{"id":44382,"date":"2026-02-22T11:03:57","date_gmt":"2026-02-22T08:03:57","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44382"},"modified":"2026-02-22T11:03:57","modified_gmt":"2026-02-22T08:03:57","slug":"alegerile-decisive-meditatie-pentru-duminica-i-din-postul-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/02\/22\/alegerile-decisive-meditatie-pentru-duminica-i-din-postul-mare\/","title":{"rendered":"\u201eAlegerile decisive\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica I din Postul Mare"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA I DIN POSTUL MARE<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>22 FEBRUARIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>IROSIREA VIE\u021aII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>de <em>Jose Antonio Pagola<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este regretabil s\u0103 constat\u0103m c\u00e2t de u\u0219or ne l\u0103s\u0103m antrena\u021bi de obiceiuri \u0219i moduri de via\u021b\u0103 care se infiltreaz\u0103 treptat \u00een societatea noastr\u0103, golind de con\u021binutul lor autentic experien\u021bele cele mai nobile \u0219i mai pline de bucurie ale fiin\u021bei umane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">S\u0103 ne g\u00e2ndim, de pild\u0103, la ceea ce a ajuns s\u0103 fie numit cultura \u201earunc\u0103 dup\u0103 folosire\u201d, care tinde s\u0103 impun\u0103 un \u00eentreg stil de via\u021b\u0103. Dup\u0103 utilizarea unui produs, trebuie c\u0103utat rapid altul nou care s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 cultur\u0103 poate modela \u0219i modul \u00een care tr\u0103im rela\u021biile interpersonale. Se insinueaz\u0103, \u00eentr-un fel, tenta\u021bia de a \u201efolosi\u201d persoanele \u0219i de a le abandona atunci c\u00e2nd nu mai prezint\u0103 interes.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Constat\u0103m aceasta zilnic: prietenii care se leag\u0103 \u0219i se destram\u0103 \u00een func\u021bie de utilitate; iubiri care dureaz\u0103 c\u00e2t dureaz\u0103 interesul \u0219i atrac\u021bia fizic\u0103; so\u021biile sau so\u021bii p\u0103r\u0103si\u021bi pentru a fi \u00eenlocui\u021bi cu o rela\u021bie mai incitant\u0103. Nu suntem \u00eentotdeauna con\u0219tien\u021bi de c\u00e2t de mult ne putem irosi via\u021ba atunci c\u00e2nd idolatriz\u0103m mode \u0219i stiluri de via\u021b\u0103 care, \u00een cele din urm\u0103, ne dezumanizeaz\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este o eroare s\u0103 tr\u0103im ca sclavi ai banului, ai succesului profesional, ai prestigiului social sau ai oric\u0103rui alt idol, sacrific\u00e2ndu-le totul: odihna, prietenia, familia, via\u021ba \u00eentreag\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2te persoane, odat\u0103 cu trecerea anilor, constat\u0103 \u00een t\u0103cerea inimii acest adev\u0103r: c\u00e2\u0219tig\u0103 tot mai mult, au prestigiu, au atins obiectivele urm\u0103rite, dar se simt din ce \u00een ce mai singure \u0219i mai frustrate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Via\u021ba lor s-a umplut de lucruri, dar a r\u0103mas goal\u0103 de prietenii autentice. \u0218tiu s\u0103 concureze \u0219i s\u0103 lupte, dar nu \u0219tiu s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 iubire. St\u0103p\u00e2nesc situa\u021biile cele mai dificile, dar nu reu\u0219esc s\u0103 creasc\u0103 drept persoane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Avertismentul lui Isus r\u0103m\u00e2ne mereu actual: \u201eNu numai cu p\u00e2ine va tr\u0103i omul, ci cu tot cuv\u00e2ntul care iese din gura lui Dumnezeu\u201d. Nu este suficient s\u0103 hr\u0103nim via\u021ba cu bani, prestigiu, putere sau sex. Fie c\u0103 o recunoa\u0219te sau nu, omul are nevoie s\u0103 iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie iubit, s\u0103 ierte \u0219i s\u0103 fie iertat, s\u0103 primeasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie primit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fiin\u021bei umane nu-i ajunge s\u0103 se asculte doar pe sine \u0219i s\u0103-\u0219i alimenteze \u00een mod egocentric propriile interese. Ea are nevoie s\u0103 se deschid\u0103 lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 asculte exigen\u021bele \u0219i promisiunile iubirii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Convertirea nu este o practic\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103, de amintit doar \u00een timpul Postului Mare. Ea este noua orientare a \u00eentregii noastre vie\u021bi, schimbarea de direc\u021bie de care avem nevoie pentru a tr\u0103i mai s\u0103n\u0103tos, f\u0103r\u0103 a ne deteriora \u0219i mai mult propria fiin\u021b\u0103.<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>ALEGERILE DECISIVE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Duhul este Cel care \u00eel conduce pe Isus \u00een pustiu, acela\u0219i Duh care a cobor\u00e2t asupra Lui la botezul \u00een Iordan, pentru a-L \u00eenso\u021bi pe tot parcursul misiunii Sale. Tocmai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 misiune El este ispitit. Nu este pus \u00een discu\u021bie un aspect secundar al existen\u021bei Sale, ci ceea ce constituie temelia ei: rela\u021bia Sa cu Tat\u0103l.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Omul resimte nevoi primare precum foamea \u0219i setea, oboseala, suferin\u021ba. Acestea \u00eei dezv\u0103luie limitele \u0219i fragilitatea, \u00eel expun situa\u021biilor de lips\u0103 \u0219i disconfort. Cum va ie\u0219i din ele? La urma urmei, ce ar fi r\u0103u dac\u0103 \u0219i-ar folosi puterea \u00een propriul avantaj? Ispita este puternic\u0103 deoarece atinge tocmai leg\u0103tura care \u00eel une\u0219te pe Isus cu Tat\u0103l: o \u00eencredere deplin\u0103, fundament al \u00eentregii Sale misiuni. Este certitudinea de a fi iubit \u2014 o experien\u021b\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice lips\u0103 sau \u00eencercare. Singura Sa resurs\u0103 va fi iubirea pentru Tat\u0103l \u0219i pentru fra\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Omul se teme de riscurile care \u00eei marcheaz\u0103 drumul: incertitudinile vie\u021bii, boala, refuzul, suferin\u021ba nedreapt\u0103. Suntem siguri c\u0103 Dumnezeu \u00ee\u0219i \u00eempline\u0219te promisiunile, c\u0103 ne scap\u0103 din primejdii, c\u0103 vegheaz\u0103 asupra integrit\u0103\u021bii noastre? Dac\u0103 e\u0219ti Fiul lui Dumnezeu, ai dreptul s\u0103 fii protejat, ferit de riscuri, pentru ca misiunea ta s\u0103 fie un succes, nu un e\u0219ec. Dar e\u0219ti cu adev\u0103rat convins c\u0103 Tat\u0103l nu te va abandona atunci c\u00e2nd vei fi dat \u00een m\u00e2inile oamenilor?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus nu ignor\u0103 riscurile care \u00cel a\u0219teapt\u0103, \u00eens\u0103 un lucru r\u0103m\u00e2ne cert: nimic nu poate zdruncina \u00eencrederea total\u0103 pe care o are \u00een Tat\u0103l. Nici cea mai cumplit\u0103 singur\u0103tate, nici cea mai profund\u0103 angoas\u0103 nu-L vor face s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de acea iubire care este, singur\u0103, protec\u021bia Sa.