{"id":44279,"date":"2026-02-15T09:39:21","date_gmt":"2026-02-15T06:39:21","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44279"},"modified":"2026-02-15T09:39:21","modified_gmt":"2026-02-15T06:39:21","slug":"o-morala-cu-adevarat-noua-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/02\/15\/o-morala-cu-adevarat-noua-meditatie-pentru-duminica-a-vi-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eO moral\u0103 cu adev\u0103rat nou\u0103\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a VI-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune \u00a0un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A VI-A TPA A<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>15 FEBRUARIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>S\u0102 NU UCIZI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este cu adev\u0103rat cutremur\u0103tor s\u0103 studiezi rapoartele pe care <em>Amnesty International <\/em>le public\u0103 \u00een fiecare an, cu rigoarea sa bine-cunoscut\u0103, despre \u00eenc\u0103lc\u0103rile drepturilor omului \u00een lume. Zeci de mii de persoane mor anual victime ale masacrelor, execu\u021biilor secrete, proceselor sumare sau ca urmare a torturilor inumane. Unii au fost uci\u0219i la u\u0219a propriei case, \u00een moschei sau \u00een biserici. Al\u021bii au fost elimina\u021bi \u00een sec\u021bii de poli\u021bie, \u00een celule secrete, \u00een caz\u0103rmi militare sau \u00een sedii guvernamentale. Multe dintre aceste persoane au fost executate exclusiv din cauza convingerilor lor politice sau religioase ori din motive de ras\u0103, origine etnic\u0103 sau limb\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este deosebit de \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor s\u0103 consta\u021bi eforturile depuse pentru a ascunde at\u00e2ta nedemnitate: execu\u021bii nocturne, dispari\u021bia victimelor, distrugerea probelor, interven\u021bia \u201eescadroanelor mor\u021bii\u201d \u0219i a for\u021belor paramilitare secrete, interzicerea investiga\u021biilor impar\u021biale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Potrivit datelor disponibile, deceniul anilor \u201990 \u2013 2000 s-a caracterizat printr-un num\u0103r extraordinar de crime \u00een mas\u0103 sau individuale comise chiar de for\u021be guvernamentale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Porunca biblic\u0103 \u201es\u0103 nu ucizi\u201d, asumat\u0103 \u0219i vestit\u0103 \u00een mod radical de Isus, continu\u0103 s\u0103 fie \u00eenc\u0103lcat\u0103 sistematic \u00een lume, inclusiv de c\u0103tre cei care au datoria de a proteja via\u021ba persoanelor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ce putem face fiecare dintre noi \u00een fa\u021ba acestei barbarii mondiale? Cum putem contribui la formarea unei con\u0219tiin\u021be interna\u021bionale care s\u0103 reac\u021bioneze cu mai mult\u0103 fermitate \u00een fa\u021ba unor asemenea atentate abominabile?<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un mijloc simplu, dar eficient, este colaborarea la activitatea pe care <em>Amnesty International<\/em> o desf\u0103\u0219oar\u0103 neobosit. Ac\u021biunea acestui organism prestigios, cu caracter independent, se concentreaz\u0103 mai ales asupra urm\u0103toarelor obiective:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u2013 eliberarea \u201eprizonierilor de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d care nu au recurs la violen\u021b\u0103 \u0219i nici nu au promovat-o, exercit\u00e2nd presiuni asupra autorit\u0103\u021bilor prin scrisori \u0219i memorii \u0219i atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia opiniei publice asupra prizonierilor uita\u021bi;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u2013 promovarea unor procese corecte pentru to\u021bi de\u021binu\u021bii politici, ap\u0103r\u00e2ndu-i de nedrept\u0103\u021bi \u0219i arbitrar;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u2013 identificarea \u0219i denun\u021barea torturii \u0219i a tratamentelor inumane \u0219i degradante aplicate oric\u0103rei categorii de de\u021binu\u021bi;<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u2013 lupta pentru abolirea pedepsei cu moartea, \u00eenc\u0103 \u00een vigoare \u00een peste o sut\u0103 de \u021b\u0103ri, \u0219i desf\u0103\u0219urarea de campanii \u00een fa\u021ba execu\u021biilor iminente ale unor condamna\u021bi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fa\u021ba acestor realit\u0103\u021bi, credinciosul cre\u0219tin este chemat s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 indiferent, ci s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 Evanghelia vie\u021bii prin rug\u0103ciune, solidaritate \u0219i angajare concret\u0103 \u00een ap\u0103rarea demnit\u0103\u021bii fiec\u0103rei persoane umane, creat\u0103 dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> \u2013<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u00ceN\u021aELEPCIUNEA LEGII<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><em>de <\/em><em>Sergio Passeri<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tema legii constituie unul dintre nodurile cruciale ale vie\u021bii sociale. \u00cenc\u0103 din societ\u0103\u021bile arhaice, comunit\u0103\u021bile s-au structurat pornind de la reguli care au contribuit la formarea unui\u00a0<em>ethos<\/em>\u00a0comun, capabil s\u0103 sus\u021bin\u0103 comunitatea uman\u0103. Importan\u021ba antropologic\u0103 ridicat\u0103 a legilor face