Isus, Ilie pare s\u0103 fie introdus pentru a oferi un fundal veterotestamentar \u0219i misiunii ucenicilor (\u00eempreun\u0103 cu cea a Botez\u0103torului). Pe muntele Tabor, dinamismele istorico-salvatoare ale primirii \u0219i transmiterii revela\u021biei sunt astfel sintetizate \u00eentr-o singur\u0103 sce-ne.<\/p>\n

\n

Reac\u021bia<\/em><\/strong> discipolilor<\/em><\/strong><\/p>\n

Spre deosebire de Marcu<\/em>, Evanghelia<\/em> dup\u0103<\/em> Matei<\/em> ofer\u0103 \u00een general o caracterizare mai pozitiv\u0103 a lui Petru \u0219i a ucenicilor. \u00cen pericopa noastr\u0103, acest lucru este confirmat de interjec\u021bia politicoas\u0103 (\u201edac\u0103 dori\u021bi…\u201d, v. 4) cu care Petru \u00ee\u0219i propune inten\u021biile; \u00een plus, \u00een timp ce Luca<\/em> \u0219i Marcu<\/em> descalific\u0103 propunerea lui Petru de a r\u0103m\u00e2ne pe munte (\u201eNu \u0219tia ce s\u0103 spun\u0103\u201d<\/em>, Mc <\/em>9:6 \/\/ Lc<\/em> 9:33), Matei<\/em> se ab\u021bine de la orice comentariu.<\/p>\n

To\u021bi sinopticii consemneaz\u0103 uimirea \u0219i bucuria celor trei ucenici (cf. \u201eeste bine pentru noi s\u0103 fim aici\u201d<\/em>), precum \u0219i reac\u021bia lor de team\u0103, chiar dac\u0103 aceasta preia controlul \u00een raport cu stimuli diferi\u021bi. Marcu<\/em> coloreaz\u0103 cu fric\u0103 acelea\u0219i cuvinte de uimire cu care Petru exprim\u0103 frumuse\u021bea de a fi pe munte. Luca<\/em> plaseaz\u0103 frica doar la sosirea norului. Matei <\/em>este singurul evanghelist care plaseaz\u0103 teama la sf\u00e2r\u0219it, la auzul m\u0103rturiei Tat\u0103lui despre Fiul; o team\u0103 at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t \u00eei face chiar s\u0103 cad\u0103 cu fa\u021ba la p\u0103m\u00e2nt: nu ab-libra\u021bia unei viziuni luminoase, ci puterea vocii venite din nor le provoac\u0103 o reac\u021bie de team\u0103. Prin urmare, transfigurarea lui Matei, pe urmele tradi\u021biei apocaliptice iudaice, este o experien\u021b\u0103 mai sinestezic\u0103, care reune\u0219te mai multe percep\u021bii ca r\u0103spuns la diferi\u021bi stimuli lumino\u0219i \u0219i acustici.<\/p>\n

\u00cen plus, Matei<\/em> subliniaz\u0103 compasiunea lui Isus, care nu are ecou la ceilal\u021bi evangheli\u0219ti: \u201e<\/em>Dar Isus s-a apropiat, i-a atins \u0219i le-a zis: \u201eRidica\u021bi-v\u0103 \u0219i nu v\u0103 teme\u021bi\u201d (17:7). Emanuel se apropie de discipolii s\u0103i \u0219i \u00eei<\/em> atinge<\/em>. Atingerea lui Isus este interpretat\u0103 \u00een mai multe feluri: un gest de maiestate; o ac\u021biune terapeutic\u0103; sau, mai adecvat, o atingere tandr\u0103 de reasigurare a ucenicilor care fuseser\u0103 cuprin\u0219i de o mare team\u0103. Aceast\u0103 atingere \u00eei elibereaz\u0103 pe ucenici de greutatea descuraj\u0103rii \u0219i de contradic\u021biile istoriei; aceast\u0103 atingere \u00eei face p\u0103rta\u0219i la misterul Fiului iubit. \u00cencurajarea de a se ridica este redat\u0103 \u00eentr-un mod particular, cu un imperativ aorist pasiv (eg\u00e9rthet\u0113<\/em>), care exprim\u0103 urgen\u021ba de a \u201ese ridica imediat<\/em>\u201d. Imperativul negativ care urmeaz\u0103(m\u0113<\/em>\u00a0phob\u00e9isthe<\/em>) exprim\u0103, \u00een conjugarea sa la timpul prezent, o invita\u021bie permanent\u0103 de a \u201enu te teme niciodat\u0103\u201d.<\/p>\n

Transfigurat \u00een ceea ce<\/em><\/strong>\u00a0se schimb\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Schimbarea la Fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i dezv\u0103luie comorile doar celor care au fost schimba\u021bi prin moartea \u0219i \u00eenvierea lui Cristos. Cobor\u00e2nd de pe munte, Isus le cere ucenicilor s\u0103 nu vorbeasc\u0103 nim\u0103nui despre viziune (h\u00f3rama<\/em>) p\u00e2n\u0103 \u00een ziua \u00eenvierii. A\u0219a-numitul secret mesianic pare s\u0103 se limiteze la viziune, dar nu \u0219i la audiere: anun\u021bul Fiului iubit, asupra c\u0103ruia Tat\u0103l a binevoit, nu poate fi am\u00e2nat \u0219i\u00a0poate<\/em>\u00a0fi<\/em>\u00a0povestit<\/em>\u00a0\u00eenc\u0103 din ziua botezului; dar gloria contemplat\u0103 ar putea crea ne\u00een\u021belegeri \u0219i ner\u0103bdare \u00een construirea identit\u0103\u021bii ucenicului \u0219i, din acest motiv, trebuie p\u0103strat\u0103 \u00een memorie. Distinc\u021bia deschide o posibil\u0103 actualizare a secretului mesianic, care altfel ar r\u0103m\u00e2ne limitat la epoca lui Isus. Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 comunic\u0103m (s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im) credin\u021ba \u00een \u00eenviere? Este util s\u0103 ne \u00eenc\u0103rc\u0103m m\u0103rturia cu viziunile celor ini\u021bia\u021bi? Nu exist\u0103 riscul de a gr\u0103bi lucrurile?<\/p>\n

Schimbarea la Fa\u021b\u0103 este o experien\u021b\u0103 pentru ini\u021bia\u021bi, care poate fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 doar pe baza \u00eenvierii. Nu este vorba, deci, de timiditate \u00een proclamare, ci de o oportunitate pedagogic\u0103 de a face eficient\u0103 comunicarea misterului. Proclamarea misterului are propriile sale coduri: unul dintre acestea este t\u0103cerea ca mijloc elocvent de comunicare a\u00a0panh\u00f3ramei<\/em>\u00a0de lumin\u0103.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 2 februarie\/martie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 84<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A II-A DIN POSTUL MARE 1 MARTIE 2026 LITERATURA DE CONSUM de Jose Antonio Pagola Este de […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":35980,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44429"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44429"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44430,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44429\/revisions\/44430"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}