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Omul \u0219tie c\u0103 trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de realitate. A o schimba nu este u\u0219or; nu se realizeaz\u0103 spontan. Dimpotriv\u0103, rezisten\u021bele sunt inevitabile. Ce va garanta atingerea scopului? Nu este oare puterea mijlocul potrivit pentru aceasta? Ea permite \u00eenl\u0103turarea opozan\u021bilor, \u00eenfr\u00e2ngerea \u0219i umilirea du\u0219manilor, rezolvarea rapid\u0103 \u0219i eficient\u0103 a problemelor. \u00cens\u0103 astfel se intr\u0103 \u00eentr-o logic\u0103 \u201ediabolic\u0103\u201d, \u00een care domin\u0103 exercitarea for\u021bei, chiar dac\u0103 este abil mascat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceasta nu este \u00eens\u0103 calea lui Isus. El va asuma stilul slujitorului, care nu se impune, nu caut\u0103 propriul avantaj, ci binele altora; care nu \u00ee\u0219i asigur\u0103 protec\u021bia \u0219i succesul. Va fi Slujitorul: Cel care nu revendic\u0103 drepturi, de\u0219i este Fiul lui Dumnezeu; Cel care accept\u0103 s\u0103 treac\u0103 prin suferin\u021be atroce \u0219i nedrepte pentru a smulge omenirea de sub puterea r\u0103ului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ispitele cu care Isus se confrunt\u0103 \u00een pustiu vor reap\u0103rea de-a lungul \u00eentregii Sale lucr\u0103ri \u0219i vor atinge apogeul pe Calvar. Tocmai acolo, aproape de moarte, El \u2014 Fiul f\u0103cut om din iubire \u2014 Se va abandona Tat\u0103lui cu toate puterile Sale, cu \u00eentreaga Sa fiin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">\n<ul style=\"text-align: center;\">\n<li><strong><u>ACTUALIZAREA MESAJULUI &#8211; <\/u><\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>P\u0102CATUL ORIGINAR \u00ceN CHEIE SAPIEN\u021aIAL\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Flavio Dalla Vecchia<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">\u00cen documentul Comisiei Pontificale Biblice\u00a0<em>\u201eCe este omul?\u201d (Ps 8,5). Un itinerar al antropologiei biblice\u201d<\/em>\u00a0citim:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Relatarea din\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a03 prezint\u0103 cititorului imaginea creaturii umane marcat\u0103 de o prostie profund\u0103, din care izvor\u0103\u0219te actul de neascultare fa\u021b\u0103 de porunca divin\u0103. Scriptura nu dore\u0219te \u00een acest fel s\u0103 nege responsabilitatea fiin\u021bei umane, crez\u00e2nd c\u0103 p\u0103catul este o consecin\u021b\u0103 fatal\u0103 a naturii imperfecte a omului; dac\u0103 ar fi a\u0219a, nu ar exista nici precept, nici pedeaps\u0103, care presupun de fapt posibilitatea real\u0103 a unei alegeri bune. De fapt, calea binelui versus calea r\u0103ului este un motiv recurent \u00een tradi\u021bia biblic\u0103. Acesta este formulat \u00een mod explicit \u00een \u00eencheierea\u00a0<em>T\u00f4rah-ului<\/em>, unde Domnul declar\u0103: \u201eIat\u0103, ast\u0103zi v\u0103 pun \u00een fa\u021b\u0103 via\u021ba \u0219i binele, moartea \u0219i r\u0103ul. De aceea, ast\u0103zi \u00ee\u021bi poruncesc s\u0103 \u00eel iube\u0219ti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u, s\u0103 umbli pe c\u0103ile Lui, s\u0103 respec\u021bi poruncile Lui, legile Lui \u0219i regulile Lui, ca s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 te \u00eenmul\u021be\u0219ti \u0219i ca Domnul Dumnezeul t\u0103u s\u0103 te binecuv\u00e2nteze \u00een \u021bara \u00een care urmeaz\u0103 s\u0103 intri \u0219i s\u0103 iei \u00een st\u0103p\u00e2nire [&#8230;]. Alege deci via\u021ba, ca s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti tu \u0219i urma\u0219ii t\u0103i\u201d (<em>Deut\u00a0<\/em>30:15-16, 19).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cencep\u00e2nd cu\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a02:4, cititorul Pentateuhului este introdus \u00eentr-o secven\u021b\u0103 narativ\u0103 care difer\u0103 de cele anterioare at\u00e2t prin limbaj, c\u00e2t \u0219i prin modul \u00een care sunt prezentate evenimentele \u0219i personajele implicate. Este o secven\u021b\u0103 narativ\u0103 care include dou\u0103 capitole (<em>Gen<\/em>\u00a02-3) \u0219i prezint\u0103 dou\u0103 arce distincte de tensiune: \u00een\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a02, punctul culminant al pove\u0219tii este crearea femeii (care prime\u0219te imediat un nume, schimbat ulterior \u00een\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a03:20), \u00een timp ce \u00een\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a03 accentul se pune pe rela\u021bia dintre cuplul uman \u0219i copacii plasa\u021bi de Dumnezeu \u00een centrul gr\u0103dinii; povestea culmineaz\u0103 cu constatarea unei bre\u0219e iremediabile \u00een rela\u021biile fundamentale care determin\u0103 existen\u021ba uman\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt (om-femeie, om-surs\u0103-sol, om-fiin\u021b\u0103-Dumnezeu).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Pomul<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>vie\u021bii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Geneza<\/em>\u00a02 men\u021bioneaz\u0103 gr\u0103dina plantat\u0103 de Dumnezeu, pe care naratorul nu se opre\u0219te s\u0103 o descrie: \u00een schimb, el insist\u0103 asupra variet\u0103\u021bii copacilor planta\u021bi \u00een ea (v. 9: \u201eorice fel de copac pl\u0103cut ochiului \u0219i bun de m\u00e2ncat\u201d) \u0219i asupra abunden\u021bei apei; dintre copaci, doar doi sunt men\u021biona\u021bi explicit, cei din centrul gr\u0103dinii, care apar aici doar sub form\u0103 cinetic\u0103, \u00een timp ce povestea se dezvolt\u0103 pe alte c\u0103i. \u00cen orice caz, se remarc\u0103 regresul unuia dintre cei doi copaci: atunci c\u00e2nd Dumnezeu stabile\u0219te limitele existen\u021bei umane (porunca \u00a02:16-17), miza nu este pomul vie\u021bii, ci cel al cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului. \u00centr-adev\u0103r, cititorul nu va mai auzi de pomul vie\u021bii p\u00e2n\u0103 la Gen 3,22, ceea ce diferen\u021biaz\u0103 relatarea noastr\u0103 de altele cunoscute de noi din Orientul Apropiat antic. Se \u0219tie de mult timp c\u0103 motivul pomului vie\u021bii a fost un motiv foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u00een mitologia oriental\u0103: celebru \u00een acest sens este mitul lui Gilgamesh, care poveste\u0219te despre eroul care, dup\u0103 moartea prietenului s\u0103u Enkidu, porne\u0219te \u00een c\u0103utarea plantei care poate da nemurirea \u0219i care se g\u0103se\u0219te pe fundul abisului; \u00een mit, Gilgamesh g\u0103se\u0219te planta \u0219i o culege, dar apoi este luat de l\u00e2ng\u0103 el de un \u0219arpe. \u00cen acest fel, mitul antic arat\u0103 c\u0103 fiin\u021bele umane pot progresa \u0219i \u00ee\u0219i pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cuno\u0219tin\u021bele, dar nu pot dep\u0103\u0219i moartea, care continu\u0103 s\u0103 fie cel mai mare obstacol. \u00cen centrul\u00a0<em>Genezei<\/em>\u00a03 nu se afl\u0103 \u00eens\u0103 problema supravie\u021buirii omului, ci respectarea sau nerespectarea unui ordin divin privind pomul cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului, pom atestat doar \u00een textul biblic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Pomul<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>cunoa\u0219terii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen ceea ce prive\u0219te acest din urm\u0103 copac, comentatorii au fost preocupa\u021bi s\u0103 clarifice la ce fel de cunoa\u0219tere se refer\u0103 numele copacului (a se observa repetarea expresiei \u00een\u00a0<em>Deut<\/em>\u00a01:39;\u00a0<em>2<\/em>\u00a0<em>Sam<\/em>\u00a019:36;\u00a0<em>Is<\/em>\u00a07:15): \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 sunt propuse diverse interpret\u0103ri, care nu merit\u0103 discutate aici. Propun o orientare hermeneutic\u0103 care \u021bine cont de context: expresia\u00a0<em>bine \u0219i<\/em>\u00a0<em>r\u0103u<\/em>\u00a0ar putea fi polar\u0103 (\u00een termeni tehnici un\u00a0<em>merism<\/em>), astfel \u00eenc\u00e2t referin\u021ba ar fi la o cunoa\u0219tere complet\u0103, \u00eentr-un anumit sim\u021b\u0103m\u00e2nt universal\u0103, a\u0219a cum o arat\u0103 apari\u021bia expresiei \u201ebine \u0219i r\u0103u\u201d \u00een alte pasaje din Vechiul Testament. \u00cen\u00a0<em>Gen\u00a0<\/em>2-3 exist\u0103 mai multe elemente care alc\u0103tuiesc contextul pomului cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului. \u00cen Gen 3,6 se informeaz\u0103 c\u0103 pomul este de dorit \u201epentru a dob\u00e2ndi \u00een\u021belepciunea\u201d; m\u00e2nc\u00e2nd din pom, fiin\u021bele umane devin \u201easemenea zeilor\u201d (cf. Gen 3, 5.22). \u00cen consecin\u021b\u0103, calitatea dob\u00e2ndit\u0103 de fiin\u021bele umane este \u201ecunoa\u0219terea tuturor lucrurilor\u201d divine, \u00een care sunt implicate mai multe aspecte: cel al culturii, civiliza\u021biei \u0219i sexului. Acest lucru se reg\u0103se\u0219te \u00een numeroasele elemente cu care este asociat pomul cunoa\u0219terii: a deveni asemenea zeilor, a ob\u021bine \u00een\u021belepciune \u0219i cunoa\u0219tere, a cre\u0219te spre civiliza\u021bie, adic\u0103 a se \u00eembr\u0103ca, a munci, a na\u0219te copii; de asemenea (dar cu o valoare mai mic\u0103) a ob\u021bine cuno\u0219tin\u021be sexuale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trebuie avut \u00een vedere faptul c\u0103 problema abordat\u0103 \u00een relatarea biblic\u0103 este dubl\u0103. Pe de o parte, \u00eent\u00e2lnim condi\u021bia moral\u0103 a fiin\u021bei umane, condi\u021bie presupus\u0103 \u0219i \u00een textul biblic, care nu difer\u0103 de textele din Orientul Apropiat antic: fiin\u021ba uman\u0103 este muritoare prin natur\u0103; de\u0219i a avut prilejul de a atinge nemurirea (sau a c\u0103utat-o \u00een zadar), aceasta a r\u0103mas apanajul zeilor: <em>Atunci c\u00e2nd zeii au creat omenirea, ei au stabilit moartea pentru omenire, ei au \u021binut via\u021ba \u00een m\u00e2inile lor<\/em>(<em>Gilgamesh<\/em>\u00a0X:3-5).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong><em>\u00cen\u021belepciunea<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>\u0219arpelui<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un al doilea aspect asupra c\u0103ruia se concentreaz\u0103 povestea este rolul cunoa\u0219terii\/\u00een\u021belepciunii \u00een rela\u021bia dintre zei \u0219i fiin\u021bele umane: ce este capabil\u0103 omenirea s\u0103 realizeze cu ajutorul \u00een\u021belepciunii? \u00centr-adev\u0103r, o lectur\u0103 atent\u0103 arat\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu personajul \u0219arpelui, intr\u0103 \u00een scen\u0103 o\u00a0<em>anumit\u0103<\/em>\u00a0\u00een\u021belepciune (\u201e\u0219arpele era cel mai viclean dintre toate animalele s\u0103lbatice\u201d,\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a03:1) care se opune cunoa\u0219terii lui Dumnezeu; r\u0103spunz\u00e2nd femeii, \u0219arpele spune: \u201eNu vei muri deloc. Dimpotriv\u0103, Dumnezeu\u00a0<em>\u0219tie\u00a0<\/em>c\u0103 \u00een ziua \u00een care vei m\u00e2nca din el \u021bi se vor deschide ochii \u0219i vei fi ca Dumnezeu, cunosc\u00e2nd binele \u0219i r\u0103ul\u201d (<em>Gen <\/em>3:4-5). \u0218arpele reprezint\u0103 o\u00a0<em>cunoa\u0219tere<\/em>\u00a0care chiar \u0219tie ce\u00a0<em>\u0219tie<\/em>\u00a0Dumnezeu, chiar \u0219tie motivul pentru care Dumnezeu interzice, este capabil s\u0103 arate fiin\u021bei umane c\u0103 limitarea care \u00eei este impus\u0103 nu este intrinsec\u0103 fiin\u021bei sale, ci un fel de furt determinat de frica \u0219i invidia divin\u0103 fa\u021b\u0103 de emanciparea uman\u0103. Toate acestea reies clar din cuvintele \u0219arpelui, mai ales dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103, de fapt, transgresiunea cuplului nu culmineaz\u0103 cu moartea, ci cu un fel de cunoa\u0219tere (\u00een poveste, este vorba mai ales de con\u0219tientizarea propriei goliciuni: 3:7) care, dup\u0103 cum arat\u0103 urm\u0103rile pove\u0219tii umane, este cu siguran\u021b\u0103 capabil\u0103 s\u0103 produc\u0103 o dezvoltare spre civiliza\u021bie, dar nu rezolv\u0103 condi\u021bia fundamental\u0103 a existen\u021bei, caracterizat\u0103 prin precaritate, adesea perceput\u0103 ca nedreptate, \u0219i moarte.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong><em>Adev\u0103rata \u00een\u021belepciune<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Miza evident\u0103 a relat\u0103rii biblice este aceast\u0103 natur\u0103 problematic\u0103 a existen\u021bei umane, care d\u0103 adesea impresia c\u0103 umanitatea este integrat\u0103 \u00eentr-o lume nedreapt\u0103: aceasta pune \u00een discu\u021bie bun\u0103tatea principiului care st\u0103 la baza universului. Pentru Biblie, \u00eens\u0103, prioritatea binelui este incontestabil\u0103: Domnul este Dumnezeul cel bun, care face o lume bun\u0103 (<em>Gen<\/em>\u00a01:31) \u0219i care vrea binele creaturii umane (<em>Gen<\/em>\u00a02:18), astfel \u00eenc\u00e2t \u00een\u021belepciunea propus\u0103 de \u0219arpe este problematic\u0103; de fapt, Biblia nu afirm\u0103 niciodat\u0103 c\u0103 Dumnezeu cere s\u0103 fie ascultat ca un despot capricios, ci se str\u0103duie\u0219te s\u0103 ilustreze bun\u0103tatea normei: ea este dat\u0103 pentru ca fiin\u021ba uman\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 (\u201eca s\u0103 nu moar\u0103\u201d,\u00a0<em>Gen<\/em>\u00a02:17; 3:3; cf.\u00a0<em>Dt<\/em>\u00a04:1-8;\u00a0<em>Dt<\/em>\u00a030:15-20;\u00a0<em>Am<\/em>\u00a05:14-15;\u00a0<em>Ps<\/em>\u00a01). Aceste considera\u021bii ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 prin \u201ecuno\u0219tin\u021ba binelui \u0219i a r\u0103ului\u201d nu se urm\u0103re\u0219te ceva imoral, ci tocmai ceea ce este caracterizat \u00een alte p\u0103r\u021bi ale Bibliei drept \u201e\u00een\u021belepciune\u201d. Ceea ce \u00eei este interzis fiin\u021bei umane este de fapt ceea ce nu are puterea s\u0103 ob\u021bin\u0103 \u0219i, prin urmare, ceea ce este zadarnic s\u0103 aspire; nu c\u0103 un anumit tip de \u00een\u021belepciune nu ar putea fi ob\u021binut de fiin\u021ba uman\u0103: \u00een multe pagini ale Vechiului Testament \u00eent\u00e2lnim \u00eendemnuri la dob\u00e2ndirea \u00een\u021belepciunii \u0219i la fel de multe subliniaz\u0103 valoarea acesteia (cf.