s\u0103 apar\u0103 spontan o \u00eentrebare: de ce se folose\u0219te Dumnezeu de lege pentru a structura alian\u021ba sa cu omul? \u00cen fond, legile sunt necesare pentru rela\u021biile dintre oameni. \u0218i totu\u0219i, de la prima interdic\u021bie inserat\u0103 \u00een relatarea crea\u021biei (Gen 2,16\u201317) p\u00e2n\u0103 la legea iubirii proclamat\u0103 de Isus (Mc 12,28\u201334), Scriptura este impregnat\u0103 de legi. Este evident c\u0103 folosirea unui singur termen (\u201elege\u201d) f\u0103r\u0103 distinc\u021biile necesare risc\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 creeze confuzie dec\u00e2t s\u0103 lumineze tema. De aceea este indispensabil s\u0103 preciz\u0103m de la \u00eenceput c\u0103 ne referim la un concept larg de lege, f\u0103r\u0103 a intra \u00een specific\u0103ri suplimentare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Pedagogia legii<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Din nefericire, legea se bucur\u0103 de o reputa\u021bie proast\u0103. \u00cen general, i se recunoa\u0219te rolul de a limita libertatea individual\u0103 pentru a crea condi\u021biile unui bine obiectiv \u0219i comun, care rezult\u0103 din respectarea ei. \u00cen acest sens, se vorbe\u0219te despre \u201edispozitivul pedagogic\u201d al legii, care o face util\u0103 pentru a educa, \u00eenc\u0103 din tinere\u021be, persoanele s\u0103 adopte comportamente adecvate binelui urm\u0103rit. Respectarea legilor d\u0103 na\u0219tere unei societ\u0103\u021bi bune. Condi\u021bia cerut\u0103 este \u00eens\u0103 adeziunea voin\u021bei personale la o limitare resim\u021bit\u0103 ca frustrant\u0103, evident\u0103 \u00een formularea negativ\u0103 a poruncilor: \u201es\u0103 nu\u2026\u201d. Astfel, legea apare ca o \u201epovar\u0103\u201d, un\u00a0<em>malum necessarium<\/em>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Este valabil acest lucru \u0219i pentru Biblie? Folose\u0219te Dumnezeu \u201edispozitivul pedagogic\u201d atunci c\u00e2nd interpune legea \u00eentre sine \u0219i om? \u00cen realitate, \u00een Scriptur\u0103 porunca, departe de a fi o limitare a libert\u0103\u021bii, pare mai degrab\u0103 condi\u021bia posibilit\u0103\u021bii ei. Nu este deloc o povar\u0103. \u00cen acest sens, se poate aplica legii o frumoas\u0103 povestire din tradi\u021bia mae\u0219trilor Torei:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2nd Dumnezeu a creat porumbelul, acesta s-a \u00eentors la Creatorul s\u0103u \u0219i s-a pl\u00e2ns: \u201eO, Doamne al universului, este o pisic\u0103 ce m\u0103 urm\u0103re\u0219te mereu \u0219i vrea s\u0103 m\u0103 omoare, iar eu trebuie s\u0103 alerg toat\u0103 ziua cu picioarele mele at\u00e2t de scurte\u201d. Atunci Dumnezeu a avut mil\u0103 de s\u0103rmanul porumbel \u0219i i-a d\u0103ruit dou\u0103 aripi. Dar pu\u021bin dup\u0103 aceea, porumbelul s-a \u00eentors din nou la Creator \u0219i a pl\u00e2ns: \u201eO, Doamne al universului, pisica continu\u0103 s\u0103 m\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u0219i \u00eemi este at\u00e2t de greu s\u0103 alerg cu aripile acestea. Sunt grele \u0219i nu mai pot cu picioarele mele at\u00e2t de mici \u0219i slabe\u201d. Atunci Dumnezeu a z\u00e2mbit \u0219i a spus: \u201eNu \u021bi-am dat aripile ca s\u0103 le por\u021bi, ci ca ele s\u0103 te poarte pe tine\u201d. [\u2026] \u201eNu v-am dat Tora ca s\u0103 fie o povar\u0103 pentru voi \u0219i ca s\u0103 o purta\u021bi, ci ca Tora s\u0103 v\u0103 poarte pe voi\u201d<a href=\"applewebdata:\/\/C617B388-601D-4B4A-9E30-6DB73D0BDE49#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>.<strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Legea pentru dar<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru a \u00een\u021belege \u00een\u021belepciunea legii care transpar\u0103 din Scriptur\u0103, de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 la porunca nou\u0103, este necesar s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o alt\u0103 perspectiv\u0103. Este vorba de a trece de la \u201edispozitivul pedagogic\u201d, adesea activ \u00eentr-o mentalitate exclusiv religioas\u0103, la \u201edispozitivul teologic\u201d, care hr\u0103ne\u0219te \u0219i sus\u021bine o adev\u0103rat\u0103 viziune de credin\u021b\u0103. Dac\u0103 \u00eentre oameni legea func\u021bioneaz\u0103 \u00een vederea unui bine care trebuie ob\u021binut, \u00een Scriptur\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 preponderent contrariul: legea urm\u0103re\u0219te s\u0103 p\u0103streze binele deja primit. Acest lucru reiese din structura narativ\u0103 a textelor \u00een care apare o porunc\u0103 sau un imperativ. \u00cenc\u0103 din Geneza se observ\u0103 c\u0103 prima interdic\u021bie vine dup\u0103 abunden\u021ba darului: \u201ePo\u021bi s\u0103 m\u0103n\u00e2nci din to\u021bi pomii gr\u0103dinii, dar din pomul cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci\u201d (Gen 2,16). Respectarea legii nu este o condi\u021bie pentru a primi bunurile gr\u0103dinii, ci pentru a p\u0103stra darul pe care Dumnezeu l-a pus la dispozi\u021bia omului. \u00cen acest sens, porunca, urm\u00e2nd darul oferit de Creator, ajut\u0103 la recunoa\u0219terea acelei limite necesare pentru a proteja supraabunden\u021ba darului. Aceea\u0219i perspectiv\u0103 teologic\u0103 apare \u00een multe alte pasaje. \u00cen episodul manei, darul precede datoria de a aduna doar por\u021bia zilnic\u0103; neascultarea de aceast\u0103 porunc\u0103 duce la alterarea \u0219i degradarea darului venit din cer (cf. Ex 16,4.20), adic\u0103 la incapacitatea de a-l p\u0103stra.