\u00a0<em>Prov<\/em>\u00a01-9); de fapt, \u00eens\u0103, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 cu emfaz\u0103 Iov, iar Qohelet concluzioneaz\u0103 cu un anumit cinism, oric\u00e2t de util\u0103 \u0219i valoroas\u0103 ar fi \u00een\u021belepciunea, oric\u00e2te lec\u021bii \u0219i reflec\u021bii s-ar putea trage din experien\u021ba uman\u0103, acestea singure nu sunt suficiente &#8211; \u0219i nici capabile &#8211; s\u0103 clarifice locul fiin\u021bei umane \u00een univers \u0219i s\u0103 explice sim\u021b\u0103m\u00e2ntul acesteia, at\u00e2t \u00een raport cu sine, c\u00e2t \u0219i \u00een raport cu Dumnezeu. A crede c\u0103 acest lucru poate fi realizat prin \u00een\u021belepciune \u00eenseamn\u0103 a transforma \u00een\u021belepciunea \u00een nebunie, adic\u0103 o preten\u021bie arogant\u0103 de a fi egal cu Dumnezeu, singurul care cunoa\u0219te sensul ultim al lucrurilor (cf.\u00a0<em>Iob<\/em>\u00a015:7-9;\u00a0<em>Prov<\/em>\u00a030:1-4). \u00cen mod similar, Paul condamn\u0103 \u00een mod repetat \u201e\u00een\u021belepciunea acestei lumi\u201d (cf., de exemplu,\u00a0<em>1Cor<\/em>\u00a01:20-21): pentru Paul, ca \u0219i pentru autorul\u00a0<em>Genezei<\/em>\u00a02-3, dac\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 dore\u0219te s\u0103 fie cu adev\u0103rat \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i s\u0103 se bucure de o via\u021b\u0103 deplin\u0103, singura atitudine adecvat\u0103 este credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i nu o pretins\u0103 autosuficien\u021b\u0103 a cunoa\u0219terii. \u00cen acest sens, \u201ecunoa\u0219terea binelui \u0219i a r\u0103ului\u201d oferit\u0103 de pom a fost interzis\u0103 cuplului uman: primul act \u00een\u021belept al fiin\u021bei umane (cf.\u00a0<em>Prov<\/em>\u00a01:7: \u201eRespectul fa\u021b\u0103 de Domnul este \u00eenceputul cunoa\u0219terii\u201d; cf. \u0219i\u00a0<em>Evr<\/em>\u00a028:28) nu este descoperirea planurilor lui Dumnezeu, ci acceptarea regalit\u0103\u021bii sale, iar aceast\u0103 acceptare (care este credin\u021ba) este cea care \u00eei permite fiin\u021bei umane s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 propria pozi\u021bie \u00een lume \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i realizeze propria via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>COMENTARIU LA LECTURI (<em>Pedro Fraile<\/em>)<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103:<\/em><\/strong> <em>Gen<\/em>\u00a02:7-9; 3:1-7<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceast\u0103 relatare nu este un basm pentru copii \u0219i nici o explica\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 a primilor pa\u0219i ai omenirii. Este o pagin\u0103 de antropologie \u2014 ce este \u0219i cine este fiin\u021ba uman\u0103? \u2014 dar de antropologie biblic\u0103 (omul cu Dumnezeu \u0219i \u00eenaintea lui Dumnezeu). Nu trebuie s\u0103 ne pierdem \u00een \u00eentreb\u0103ri secundare, precum unde se afl\u0103 acel gr\u0103din\u0103 sau ce fel de arbore era. Textul prezint\u0103 o imagine simbolic\u0103: un \u201epom al cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eCunoa\u0219terea\u201d biblic\u0103 are matrice semitic\u0103; nu caut\u0103 \u201eesen\u021bele\u201d \u0219i nici nu urm\u0103re\u0219te descoperirea \u201eadev\u0103rului\u201d \u00een\u021beles ca adecvare a obiectului la mintea mea. Cunoa\u0219terea biblic\u0103 are de-a face cu experien\u021ba, cu intimitatea, cu gustarea realit\u0103\u021bii. Dumnezeu cunoa\u0219te binele \u0219i r\u0103ul pentru c\u0103 El este Creatorul fiin\u021bei umane. Dumnezeu \u0219tie ce aduce omului fericirea \u0219i ce \u00eel conduce la pierzare; dar Dumnezeu este \u0219i Cel care d\u0103ruie\u0219te libertatea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O persoan\u0103 care nu ar fi liber\u0103 ar putea fi fericit\u0103? Mai mult: putem fi ferici\u021bi f\u0103r\u0103 Dumnezeu? Putem s\u0103 ne construim via\u021ba \u00een afara lui Dumnezeu? Putem proiecta \u0219i atinge o lume fericit\u0103 l\u0103s\u00e2ndu-L pe Dumnezeu deoparte? Nu suntem marionete; libertatea face parte din condi\u021bia noastr\u0103 de fiin\u021be create de Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103<\/em><\/strong><strong>: <\/strong><em>Rom<\/em>\u00a05:12-19<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sf\u00e2ntul Paul cite\u0219te \u00eentreaga istorie a m\u00e2ntuirii din perspectiva lui Cristos. El descoper\u0103 c\u0103 Legea lui Moise se dovede\u0219te pe deplin incapabil\u0103 s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 omul. Legea ne pune \u00eenainte condi\u021bia noastr\u0103 de p\u0103c\u0103to\u0219i; dar credin\u021ba se reduce oare doar la a ne face con\u0219tien\u021bi de aceast\u0103 stare \u0219i, cel mult, la a-L implora pe Dumnezeu s\u0103 Se \u00eendure de noi pentru c\u0103 \u00eemplinim poruncile Sale?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sf\u00e2ntul Paul contrapune dou\u0103 figuri paradigmatice: pe Adam \u0219i pe Cristos, afirm\u00e2nd cu fermitate: \u201enu este nicio propor\u021bie \u00eentre gre\u0219eal\u0103 \u0219i dar\u201d. \u00cen Adam, vina ia trup; \u00een Isus Cristos, harul se \u00eentrupeaz\u0103. \u00cen Adam se manifest\u0103 condi\u021bia noastr\u0103 de p\u0103c\u0103to\u0219i, care nu pot dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tepte totul de la Dumnezeu; \u00een Isus Cristos se afl\u0103 r\u0103spunsul definitiv al lui Dumnezeu. Nu mai este de a\u0219teptat un alt cuv\u00e2nt revelator, deoarece Cuv\u00e2ntul deplin a fost rostit \u00een Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Apostolul insist\u0103 asupra binomului \u201eneascultare\u2013ascultare\u201d: prin neascultare este implicat\u0103 \u00eentreaga omenire; prin ascultarea lui Cristos se realizeaz\u0103 primirea \u0219i m\u00e2ntuirea omului. Istoria m\u00e2ntuirii nu este lipsit\u0103 de orientare, ci converge spre Cristos \u0219i \u00ee\u0219i afl\u0103 \u00een El \u00eemplinirea \u0219i plin\u0103tatea.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia<\/em><\/strong><em>:<\/em> <em>Mt<\/em>\u00a04:1-11<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cei trei evangheli\u0219ti sunt de acord \u00een a plasa ispitirile la \u00eenceputul vie\u021bii publice a lui Isus, conferindu-le un sens profund mesianic: \u00een ce mod trebuie \u00eemplinit\u0103 misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 de Tat\u0103l? Marcu este sobru \u0219i concis, \u00een timp ce Matei \u0219i Luca le articuleaz\u0103 \u00een trei forme distincte: transformarea pietrelor \u00een p\u00e2ine, recurgerea la manifest\u0103ri spectaculoase pentru a constr\u00e2nge credin\u021ba \u0219i adorarea puterii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cele trei ispite sunt profund umane \u0219i str\u00e2ns legate \u00eentre ele. Se ridic\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentrebarea: trebuia Isus s\u0103 ofere un r\u0103spuns imediat tuturor nevoilor omene\u0219ti? Nu ar fi fost mai eficient s\u0103-\u0218i demonstreze autoritatea prin minuni incontestabile cu privire la identitatea \u0219i misiunea Sa? Nu ar fi fost mai potrivit s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 puterea \u0219i, de sus, s\u0103-\u0218i \u00eemplineasc\u0103 obiectivele considerate legitime?