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Legea lui Isus<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceea\u0219i dinamic\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een ambele relat\u0103ri ale celor Zece Cuvinte (Ex 20,1\u201317; Dt 5,6\u201321). \u00centre \u00eenceputul: \u201eEu sunt Domnul Dumnezeul t\u0103u\u201d \u0219i primul imperativ: \u201es\u0103 nu ai al\u021bi dumnezei \u00een afar\u0103 de mine\u201d, se afl\u0103 o afirma\u021bie adesea neglijat\u0103 \u00een cateheza noastr\u0103, dar care exprim\u0103 sensul \u0219i \u00een\u021belepciunea poruncilor: \u201eEu sunt Domnul Dumnezeul t\u0103u, care te-am scos din \u021bara Egiptului, din casa sclaviei\u201d, adic\u0103 \u021bi-am d\u0103ruit libertatea. Poruncile care urmeaz\u0103 nu inten\u021bioneaz\u0103, a\u0219adar, s\u0103 limiteze libertatea poporului Israel, ci s\u0103-l ajute s\u0103 o p\u0103streze, pentru a nu c\u0103dea din nou \u00een alte forme de sclavie. \u201eOmul este sclav pentru c\u0103 libertatea este dificil\u0103, \u00een timp ce sclavia este u\u0219oar\u0103\u201d, scria Berdiaev<a href=\"applewebdata:\/\/C617B388-601D-4B4A-9E30-6DB73D0BDE49#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Darul precede, a\u0219adar, legea, care devine p\u0103zitoarea lui. \u201eBariera legii opre\u0219te \u0219i protejeaz\u0103 de valurile violen\u021bei [\u2026] care amenin\u021b\u0103 crea\u021bia lui Dumnezeu.<a href=\"applewebdata:\/\/C617B388-601D-4B4A-9E30-6DB73D0BDE49#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a>\u201d<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceast\u0103 lumin\u0103 poate fi \u00een\u021beles \u0219i \u201emai multul\u201d pe care Isus \u00eel cere pentru a \u00eemplini Legea. Nu este vorba de o exigen\u021b\u0103 moralist\u0103 mai sever\u0103, ci de o aten\u021bie tot mai \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i mai radical\u0103 \u00een a p\u0103stra darul vie\u021bii noi care ne este d\u0103ruit\u0103. Legea este \u00een slujba vie\u021bii, a\u0219a cum sabatul este \u00een slujba omului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>O MORAL\u0102 CU ADEV\u0102RAT NOU\u0102<\/strong><br \/>\nde <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Proclamarea Fericirilor nu poate r\u0103m\u00e2ne un \u201ebolovan r\u0103t\u0103cit\u201d, izolat. De aceea, \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei, textul care urmeaz\u0103 ne arat\u0103, ca s\u0103 spunem a\u0219a, consecin\u021bele, efectele acelui \u201emanifest\u201d. Iese astfel la lumin\u0103 o moral\u0103 care nu adaug\u0103 c\u00e2teva reguli \u00een plus celor deja existente, ci orienteaz\u0103 spre un spirit radical nou.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este vorba despre morala literei, a prescrip\u021biei exterioare, ci despre morala inimii \u2013 \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sens semitic, ca locul central din care izvor\u0103sc alegerile, deciziile, atitudinile \u0219i comportamentele persoanei. Este un teritoriu \u00een care p\u0103trundem av\u00e2nd ca busol\u0103 sigur\u0103 Cuv\u00e2ntul lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este o moral\u0103 facil\u0103, care s\u0103 aboleasc\u0103 \u201eLegea sau Profe\u021bii\u201d. Dimpotriv\u0103, ceea ce se propune este mult mai angajant \u0219i mai exigent. Prin aceste cuvinte suntem condu\u0219i s\u0103 explor\u0103m zonele obscure ale propriei noastre experien\u021be umane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Astfel, Isus nu se limiteaz\u0103 s\u0103 interzic\u0103 omuciderea, ci atrage aten\u021bia asupra tuturor acelor realit\u0103\u021bi care fac s\u0103 moar\u0103 o persoan\u0103 chiar \u0219i f\u0103r\u0103 a recurge la arme: calomnia care r\u0103ne\u0219te bunul renume al cuiva, acuza\u021biile repetate care lovesc acolo unde omul este mai fragil, suspiciunile \u0219i prejudec\u0103\u021bile care paralizeaz\u0103 convie\u021buirea pa\u0219nic\u0103, gelozia care otr\u0103ve\u0219te orice posibilitate de rela\u021bie senin\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tot astfel, Isus nu se limiteaz\u0103 s\u0103 condamne adulterul, ci lumineaz\u0103 tot ceea ce \u00eel precede \u0219i, \u00eentr-un anumit fel, \u00eel favorizeaz\u0103: toate tentativele de seduc\u021bie care trec prin priviri \u0219i atingeri, tot ceea ce se face cu scopul de a preg\u0103ti \u0219i a consuma tr\u0103darea. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, le cere ucenicilor s\u0103 fie hot\u0103r\u00e2\u021bi \u2013 nu \u00een a-i condamna pe al\u021bii, ci \u00een a smulge din ei \u00een\u0219i\u0219i orice r\u0103d\u0103cin\u0103 a r\u0103ului care a prins deja via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus nu accept\u0103 nici legea care \u00eei oferea evreului posibilitatea divor\u021bului, ci consider\u0103 divor\u021bul ca pe un adulter care contravine planului lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u0218i \u00een ceea ce prive\u0219te jur\u0103mintele, care adesea \u00eel invoc\u0103 pe Dumnezeu \u0219i realit\u0103\u021bile cele mai sacre, Isus \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe urma\u0219ii s\u0103i nu doar s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la ele, ci s\u0103 le fac\u0103 inutile. Cum? Printr-un limbaj franc \u0219i direct, adev\u0103rat \u0219i lipsit de ambiguit\u0103\u021bi, un limbaj care, tocmai de aceea, nu are nevoie s\u0103 fie \u00eent\u0103rit prin formule speciale. Pentru c\u0103 limpezimea lui este semn de adev\u0103r \u0219i autenticitate, iar bl\u00e2nde\u021bea lui m\u0103rturise\u0219te bun\u0103tatea care c\u0103l\u0103uze\u0219te inima omului.