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">R\u0103spunsul lui Isus este limpede \u0219i normativ: numai Dumnezeu poate s\u0103tura \u00een mod deplin inima omului; numai lui Dumnezeu i se cuvine adorarea; numai slujirea constituie adev\u0103rata cale a autorit\u0103\u021bii. Drumul lui Isus nu conduce la tronul lui Irod \u0219i nici la Pretoriul din care guverneaz\u0103 Pilat, ci la Golgota.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Moartea lui Isus \u00ee\u0219i prime\u0219te lumina din \u00eentreaga Sa via\u021b\u0103. Misterul identit\u0103\u021bii Sale \u00eencepe s\u0103 fie \u00een\u021beles atunci c\u00e2nd se contempl\u0103 modul \u00een care a \u00eenfruntat ispitele care L-au asaltat \u0219i fidelitatea Sa filial\u0103 fa\u021b\u0103 de Tat\u0103l, dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la jertfa Crucii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>A\u0219a-numitul p\u0103cat originar constituie prototipul tuturor c\u0103derilor; mai mult, el reprezint\u0103 paradigma fragilit\u0103\u021bii constitutive a experien\u021bei umane. Pericopa liturgic\u0103 omite Gen 2,16-17, adic\u0103 porunca divin\u0103 care va deveni prilejul transgresiunii. Pornind de la aceast\u0103 limit\u0103, \u0219arpele cel vechi inoculeaz\u0103 suspiciunea fa\u021b\u0103 de un Dumnezeu presupus necredincios f\u0103g\u0103duin\u021bei Sale. Protop\u0103rin\u021bii, deja atin\u0219i de acest \u201evenin\u201d spiritual, nu mai reu\u0219esc s\u0103 se \u00eencredin\u021beze cu filial\u0103 abandonare Creatorului lor. Autoizol\u00e2ndu-se, sunt constr\u00e2n\u0219i s\u0103 improvizeze solu\u021bii de ap\u0103rare, acoperindu-\u0219i goliciunea.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cum poate fi demascat\u0103 \u0219i anulat\u0103 aceast\u0103 \u00een\u0219elare primordial\u0103? Va fi necesar\u0103 venirea unui Nou Adam, care va \u00eendep\u0103rta definitiv suspiciunea originar\u0103 \u0219i va restaura \u00eencrederea filial\u0103. Lecturile din prima duminic\u0103 a Postului Mare reiau etape esen\u021biale ale istoriei m\u00e2ntuirii, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 figuri-cheie \u2014 Adam, Abraham, Moise, David \u2014 prin care poate fi reinterpretat\u0103 noutatea radical\u0103 a lui Cristos.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Protagoni\u0219tii acestei prime duminici sunt Adam \u0219i Eva, crea\u021bi dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu, destina\u021bi comuniunii ve\u0219nice prin suflarea divin\u0103 \u0219i a\u0219eza\u021bi \u00een gr\u0103dina Edenului, anti-de\u0219ertul prin excelen\u021b\u0103. \u00cen\u021belegerea paradigmei din aceast\u0103 pagin\u0103 a Genezei permite sesizarea mizei ispitirilor lui Cristos \u0219i a \u201ereset\u0103rii\u201d radicale realizate prin victoria Sa asupra Ispititorului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen analiza primei c\u0103deri este esen\u021bial\u0103 subtilitatea seduc\u021biei. Totul \u00eencepe cu o \u00eentrebare aparent legitim\u0103, adresat\u0103 exclusiv femeii, prezentat\u0103 ca izolat\u0103: \u201eOare a spus Dumnezeu s\u0103 nu m\u00e2nca\u021bi din niciun pom al gr\u0103dinii?\u201d. \u0218arpele exagereaz\u0103 limita impus\u0103 \u0219i minimalizeaz\u0103 imensitatea darului \u00eencredin\u021bat omului, chemat s\u0103 fie p\u0103zitor al crea\u021biei. \u00cen realitate, Dumnezeu nu formulase o asemenea interdic\u021bie absolut\u0103. Totu\u0219i, momeala este lansat\u0103, iar Eva, separat\u0103 de partenerul ei, intr\u0103 \u00een dialog. R\u0103spunsul ei pare corect, dar con\u021bine deja o distorsiune: confund\u0103 obiectul interdic\u021biei \u0219i adaug\u0103 o clauz\u0103 \u2014 \u201enici s\u0103 nu-l atinge\u021bi\u201d \u2014 care nu fusese rostit\u0103 de Dumnezeu. Veninul suspiciunii \u00eencepe s\u0103 circule. Mistificarea poruncii divine preg\u0103te\u0219te ultimul atac: \u201eNu ve\u021bi muri nicidecum!\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218arpele nu recurge la o minciun\u0103 frontal\u0103, ci la o jum\u0103tate de adev\u0103r care \u00eentunec\u0103 mintea protop\u0103rin\u021bilor. El \u00eel prezint\u0103 pe Dumnezeu ca gelos de prerogativele Sale \u0219i se substituie vocii divine. Afirma\u021bia \u201eve\u021bi fi ca Dumnezeu\u201d nu este \u00een sine complet fals\u0103: \u00eendumnezeirea omului constituie, \u00een perspectiva revela\u021biei, scopul ultim al crea\u021biei \u0219i al r\u0103scump\u0103r\u0103rii, chemarea la a deveni \u201econcet\u0103\u021beni ai sfin\u021bilor \u0219i casnici ai lui Dumnezeu\u201d (Ef 2,19; cf. 2Pt 1,4). Totu\u0219i, aceast\u0103 \u00eendumnezeire este dar, nu uzurpare. Protop\u0103rin\u021bii, manipula\u021bi, ajung s\u0103 abuzeze de propria libertate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Transgresiunea se produce aproape banal. Ruptura comuniunii cu Creatorul atrage destr\u0103marea comuniunii conjugale \u0219i, ulterior, degradarea tuturor rela\u021biilor: fraternitatea (Cain \u0219i Abel), rela\u021bia p\u0103rinte\u2013fiu (episodul lui Noe), leg\u0103turile sociale (Babel). Suspiciunea ini\u021bial\u0103 deschide calea structurilor de p\u0103cat \u0219i unei derive marcate de iluzia omnipoten\u021bei. Planul m\u00e2ntuitor al lui Dumnezeu nu este anulat \u2014 Providen\u021ba va \u0219ti s\u0103 transforme c\u0103derea \u00een \u201efericit\u0103 vin\u0103\u201d \u2014 \u00eens\u0103 natura uman\u0103 este r\u0103nit\u0103, iar libertatea ei sl\u0103bit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Consecin\u021ba dramatic\u0103 a neascult\u0103rii este ru\u0219inea, care genereaz\u0103 frica de Dumnezeu. Ochii protop\u0103rin\u021bilor se deschid, dar nu pentru contemplarea slavei, ci pentru perceperea propriei limite ca amenin\u021bare. Goliciunea, care \u00eenainte exprima transparen\u021b\u0103 \u0219i \u00eencredere, devine semn al vulnerabilit\u0103\u021bii tr\u0103ite ca e\u0219ec. Ru\u0219inea este una dintre cele mai severe sanc\u021biuni pe care omul \u0219i le autoaplic\u0103: ea produce disconfort permanent, tendin\u021b\u0103 de izolare \u0219i excludere din comuniune. Astfel se manifest\u0103 dramatismul condi\u021biei umane r\u0103nite, care a pierdut armonia originar\u0103 \u0219i are nevoie de restaurarea adus\u0103 de Cristos, Noul Adam.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>A doua lectur\u0103 se leag\u0103 de prima, oferind o reinterpretare a Genezei 3 \u00een lumina misterului lui Cristos. \u00cenlocuind \u0219arpele antic cu personificarea p\u0103catului, Paul insist\u0103 asupra antitezei dintre Adam \u0219i Cristos, contrast\u00e2nd evenimentul c\u0103derii originare cu cel al harului originar. Dar simetria antitezei se opre\u0219te aici; Paul subliniaz\u0103 un exces care este adev\u0103rata capodoper\u0103 a argumentului s\u0103u.