<\/p>\n<p><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><strong><em>Ben Sirah 15, 15-20<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cartea lui Ben Sirah ne conduce p\u00e2n\u0103 la Ierusalimul secolului al II-lea \u00ee.Cr., de\u0219i este o oper\u0103 puternic marcat\u0103 de influen\u021be elenistice. Autorul ei, Ben Sirah (este singura oper\u0103 din \u00eentregul Vechi Testament despre care \u0219tim cine a scris-o), era un om cultivat \u0219i un bun cunosc\u0103tor al tradi\u021biilor poporului s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Textul de ast\u0103zi apar\u021bine primei sec\u021biuni a c\u0103r\u021bii, care prezint\u0103 o serie de teme tipice reflec\u021biei sapien\u021biale, menite s\u0103 ofere \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 cu privire la chestiuni existen\u021biale. Multe dintre acestea nu sunt \u00een mod specific religioase, deoarece le reg\u0103sim \u0219i \u00een alte scrieri de \u00een\u021belepciune ale antichit\u0103\u021bii; totu\u0219i, Ecleziasticul le a\u0219az\u0103 \u00een orizontul credin\u021bei lui Israel.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Una dintre temele care apare aici este libertatea uman\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cel mai mare dar pe care fiecare b\u0103rbat \u0219i fiecare femeie \u00eel pot primi, dar \u0219i izvor de dificult\u0103\u021bi. Sirah afirm\u0103 c\u0103 la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103 se afl\u0103 focul \u0219i apa, via\u021ba \u0219i moartea. El nu spune ce trebuie f\u0103cut \u0219i nu ofer\u0103 re\u021bete, ci mai degrab\u0103 invit\u0103 la reflec\u021bie asupra propriei vie\u021bi \u0219i la a o pune \u00eenaintea lui Dumnezeu, chiar dac\u0103 El cunoa\u0219te deja tot ceea ce tr\u0103im.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201eDumnezeul care vede totul\u201d nu este un Dumnezeu care controleaz\u0103, supravegheaz\u0103 \u0219i investigheaz\u0103 asemenea unui procuror, ci Acela care, cunosc\u00e2nd totul despre noi \u00een\u0219ine, este compasiune \u0219i milostivire, a\u0219a cum afirm\u0103 aceea\u0219i carte \u00een 2,11: \u201eDomnul este \u00eendur\u0103tor \u0219i milostiv, iart\u0103 p\u0103catele \u0219i m\u00e2ntuie\u0219te \u00een vreme de str\u00e2mtorare\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>A doua lectur\u0103\u00a0\u00a0 1Cor 2, 6-10<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cuvintele lui Paul din lectura de ast\u0103zi prezint\u0103 ecouri ale apocalipticii; de fapt, el \u00eensu\u0219i folose\u0219te verbul grecesc <em>apokalypt\u014d<\/em>, tradus aici prin \u201erevelat\u201d. Una dintre caracteristicile literaturii apocaliptice este dualismul, un procedeu prin care sunt descrise dou\u0103 realit\u0103\u021bi opuse: una, ascuns\u0103 pentru mul\u021bi, dar adev\u0103rat\u0103 (identificat\u0103 adesea cu imagini precum lumina); cealalt\u0103, mai evident\u0103, dar care se dovede\u0219te \u00een cele din urm\u0103 fals\u0103 (prezentat\u0103, la r\u00e2ndul ei, ca \u00eentuneric sau obscuritate). Prin aceast\u0103 opozi\u021bie se urm\u0103re\u0219te consolidarea identit\u0103\u021bii propriului grup \u0219i sus\u021binerea lui \u00een situa\u021bii deosebit de critice.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceasta este, probabil, r\u0103scrucea \u00een care se afl\u0103 Paul \u00een fa\u021ba corintenilor. Evanghelia lui Isus vestit\u0103 de el, modul de a se situa \u00een via\u021b\u0103 \u0219i felul de a \u00een\u021belege realitatea pe care le propunea erau greu de sus\u021binut, deoarece implicau schimbarea valorilor \u0219i a atitudinilor care p\u00e2n\u0103 atunci fundamentaser\u0103 existen\u021ba corintenilor. Orice transformare cere un efort r\u0103bd\u0103tor \u0219i perseverent \u0219i presupune aducerea aminte a experien\u021belor care au motivat schimbarea. \u00cen acest caz, este vorba despre descoperirea lui Dumnezeu al lui Isus.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia\u00a0\u00a0\u00a0 Mt 5, 17-37<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evanghelia de ast\u0103zi continu\u0103 una dintre p\u0103r\u021bile Predicii de pe Munte, inaugurat\u0103 prin proclamarea Fericirilor. Acest fapt este important, deoarece ofer\u0103 cadrul care ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem ceea ce urmeaz\u0103. \u00cen aceast\u0103 parte a discursului, Isus ne prezint\u0103 diferite precepte ale Legii iudaice, interpretate \u00een lumina \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor vestite \u0219i anticipate de el, al c\u0103rei nucleu central \u00eel constituie tocmai Fericirile.