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen cunoscuta pericop\u0103 din Scrisoarea c\u0103tre Romani, Paul leag\u0103 p\u0103catul de moarte. Nu este vorba despre un p\u0103cat \u00een caracterul s\u0103u ocazional, ci despre p\u0103catul ca realitate global\u0103, ca o \u201ecupol\u0103\u201d care \u00eenv\u0103luie \u00eentreaga omenire. La fel \u0219i moartea nu este definit\u0103 doar prin \u00eencetarea func\u021biilor biologice, ci prive\u0219te omul chiar \u0219i atunci c\u00e2nd este \u00eenc\u0103 viu din punct de vedere fizic. Este o moarte care marcheaz\u0103 degradarea existen\u021bei atunci c\u00e2nd aceasta se separ\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">P\u0103catul este o boal\u0103 mortal\u0103, profund contagioas\u0103: \u201eprin gre\u0219eala unuia singur, to\u021bi au murit\u201d. \u00cens\u0103 atunci c\u00e2nd irumpe \u201edarul acordat prin harul unui singur om, Isus Cristos\u201d, moartea \u00ee\u0219i pierde caracterul definitiv \u0219i devine trecere, Pa\u0219te. Veninul, asumat \u00een moartea lui Cristos, se transform\u0103 pentru noi \u00een medicament al nemuririi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Totu\u0219i, accentul pericopei nu cade at\u00e2t pe paralelismul dintre Adam, Cristos \u0219i Lege, c\u00e2t pe for\u021ba cople\u0219itoare a justific\u0103rii realizate prin Pa\u0219tele lui Isus: \u201edarul harului nu este asemenea c\u0103derii\u201d. Argumenta\u021bia paulin\u0103 este profund cristocentric\u0103: noutatea adus\u0103 de Cristos nu const\u0103 doar \u00eentr-o simpl\u0103 restitutio in integrum, adic\u0103 o readucere la starea originar\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Harul rev\u0103rsat prin justificare este de o m\u0103sur\u0103 supraabundent. Selec\u021bia liturgic\u0103 nu include versetele 20-21 care \u00eencheie pericopa, \u00eens\u0103 ele sunt esen\u021biale: \u201eunde s-a \u00eenmul\u021bit p\u0103catul, a prisosit \u0219i mai mult harul, pentru ca, dup\u0103 cum p\u0103catul a domnit prin moarte, tot astfel harul s\u0103 domneasc\u0103 prin dreptate spre via\u021ba ve\u0219nic\u0103, prin Isus Cristos, Domnul nostru\u201d. R\u0103ul \u0219i p\u0103catul nu vor putea fi niciodat\u0103 simetrice cu harul, deoarece harul dep\u0103\u0219e\u0219te \u00eentotdeauna, at\u00e2t \u00een intensitate, c\u00e2t \u0219i \u00een rodnicie, orice manifestare a p\u0103catului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Cele patruzeci de zile ale lui Isus \u00een de\u0219ert simbolizeaz\u0103 momentele critice ale Israelului \u00een timpul exodului: mana (Ex 16 \u0219i Num 11); revolta lui Massa (Ex 17); vi\u021belul de aur (Ex 32). \u00cen de\u0219ertul ispitei, Satana \u00eei ofer\u0103 lui Isus \u0219ansa de a-\u0219i reapropria acele atribute divine de care se dezbr\u0103case \u00een timpul \u00eentrup\u0103rii (Fil 2). Miza este mare, dar Isus \u00ee\u0219i reafirm\u0103 identitatea de Fiu, ar\u0103t\u00e2ndu-se puternic \u0219i credincios.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen\u00a0<em>Evanghelia<\/em>\u00a0<em>lui<\/em>\u00a0<em>Matei<\/em>, botezul \u0219i ispitele formeaz\u0103 un diptic important \u00een dezvoltarea dogmei trinitare, av\u00e2nd \u00een vedere prezen\u021ba masiv\u0103 a Tat\u0103lui \u0219i a Duhului. \u00cen ambele scene, Isus este prezentat \u00een identitatea sa divin\u0103 \u0219i uman\u0103. Dac\u0103 \u00een botez Tat\u0103l reveleaz\u0103 filia\u021bia lui Isus (cf.\u00a0<em>Mt<\/em>\u00a03,17: \u201eAcesta este Fiul meu preaiubit\u201d), \u00een ispite Satana va \u00eencerca s\u0103 distrug\u0103 aceast\u0103 imagine filial\u0103 (cf.\u00a0<em>Mt<\/em>\u00a04,3, 6: \u201eDac\u0103 e\u0219ti Fiul lui Dumnezeu\u201d), mistific\u00e2nd fragilitatea condi\u021biei sale umane. Din apele botezului, Isus iese \u00een statur\u0103 ca Fiu; din nisipurile haotice ale ispitei, Isus triumf\u0103 ca Noul Adam, victorios asupra p\u0103catului. Faptul c\u0103 chiar \u0219i Mesia putea fi ispitit trebuie s\u0103 fi p\u0103rut contradictoriu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu toate acestea, Scriptura iudaic\u0103 este bine familiarizat\u0103 cu \u00eencerc\u0103rile celor drep\u021bi (cf., de exemplu, cele patru c\u00e2nt\u0103ri ale slujitorului suferind din\u00a0<em>Is<\/em>\u00a040\u201355 sau \u00eencerc\u0103rile lui Iov sau ale celor care se \u00eencred \u00een Dumnezeu din\u00a0<em>\u00cen\u021b<\/em>\u00a02:12-20). Spre deosebire de\u00a0<em>Luca<\/em>,\u00a0<em>Matei<\/em>\u00a0adaug\u0103 c\u0103 \u201eispititorul s-a apropiat de el\u201d (4:3), subliniind \u0219i mai mult drama ispitei \u00een \u201ecompania\u201d Acuzatorului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ispita<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>p\u00e2inii<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>&#8230;<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima ispit\u0103 se refer\u0103 la\u00a0<em>p\u00e2ine<\/em>: Isus, reprezentantul \u00eentregii umanit\u0103\u021bi, este deja \u201er\u0103stignit\u201d aici pentru nevoia sa. Ca \u0219i \u00een Eden, se strecoar\u0103 suspiciunea c\u0103 Creatorul \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 creaturile la soarta lor. Satana cunoa\u0219te fragilitatea condi\u021biei umane \u0219i inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-l epuizeze pe Isus, \u00eencep\u00e2nd cu cea mai atavic\u0103 lips\u0103, cea de hran\u0103. Manipularea diabolic\u0103 se concentreaz\u0103 pe dinamica dorin\u021bei, acel \u201esanctuar\u201d care permite oamenilor s\u0103 se transcend\u0103, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe\u0219tera \u0219i s\u0103 caute via\u021ba.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Prima ispit\u0103 devine astfel un paradigm\u0103 pentru toate patologiile dorin\u021bei. Actualiz\u0103rile sunt destul de evidente: hedonismul, o rela\u021bie obsesiv\u0103 cu m\u00e2ncarea, abuzul de substan\u021be&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8230;a succesului&#8230;<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A doua ispit\u0103 din Matei se refer\u0103 \u00een mod tradi\u021bional la\u00a0<em>succes<\/em>, dar ceea ce este \u00een joc, mai mult dec\u00e2t orice altceva, este preten\u021bia absurd\u0103 de a putea tr\u0103i cu totul garantat. Aici este interesant de remarcat loca\u021bia: diavolul \u00eel conduce pe Isus \u00een \u201eora\u0219ul sf\u00e2nt\u201d (o expresie care va reveni, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een Mt 27:53, referitoare la \u00eenvierea sfin\u021bilor imediat dup\u0103 moartea lui Isus), tocmai \u00een punctul cel mai \u00eenalt al templului, \u0219i chiar citeaz\u0103 Scripturile (cf. Ps 91:11-12). Este ispita celor care cred c\u0103 \u201epractica religioas\u0103\u201d poate deveni o poli\u021b\u0103 de asigurare de via\u021b\u0103. Du\u0219manul este viclean \u0219i \u00een\u021belege c\u0103, \u00een opera sa de acuzare \u0219i separare, trebuie s\u0103 exploateze dinamici umane \u0219i mai profunde, f\u0103r\u0103 a se limita la nevoile trupe\u0219ti. Ispititorul vrea s\u0103-l fac\u0103 pe Isus un