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Una dintre experien\u021bele cele mai importante tr\u0103ite de comunitatea lui Matei, care explic\u0103 unele tr\u0103s\u0103turi ale Evangheliei, este conflictul avut cu sinagoga din Antiohia, localitatea \u00een care aceasta era stabilit\u0103. A fost o polemic\u0103 intraiudaic\u0103, deoarece destinatarii Evangheliei dup\u0103 Matei se sim\u021beau \u00eenc\u0103 parte a iudaismului. De aici \u0219i cuvintele lui Isus: \u201enu am venit s\u0103 desfiin\u021bez, ci s\u0103 dau plin\u0103tate\u201d. Urma\u0219ii lui Isus, pentru care a fost scris\u0103 aceast\u0103 Evanghelie, afirmau c\u0103 \u00eemplinesc Legea, Tora tradi\u021biei lor, \u00eens\u0103 interpretat\u0103 potrivit criteriului iubirii \u0219i al unui mod nou de a-l \u00een\u021belege pe Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Fragmentul extras din cartea lui Ben Sirah (Ecleziasticul) este propus de liturgia de ast\u0103zi \u00een traducerea din latin\u0103 (de aceea exist\u0103 unele diferen\u021be fa\u021b\u0103 de versiunea care urmeaz\u0103 textul grec). Acest fragment \u00eemplete\u0219te c\u00e2teva dintre temele cele mai importante care str\u0103bat \u00eentreaga carte: \u00een\u021belepciunea, teama de Domnul \u0219i libertatea.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><strong>A iubi binele pe care \u00eel faci<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tradi\u021bia sapien\u021bial\u0103 este departe de a fi legalist\u0103: binele nu se s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te pentru c\u0103 este prescris, ci pentru c\u0103 este iubit. Acest lucru reiese \u0219i din fragmentul nostru, care subliniaz\u0103 rolul con\u0219tiin\u021bei \u0219i al libert\u0103\u021bii (\u201e\u00eentinde-\u021bi m\u00e2na spre ceea ce vrei\u201d: v. 17).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen acord cu marea tradi\u021bie biblic\u0103 (cf. Dt 15,20; Ier 21,8), via\u021ba este un continuu a te afla \u00een fa\u021ba unei r\u0103scruci: binele \u0219i r\u0103ul, care corespund vie\u021bii \u0219i mor\u021bii (\u201efocul \u0219i apa\u201d). Via\u021ba \u0219i moartea sunt, \u00eentr-adev\u0103r, rezultatul natural al uneia sau alteia dintre alegeri; nu numai pentru c\u0103 prin ele judec\u0103torul divin r\u0103spl\u0103te\u0219te alegerile drepte sau gre\u0219ite ale oamenilor, ci \u0219i pentru c\u0103 cel care se determin\u0103 pe sine pentru bine stabile\u0219te leg\u0103turi de via\u021b\u0103 cu ceilal\u021bi \u0219i cu lumea, \u00een timp ce, dimpotriv\u0103, cel care alege r\u0103ul seam\u0103n\u0103 moarte \u0219i izolare \u00een jurul s\u0103u (\u201efiec\u0103ruia i se va da ceea ce \u00eei va pl\u0103cea\u201d: v. 18).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Legea d\u0103 na\u0219tere vie\u021bii<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tradi\u021bia sapien\u021bial\u0103 nu este legalist\u0103; de fapt, \u0219i fragmentul nostru recupereaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd dimensiunea vital\u0103 a binelui, care constituie motiva\u021bia de baz\u0103 a oric\u0103rei alegeri bune. Totu\u0219i, Ben Sirah, \u00een cadrul acestei tradi\u021bii, stabile\u0219te \u0219i o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre \u00een\u021belepciune \u0219i lege (cf. celebrul pasaj din Sir 24,23); fragmentul nostru consider\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, ajutorul legii \u00een sus\u021binerea alegerilor binelui. Dumnezeu nu oblig\u0103 pe nimeni s\u0103 aleag\u0103 binele, deoarece o asemenea alegere trebuie s\u0103 fie marcat\u0103 de libertate \u0219i de adeziune personal\u0103, dar \u201enim\u0103nui nu i-a dat permisiunea de a p\u0103c\u0103tui\u201d (v. 21): poruncile lui Dumnezeu au, a\u0219adar, rolul de a sus\u021bine \u0219i de a \u00eenso\u021bi alegerile umane.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen aceste cuvinte apare un motiv recurent al spiritualit\u0103\u021bii biblice: legea face via\u021ba s\u0103 prospere, adic\u0103 o sus\u021bine \u0219i o \u00eenso\u021be\u0219te. Spune Ben Sirah: \u201edac\u0103 vrei s\u0103 p\u0103ze\u0219ti poruncile lui, ele te vor p\u0103zi\u201d (v. 16); poruncile nu sunt o constr\u00e2ngere sau o limitare a vie\u021bii, ci o protec\u021bie \u0219i o ap\u0103rare \u00eempotriva unei autonomii periculoase.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00cen Prima Scrisoare c\u0103tre Corinteni, Paul afirm\u0103 centralitatea crucii \u00een vestirea cre\u0219tin\u0103, subliniindu-i caracterul paradoxal. Modul \u00een\u021belept al lui Dumnezeu de a m\u00e2ntui lumea apare, \u00een ochii oamenilor, ca o nebunie. \u00censeamn\u0103 aceasta c\u0103 orice acces la \u00een\u021belepciune este interzis cre\u0219tinului \u0219i c\u0103 el nu poate urma dec\u00e2t calea unei credin\u021be oarbe?<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Atunci c\u00e2nd Paul vorbe\u0219te despre \u201e\u00een\u021belepciune\u201d, nu trebuie s\u0103 credem c\u0103 el se refer\u0103 la \u00een\u021belepciunea tehnic\u0103 sau practic\u0103 a vie\u021bii (conform tradi\u021biei biblice sapien\u021biale) \u0219i nici la ra\u021bionament sau la \u00eencercarea de a \u00een\u021belege sensul existen\u021bei \u0219i al lumii (potrivit perspectivei filosofiei grece\u0219ti). Pentru Paul este vorba, mai degrab\u0103, de \u00een\u021belepciunea \u201eteologic\u0103\u201d, adic\u0103 de \u00een\u021belegerea lucrurilor lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><strong>Dou\u0103 modele de \u00een\u021belepciune<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Exist\u0103 dou\u0103 modele posibile: \u00een\u021belepciunea lumii \u0219i \u00een\u021belepciunea lui Dumnezeu. \u00cen\u021belepciunea lumii porne\u0219te de jos \u00een sus: este efortul de a-l cunoa\u0219te pe Dumnezeu pornind de la a\u0219tept\u0103rile umane \u0219i de la prejudec\u0103\u021bile religioase; aceast\u0103 \u00een\u021belepciune \u00eens\u0103, din cauza trufiei sale (apar\u021bine \u201est\u0103p\u00e2nitorilor acestei lumi\u201d, v. 6), nu a reu\u0219it s\u0103 descopere specificul Dumnezeului cre\u0219tin (\u201edac\u0103 ar fi cunoscut-o, nu l-ar fi r\u0103stignit pe Domnul slavei\u201d, v. 8). Cu categoriile bunului-sim\u021b \u0219i ale \u00een\u021belepciunii omene\u0219ti, nimeni nu poate ajunge \u2013 oric\u00e2t s-ar str\u0103dui \u2013 s\u0103-l descopere pe Dumnezeu \u00een Cel r\u0103stignit. Este iluzoriu s\u0103 credem c\u0103 putem \u00een\u021belege ra\u021bional pe Dumnezeu \u0219i, abia apoi, s\u0103 ader\u0103m prin credin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen\u021belepciunea lui Dumnezeu, dimpotriv\u0103, este radical sustras\u0103 oric\u0103rui control \u0219i oric\u0103rei voin\u021be umane de dominare (\u201eeste \u00een mister, a r\u0103mas ascuns\u0103 \u0219i Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t-o mai \u00eenainte de veci\u201d, v. 7). Ea porne\u0219te de sus \u00een jos: oamenii pot avea acces la ea nu pe cale ini\u021biatic\u0103 sau ra\u021bional\u0103, ci prin revela\u021bie (\u201enou\u0103 Dumnezeu ni le-a revelat prin Duhul\u201d, v. 10). Cre\u0219tinii intr\u0103 \u00een \u00een\u021belepciune pe calea contempla\u021biei: ca prim pas primesc, \u00een credin\u021b\u0103, revela\u021bia lui Dumnezeu \u0219i \u00eei gust\u0103 frumuse\u021bea. Apoi vor c\u0103uta s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een profunzime tot ceea ce implic\u0103 misterul crucii (\u00een v. 12 Paul va spune c\u0103 \u00een\u021belepciunea const\u0103 \u00een \u201ea cunoa\u0219te ceea ce Dumnezeu ne-a d\u0103ruit\u201d). A\u0219adar, \u0219i \u00een vestirea cre\u0219tin\u0103 exist\u0103 loc pentru cercetare, dar numai \u00een sensul de a analiza \u0219i a \u00een\u021belege ceea ce a f\u0103cut Dumnezeu, nu ceea ce ar dori omul. Este ra\u021biunea omului cea care se conformeaz\u0103 evenimentului Cristos, nu evenimentul care este redus la m\u0103sura ra\u021biunii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Pagina propus\u0103 de liturgia de ast\u0103zi abordeaz\u0103 tema Legii din perspectiva \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei. Este necesar s\u0103 fim aten\u021bi pentru a \u00een\u021belege corect \u00een ce const\u0103 \u201e\u00eemplinirea\u201d pe care Isus a venit s\u0103 o dea Legii, pentru a nu risca s\u0103 introducem o opozi\u021bie gre\u0219it\u0103 \u00eentre Vechiul \u0219i Noul Testament.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>\u00a0<\/em><strong>Isus \u0219i Legea<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Predica de pe Munte este alc\u0103tuit\u0103 cu grij\u0103 de Matei; formula \u201eLegea \u0219i Profe\u021bii\u201d, care desemneaz\u0103 \u00een totalitatea lor Scripturile ebraice, este repetat\u0103 \u00een 5,17 \u0219i \u00een 7,12, \u00eencadr\u00e2nd astfel partea principal\u0103 a discursului. \u00cen aceast\u0103 sec\u021biune se abordeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i interpretarea Torei (5,17\u201348); apoi Isus reia c\u00e2teva elemente fundamentale ale spiritualit\u0103\u021bii profetice (milostenia, rug\u0103ciunea \u0219i postul: 6,1\u201318); \u00een cele din urm\u0103 apar unele \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi de natur\u0103 sapien\u021bial\u0103 (6,19\u20137,12). Aceast\u0103 triparti\u021bie, care urmeaz\u0103 cele trei sec\u021biuni ale Bibliei ebraice (Tora, Nebiim = Profe\u021bii, Ketuvim = Scrierile), scoate \u00een eviden\u021b\u0103 tema central\u0103 aflat\u0103 \u00een inima Predicii de pe Munte: \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus despre Scripturi. Textul de ast\u0103zi pune, a\u0219adar, \u00een lumin\u0103 rela\u021bia dintre Mesia \u0219i Tora. Dup\u0103 introducerea (5,17\u201320), care ofer\u0103 cheia de interpretare pentru tot restul discursului, urmeaz\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 asupra a patru cuvinte concrete ale Scripturii: omuciderea, adulterul, repudierea (divor\u021bul) \u0219i jur\u0103m\u00e2ntul (5,21\u201337).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A reg\u00e2ndi ruptura<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fa\u021ba nout\u0103\u021bii radicale a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu, s-ar putea crede c\u0103 \u00eentre Isus \u0219i Scripturile lui Israel exist\u0103 o ruptur\u0103 net\u0103. \u00cenc\u0103 din vremea primelor erezii (este suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la Marcion), Scriptura ebraic\u0103 \u0219i Evanghelia au riscat s\u0103 fie puse \u00een opozi\u021bie. Chiar dac\u0103 liturgia \u0219i teologia propun dialogul dintre Vechiul \u0219i Noul Testament, nu este \u00eentotdeauna u\u0219or s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat\u0103, din predicare \u0219i din \u00een\u021belegerea comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine, ideea unei contrapunerii radicale \u00eentre Isus \u0219i contextul cultural-religios iudaic.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen realitate, din punct de vedere istoric, separarea net\u0103 dintre cre\u0219tinism \u0219i iudaism nu s-a produs \u00eenainte de secolul al II-lea; prin urmare, nu numai c\u0103 Isus din Nazaret era pe deplin inserat \u0219i \u00een dialog cu rabinismul iudaic, dar \u0219i Evanghelia dup\u0103 Matei (care uneori folose\u0219te tonuri foarte dure, cf. cap. 23) este m\u0103rturia unei comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine care c\u0103uta s\u0103 propun\u0103, \u00een contextul iudaic \u00een care era \u00eenc\u0103 pe deplin integrat\u0103, credin\u021ba \u00een Isus Mesia ca punct de \u00eemplinire al iudaismului.