ispititor: chiar \u0219i Fiul trebuie s\u0103-l pun\u0103 la \u00eencercare pe Tat\u0103l. Lupta se mut\u0103 \u00een dimensiunea psihologic\u0103, care caut\u0103 nu numai satisfac\u021bie, ci \u0219i echilibru, pozi\u021bionare social\u0103 \u0219i siguran\u021b\u0103. Aici, ispita ia forma unei cereri copil\u0103re\u0219ti (\u201earunc\u0103-te \u00een jos\u201d), inspirat\u0103 din capriciile copiilor c\u00e2nd \u00ee\u0219i testeaz\u0103 afec\u021biunea p\u0103rin\u021bilor. Dac\u0103 Isus ar asculta invita\u021bia de a se arunca \u00een jos, for\u021b\u00e2ndu-L pe Dumnezeu s\u0103 trimit\u0103 imediat \u00eengeri s\u0103-l para\u0219uteze, El ar nega de fapt rela\u021bia Sa cu Tat\u0103l. La o analiz\u0103 mai atent\u0103, toate practicile noastre autodistructive sunt rezumate aici, \u00een care, poate ascunse sub justific\u0103ri religioase, ne vindem dreptul de na\u0219tere pentru o farfurie de linte; sau ne arunc\u0103m \u00een \u00eentreprinderi care ne separ\u0103 de Dumnezeu, cer\u00e2ndu-i o solu\u021bie. Carierismul, grija extrem\u0103 pentru trup, vizibilitatea, capacitatea de a influen\u021ba opiniile altora, respectabilitatea, c\u0103utarea miracolelor&#8230; acestea sunt doar \u201elinte\u201d care nu satisfac, \u201epara\u0219ute\u201d care nu se deschid.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>&#8230;a<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>misiunii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A treia ispit\u0103 se refer\u0103 la putere, dar ar putea fi interpretat\u0103 ca o ispit\u0103 privind\u00a0<em>misiunea<\/em>\u00a0lui Isus. Ea se bazeaz\u0103 pe afirma\u021bia absurd\u0103 c\u0103 se poate ob\u021bine totul. \u0218i aici, cadrul este important: un munte foarte \u00eenalt, aproape de dreapta Tat\u0103lui, de pe care se pot admira \u00eemp\u0103r\u0103\u021biile lumii \u0219i gloria lor. Simbolul muntelui este o tem\u0103 consistent\u0103 cu celelalte pagini ale Evangheliei dup\u0103 Matei, care plaseaz\u0103 scene foarte importante la \u00een\u0103l\u021bime: muntele Fericirilor (cf. 5,1), v\u00e2rfurile unde se retrage (cf. 14, 23 \u0219i 15, 29), muntele \u00eenalt al Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103 (cf. 17, 1), Muntele M\u0103slinilor \u00een zilele care precedau Patimile (cf. 21, 1 \u0219i 24, 3), Golgota (cf. 27, 33), muntele misiunii (cf. 28, 16). \u00cen ispite, simbolul pozitiv al muntelui este pervertit, f\u0103cut ambiguu, ap\u0103r\u00e2nd\u00a0<em>sub specie boni<\/em>, adic\u0103 sub falsa aparen\u021b\u0103 a binelui. De fapt, panorama \u00eemplinirii personale se deschide \u00eenaintea lui Isus, posibilitatea de a-\u0219i \u00eencheia misiunea \u00eentr-o clip\u0103 \u0219i cu succes. Nu este oare misiunea lui aceea de a salva lumea? Ei bine, Satana \u00eei ofer\u0103 acest rezultat, un mesianism lume\u0219te, pres\u0103rat cu mari succese.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dup\u0103 \u00eencercarea trupului \u0219i a psihicului, vine acum cea mai insidioas\u0103 dintre ispite, dificil de demascat, deoarece se refer\u0103 la ascultarea pe care Tat\u0103l i-a \u00eencredin\u021bat-o.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dar cu ce pre\u021b? Satana, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00eel invit\u0103 pe Isus s\u0103 se arunce, de data aceasta nu de la cel mai \u00eenalt punct al templului, ci la picioarele sale, cel mai jos punct al crea\u021biei, \u0219i s\u0103-l venereze. \u00cen aceast\u0103 a treia ispit\u0103, lipse\u0219te protasis: \u201eDac\u0103 e\u0219ti Fiul lui Dumnezeu&#8230;\u201d, dar implica\u021bia este \u0219i mai prezent\u0103 \u0219i mai presant\u0103; \u00eentr-adev\u0103r, implica\u021bia merge p\u00e2n\u0103 la a propune o filia\u021bie a lui Satana, pentru a avea control asupra tuturor lucrurilor. Este aceea\u0219i ispit\u0103 care se repet\u0103 \u00een via\u021ba sfin\u021bilor, c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu alternativa de a-L sluji pe Dumnezeu sau de a se l\u0103sa absorbi\u021bi de logica puterii, poate motiva\u021bi de scopuri filantropice. Este ispita celor care, poate cu inten\u021bii nobile, fac un pact cu diavolul pentru a dilua radicalismul cre\u0219tin \u0219i a domestici Evanghelia \u00een cadrul structurilor lume\u0219ti ale puterii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen r\u0103spunsurile lui Isus, evanghelistul folose\u0219te o lectur\u0103 tipologic\u0103 a celor mai traumatice pagini din Vechiul Testament, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Isus, spre deosebire de Israel, av\u00e2nd \u00eencredere numai \u00een Tat\u0103l, iese victorios din ispite.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ruga\u021bi-v\u0103<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>pentru<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>darul<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>p\u00e2inii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 un element de adev\u0103r \u00een ispita p\u00e2inii: evident, trebuie s\u0103 m\u00e2nc\u0103m! Din acest punct de vedere, cererea este bun\u0103. Este, de altfel, ceea ce cerem \u0219i noi \u00een rug\u0103ciune: \u201eD\u0103-ne ast\u0103zi p\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d. Rug\u00e2ndu-ne, mai precis. Este ceea ce ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 israeli\u021bii \u00een de\u0219ert, \u00een loc s\u0103 murmure: s\u0103 cear\u0103 cu \u00eencredere, f\u0103r\u0103 a smulge ajutorul prin murmure (cf. episodul manei \u00een cele dou\u0103 versiuni din Ex 16 \u0219i Num 11). Dumnezeu, \u00eens\u0103, este acum obi\u0219nuit s\u0103 se ocupe de aceast\u0103 sl\u0103biciune ostentativ\u0103 \u0219i arogant\u0103 a fiin\u021belor umane. A\u0219a cum a cusut piei de animale pentru a acoperi goliciunea primilor no\u0219tri p\u0103rin\u021bi (cf.\u00a0Gen\u00a03,21), tot a\u0219a \u0219i \u00een de\u0219ert El \u00ee\u0219i invit\u0103 cu r\u0103bdare poporul s\u0103 fac\u0103 un \u201eexod \u00een cadrul exodului\u201d. El \u0219tie c\u0103 fiin\u021bele umane se confrunt\u0103 cu dou\u0103 mari capcane. Prima este idolul sa\u021biet\u0103\u021bii ca scop \u00een sine, ispita de a se opri, de a \u00eenceta orice c\u0103l\u0103torie de \u00eendat\u0103 ce burta este plin\u0103 \u0219i nevoia este satisf\u0103cut\u0103. A doua capcan\u0103 este acumularea, c\u00e2nd apare obsesia c\u0103 aceast\u0103 sa\u021bietate trebuie s\u0103 fie controlabil\u0103, garantat\u0103 pentru totdeauna (cf.