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Sensul \u00eemplinirii<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen Mt 5,17\u201320, Isus \u00eei avertizeaz\u0103 pe ucenicii s\u0103i (\u201es\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 am venit\u201d) \u00eempotriva riscului de a \u00een\u021belege misiunea sa ca o abolire a caracterului normativ al Scripturilor ebraice. Dimpotriv\u0103!<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Termenul folosit de Matei pentru a defini rela\u021bia dintre Isus \u0219i Tora este \u201e\u00eemplinire\u201d (<em>pler\u00f3\u014d<\/em>). Adesea, \u201e\u00eemplinirea\u201d este \u00een\u021beleas\u0103 ca o perfec\u021bionare, ca \u0219i cum via\u021ba \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus ar \u201ecompleta\u201d o lips\u0103 de sens a promisiunii vechi; dac\u0103 ar fi a\u0219a, \u00eens\u0103, odat\u0103 ajuns\u0103 la plin\u0103tate, ceea ce era imperfect ar deveni caduc. Dar Isus este foarte clar \u00een a afirma valabilitatea permanent\u0103 a fiec\u0103rui detaliu al Torei (iota este cea mai mic\u0103 liter\u0103 a alfabetului grecesc, iar tr\u0103s\u0103turile minuscule sunt semne diacritice). Se afirm\u0103, de asemenea, c\u0103 \u2013 de\u0219i exist\u0103 porunci mai importante dec\u00e2t altele (cf. Mt 22,34\u201340) \u2013 soarta \u0219i locul ucenicului lui Isus depind de respectarea tuturor preceptelor Legii; se simte puternic spiritul spiritualit\u0103\u021bii ebraice, potrivit c\u0103reia \u00eentreaga Lege trebuie tr\u0103it\u0103 \u0219i (abia apoi) \u00eenv\u0103\u021bat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219adar, nu exist\u0103 o lege dep\u0103\u0219it\u0103! Dar atunci cum trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u201e\u00eemplinirea\u201d despre care vorbe\u0219te Matei? A\u0219a cum se va vedea clar \u00een aplic\u0103rile la unele porunci ale Legii (5,21\u201348), \u201ea \u00eemplini\u201d \u00eenseamn\u0103 a readuce la str\u0103lucirea de la \u00eenceput \u0219i la inten\u021bia originar\u0103. Isus, \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor autentic \u0219i Trimis escatologic, reveleaz\u0103 sensul deplin pe care Tora \u00eel avea \u00een inten\u021bia originar\u0103 a lui Dumnezeu, Legiuitorul. De-a lungul istoriei, Legea lui Dumnezeu a fost uneori gre\u0219it \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i manipulat\u0103 de oameni; Isus \u00eei red\u0103 sensul \u0219i finalitatea pe care Dumnezeu le-a \u00eenscris \u00een ea. Aceast\u0103 finalitate originar\u0103 este aceea pe care ucenicul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei trebuie s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i dup\u0103 care s\u0103-\u0219i alinieze faptele \u0219i cuvintele.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Iubirea \u00eenseamn\u0103: a nu te mul\u021bumi<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen Evanghelia dup\u0103 Matei, Isus intr\u0103 adesea \u00een dialog polemic cu c\u0103rturarii \u0219i fariseii care, \u00een dorin\u021ba de a a\u0219eza Tora \u00een centrul vie\u021bii, riscau uneori s\u0103 m\u0103soare respectarea Legii printr-o \u00eemplinire pur formal\u0103; \u00eens\u0103 un comportament conform literei normelor nu corespunde \u00eentotdeauna respect\u0103rii adev\u0103rate \u0219i integrale a Legii lui Dumnezeu (cf. Mt 15,1\u20136). Pentru ucenicii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, Isus propune o \u201edreptate mai mare\u201d, caracterizat\u0103 de \u00eemplinirea f\u0103r\u0103 compromisuri a voin\u021bei lui Dumnezeu, nu doar a normelor (5,20). Aplic\u0103rile care urmeaz\u0103 la unele porunci ale Legii ilustreaz\u0103 \u00een ce const\u0103 aceast\u0103 \u201edreptate mai mare\u201d \u0219i modul \u00een care interpretarea lui Isus nu abole\u0219te Legea, ci o readuce la inima ei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Introduse prin formula \u201ea\u021bi auzit c\u0103 s-a spus\u201d (vv. 21.27.31.33), sunt amintite porunca de a nu ucide (Ex 20,13; Dt 5,17), porunca de a nu comite adulter (Ex 20,14; Dt 5,18), prescrip\u021biile despre repudiere (Dt 24,1) \u0219i despre respectarea jur\u0103m\u00e2ntului (Num 30,3). Traducerea italian\u0103 red\u0103 dup\u0103 fiecare porunc\u0103 formula adversativ\u0103 \u201edar eu v\u0103 spun\u201d; \u00een realitate, textul grec (unde apare conjunc\u021bia\u00a0<em>de<\/em>) nu implic\u0103 neap\u0103rat aceast\u0103 nuan\u021b\u0103 de opozi\u021bie. \u021ain\u00e2nd cont de vv. 17\u201320, nu se poate vorbi de o opozi\u021bie \u00eentre porunca veche \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Isus. Se poate traduce mai degrab\u0103: \u201eei bine, eu v\u0103 spun\u201d sau \u201e\u0219i eu v\u0103 spun\u201d, formul\u0103 care introduce modul \u00een care Isus \u00een\u021belege acea porunc\u0103, care nu este abolit\u0103, ci r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103. Isus ofer\u0103 o actualizare a poruncilor pe linia aprofund\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen interpretarea autoritar\u0103 a lui Isus, orientarea este c\u0103tre o Lege care nu trebuie respectat\u0103 