\u00a0Lc\u00a012,19: \u201eAm at\u00e2t de mult\u0103 p\u00e2ine pentru at\u00e2t de mult timp\u201d). \u00cen ciuda murmurelor, Dumnezeu \u00eendepline\u0219te cererea israeli\u021bilor. \u0218i El este de p\u0103rere c\u0103 nu se poate recunoa\u0219te pe Dumnezeu ca Eliberator \u00een timp ce se sufer\u0103 de foame: \u201eVe\u021bi m\u00e2nca carne \u0219i v\u0103 ve\u021bi s\u0103tura cu p\u00e2ine, \u0219i ve\u021bi \u0219ti c\u0103 Eu sunt Domnul\u201d (Num 11,12). Dar tocmai acesta este punctul: aceast\u0103 sa\u021bietate nu trebuie s\u0103 fie \u00eenchis\u0103, ci deschis\u0103 recunoa\u0219terii Domnului ca atare, f\u0103r\u0103 a ne face insensibili \u0219i obtuz fa\u021b\u0103 de nevoile celorlal\u021bi. Dumnezeu d\u0103 p\u00e2ine, dar cu anumite condi\u021bii: trebuie s\u0103 \u201eaduni por\u021bia zilnic\u0103\u201d (Ex 16,4); numai \u201ep\u00e2inea zilnic\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acestea sunt condi\u021biile rela\u021biei, pentru ca darul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 dar; pentru ca p\u00e2inea s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 cu adev\u0103rat \u0219i complet; pentru ca ea s\u0103 ne deschid\u0103 c\u0103tre cunoa\u0219tere \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i, \u00een final, s\u0103 ne elibereze de ne\u00eencredere \u0219i anxietate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">P\u00e2inea care \u201ecade din cer\u201d nu poate fi ambalat\u0103, manipulat\u0103, capitalizat\u0103 sau comercializat\u0103. Darul nu poate deveni proprietate; nici gratuitatea nu poate deveni posesie; altfel, darul putreze\u0219te (cf. Ex 16,20). Trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m aten\u021bia asupra acestui aspect \u2013 putrezirea manei capitalizate. Ne confrunt\u0103m cu o nuan\u021b\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de semnifica\u021bie: lucrul dorit, adic\u0103 darul care ne salveaz\u0103 de nevoi, poate deveni obiectul propriei noastre condamn\u0103ri; poate putrezi \u00een noi \u0219i ne poate cauza moartea. \u0218i acest lucru se aplic\u0103 \u0219i Darului prin excelen\u021b\u0103: \u201eCine m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i bea f\u0103r\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 trupul Domnului, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i bea propria sa condamnare\u201d (1Cor 11, 29). Confrunta\u021bi cu acest pericol, putem \u00een\u021belege profund citatul din\u00a0Dt 8,3: \u201eEste scris: \u00abOmul nu tr\u0103ie\u0219te numai cu p\u00e2ine, ci cu orice cuv\u00e2nt care iese din gura lui Dumnezeu\u00bb\u201d. \u00cen cele din urm\u0103, omul tr\u0103ie\u0219te prin Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Ascultarea<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>unui<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Dumnezeu<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>care este<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>demn de \u00eencredere<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen cea de-a doua ispit\u0103, Isus r\u0103spunde citatului lui Satan f\u0103c\u00e2nd aluzie la Dt 6,16: \u201eS\u0103 nu pui la \u00eencercare pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cum ai f\u0103cut la Masa\u201d. Ispita subtil\u0103 a succesului (inclusiv a succesului religios) este demascat\u0103 prin respingerea senza\u021bionalismului. Satan arunc\u0103 totul \u00een confuzie \u0219i suspiciune, dar Isus r\u0103m\u00e2ne neclintit \u00een \u00eencrederea sa \u00een Tat\u0103l. Nu trebuie s\u0103-L ispitim capricios pe Dumnezeu (cf. \u0219i 1Cor 10,9 cu referire la Num 21,5-6) \u2013 este inutil! \u2013 pentru c\u0103 Dumnezeul lui Isus este demn de \u00eencredere. A treia ispit\u0103 are ca fundal \u00een Vechiul Testament, \u00eentr-un sens negativ, idolatria vi\u021belului de aur (cf. Ex 32); \u00een sens pozitiv, paginile leg\u0103m\u00e2ntului \u00een care YHWH, Dumnezeul gelos, cere \u00eenchinare exclusiv\u0103. Ispita const\u0103 tocmai \u00een \u00eencercarea de a-l convinge pe Isus s\u0103 se \u00eenchine \u0219i lui Satan, arunc\u00e2ndu-se la picioarele lui, pentru a c\u00e2\u0219tiga toate \u00eemp\u0103r\u0103\u021biile p\u0103m\u00e2ntului \u0219i gloria lor. Isus este, de fapt, rege, iar Evanghelia lui Matei insist\u0103 asupra acestui tem\u0103, p\u00e2n\u0103 la titulus crucis. R\u0103spunsul lui Isus (\u201eS\u0103 te \u00eenchini Domnului, Dumnezeului t\u0103u, \u0219i numai Lui s\u0103-I sluje\u0219ti\u201d) este inspirat din Dt 6,13: \u201eS\u0103 te temi de Domnul, Dumnezeul t\u0103u, s\u0103-I sluje\u0219ti \u0219i s\u0103 juri pe numele Lui\u201d. Fiul apar\u021bine numai Tat\u0103lui \u0219i nim\u0103nui altcuiva. Isus ar fi putut s\u0103 se laude cu egalitatea sa cu Tat\u0103l, dar prefer\u0103 s\u0103-I apar\u021bin\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei nu este preg\u0103tit\u0103 prin acte repetate de vasalitate fa\u021b\u0103 de logica luciferian\u0103 a lumii, urm\u0103rind \u00eentunericul deghizat \u00een lumin\u0103, ci prin ascultarea docil\u0103 a Fiului, chiar p\u00e2n\u0103 la moartea pe cruce (cf.\u00a0Fil\u00a02, 9-11).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Retragerea<\/em><\/strong>\u00a0<strong><em>Satanei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus demasc\u0103 \u00een\u0219el\u0103ciunea Celui care dezbin\u0103, d\u00e2nd un exemplu de aderare necondi\u021bionat\u0103 la Tat\u0103l. Satan l-a \u201ep\u0103r\u0103sit\u201d \u00een cele din urm\u0103, iar Tat\u0103l i-a venit imediat \u00een ajutor cu ajutorul \u00eengerilor. Ceea ce Satan i-a promis f\u0103r\u0103 a putea s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 promisiunea, Tat\u0103l \u00eempline\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103 fi promis, pentru c\u0103 Isus este Fiul \u00een care Dumnezeu Tat\u0103l \u0219i-a pus pl\u0103cerea: \u201eEu \u0219i Tat\u0103l suntem una\u201d (In<em>\u00a0<\/em>10,30).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu aceast\u0103 glorie a lui Isus, care iese victorios din ispit\u0103, \u00eencepe lupta noastr\u0103 din Postul Mare, pentru ca \u0219i noi s\u0103 ie\u0219im triumf\u0103tori din \u00eencercare \u0219i s\u0103 avem parte de aceea\u0219i glorie: nu \u00een ciuda fragilit\u0103\u021bii noastre, ci\u00a0<em>datorit\u0103<\/em>\u00a0ei, acum asumat\u0103 \u0219i r\u0103scump\u0103rat\u0103 de Cuv\u00e2ntul \u00centrupat. Dac\u0103 \u00eentreaga poveste a Cuv\u00e2ntului poate fi citit\u0103 \u00een termeni de\u00a0<em>\u00eentrupare profund\u0103\/deep incarnation <\/em>(pentru a folosi expresia teologului danez Niels Gregersen), dipticul botezului \u0219i ispitei reprezint\u0103 simbolul cel mai \u201eimersiv\u201d al acestei pove\u0219ti. Din acel moment, gloria lui Isus este indisolubil legat\u0103 de glorificarea umanit\u0103\u021bii sale \u00een toate aspectele: somatic, psihologic \u0219i spiritual.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 2 februarie\/martie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, <em>Ispitirea lui Isus \u00een pustie<\/em><\/p>\n<p>Hits: 141<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Postului Mare. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. \u00a0 DUMINICA I DIN POSTUL MARE 22 FEBRUARIE 2026 IROSIREA VIE\u021aII de Jose Antonio Pagola Este regretabil s\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":44383,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44382"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44382"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44384,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44382\/revisions\/44384"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}