doar la nivelul literei. Altfel, ar fi vorba de o moral\u0103 \u201edefensiv\u0103\u201d, de un minim necesar, de dorin\u021ba de a se sim\u021bi \u201e\u00een regul\u0103\u201d; o moral\u0103 lipsit\u0103 de creativitate \u0219i generozitate, o lege opus\u0103 iubirii. Porunca \u2013 citit\u0103 cu aten\u021bie \u2013 reveleaz\u0103, dimpotriv\u0103, visul lui Dumnezeu pentru via\u021ba \u0219i rela\u021biile b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor; pe aceast\u0103 linie Isus recupereaz\u0103 \u201einten\u021bia normei\u201d \u0219i o aprofundeaz\u0103. Dac\u0103 sensul profund al poruncii \u201es\u0103 nu ucizi\u201d (v. 21) este sacralitatea fiec\u0103rei persoane, iar inten\u021bia Legiuitorului este de a-\u0219i p\u0103stra pentru sine cuv\u00e2ntul ultim asupra vie\u021bii fiec\u0103rui om, atunci orice actualizare practic\u0103 a acestei orient\u0103ri nu este doar l\u0103udabil\u0103, ci necesar\u0103 pentru a tr\u0103i cu adev\u0103rat plin\u0103tatea normei. Isus enumer\u0103 astfel c\u00e2teva actualiz\u0103ri: a nu jigni \u0219i a respecta profund (v. 22), a te \u00eemp\u0103ca (vv. 23\u201324), a media (vv. 25\u201326); sunt doar c\u00e2teva dintre miile de concretiz\u0103ri pe care ucenicul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei le va urm\u0103ri cu elan \u0219i creativitate. A\u0219a lucreaz\u0103 iubirea: nu se mul\u021bume\u0219te cu minimul, ci arunc\u0103 inima mereu pu\u021bin mai departe.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>Repudiere: da sau nu?<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Linia interpretativ\u0103 propus\u0103 de Isus pentru porunca \u201es\u0103 nu ucizi\u201d este analog\u0103 cu cea a celorlalte porunci. Este \u00eens\u0103 necesar un discurs aparte pentru prescrip\u021bia privind actul repudierei (v. 31), care, spre deosebire de celelalte, este aici practic revocat\u0103. Tora prevede posibilitatea ca un b\u0103rbat s\u0103-\u0219i repudieze so\u021bia; Isus nu se opune frontal divor\u021bului, dar o face implicit, afirm\u00e2nd c\u0103 o nou\u0103 uniune echivaleaz\u0103 cu un adulter. Care este \u00eens\u0103 inten\u021bia din spatele normei privind repudierea? Potrivit interpret\u0103rii lui Isus (explicat\u0103 \u00een 19,3\u20139), aceast\u0103 norm\u0103 este, de fapt, o concesie, secundar\u0103 fa\u021b\u0103 de proiectul \u00eenscris \u00een crea\u021bie \u0219i revelat \u00een Gen 1,27; 2,24. Este o posibilitate acordat\u0103 oamenilor \u201ecu inima \u00eempietrit\u0103\u201d care, nefiind capabili s\u0103 corespund\u0103 proiectului crea\u021bional al unirii indisolubile, primesc de la Moise posibilitatea divor\u021bului, cu condi\u021bia ca acesta s\u0103 fie reglementat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu pun\u0103 \u00een pericol femeia repudiat\u0103 (acesta este motivul documentului de repudiere).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A\u0219adar, ceea ce Isus revoc\u0103 este concesia fa\u021b\u0103 de unirea indisolubil\u0103 dintre b\u0103rbat \u0219i femeie; aceasta nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme \u0219i mai mult inten\u021bia originar\u0103 a lui Dumnezeu, potrivit c\u0103reia omul nu trebuie \u201es\u0103 despart\u0103 ceea ce Dumnezeu a unit\u201d (19,6). \u00cen acest caz, aprofundarea adus\u0103 de Isus normei const\u0103 \u00een redescoperirea str\u0103lucirii originare care \u00eei st\u0103 la baz\u0103 \u0219i pe care fragilitatea uman\u0103 o \u00eentunecase complet. Devine astfel evident c\u0103 sensul Legii nu rezid\u0103 \u00eentotdeauna \u00een liter\u0103; dimpotriv\u0103, \u00een acest caz literalismul este calea cea mai comod\u0103. \u201eA merge mai departe\u201d cu Isus ne conduce s\u0103 lu\u0103m \u00een serios cerin\u021ba divin\u0103 originar\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 2\/februarie-martie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/C617B388-601D-4B4A-9E30-6DB73D0BDE49#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> C. DI SANTE, <em>Decalogo: le Dieci parole. Comandamento e libert\u00e0, <\/em>Cittadella, Assisi 2007, 127-128.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/C617B388-601D-4B4A-9E30-6DB73D0BDE49#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> N. BERDJAEV,<em> Schiavit\u00f9. e libert\u00e0. dell\u2019uomo, <\/em>Bompiani, Milano 2010, 201.<\/p>\n<p><a href=\"applewebdata:\/\/C617B388-601D-4B4A-9E30-6DB73D0BDE49#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> M. BERGAMASCHI,<em> La siepe dei maestri. Trentasette luci dal Talmud, <\/em>Queriniana, Brescia 2025, 45.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Imagine: James Tissot, <em>Isus predic\u00e2nd din barc\u0103<\/em><\/p>\n<p>Hits: 121<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune \u00a0un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A VI-A TPA A 15 FEBRUARIE 2026 S\u0102 NU UCIZI de Jose Antonio Pagola Este cu adev\u0103rat cutremur\u0103tor s\u0103 studiezi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":44281,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44279"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44279"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44279\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44282,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44279\/revisions\/44282"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44281"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}