{"id":44199,"date":"2026-02-08T08:55:57","date_gmt":"2026-02-08T05:55:57","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44199"},"modified":"2026-02-08T08:55:57","modified_gmt":"2026-02-08T05:55:57","slug":"curajul-de-nu-a-fi-perfecti-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/02\/08\/curajul-de-nu-a-fi-perfecti-meditatie-pentru-duminica-a-v-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eCurajul de nu a fi perfec\u021bi\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica a V-a de peste an"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

\n

DUMINICA A V-A TPA A<\/u><\/strong><\/p>\n

8 FEBRUARIE 2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>CURAJUL DE A NU FI PERFEC\u021aI<\/strong><\/p>\n

de Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n

Oamenii tind s\u0103 par\u0103 \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi mai inteligen\u021bi, mai buni, mai nobili dec\u00e2t sunt \u00een realitate. Ne petrecem via\u021ba \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne ascundem defectele pentru a afi\u0219a, \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi \u0219i a noastr\u0103 \u00een\u0219ine, o perfec\u021biune pe care nu o avem.<\/p>\n

Psihologii spun c\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 se datoreaz\u0103, mai ales, dorin\u021bei de a ne afirma \u00een fa\u021ba noastr\u0103 \u00een\u0219ine \u0219i a celorlal\u021bi, pentru a ne ap\u0103ra astfel de posibila lor superioritate.<\/p>\n

Ne lipse\u0219te adev\u0103rul \u201efaptelor bune\u201d \u0219i ne umplem via\u021ba de vorbe goale \u0219i de tot felul de discu\u021bii.<\/p>\n

Nu suntem capabili s\u0103 oferim copilului un exemplu de via\u021b\u0103 demn\u0103 \u0219i ne petrecem zilele moraliz\u00e2ndu-l \u0219i cer\u00e2ndu-i ceea ce noi \u00een\u0219ine nu tr\u0103im.<\/p>\n

Nu suntem consecven\u021bi cu credin\u021ba noastr\u0103 cre\u0219tin\u0103 \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne justific\u0103m critic\u00e2ndu-i pe cei care au abandonat practica religioas\u0103. Nu suntem martori ai Evangheliei \u0219i ne dedic\u0103m s\u0103 o predic\u0103m altora.<\/p>\n

Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencepem prin a recunoa\u0219te cu r\u0103bdare limit\u0103rile \u0219i incoeren\u021bele noastre, pentru a putea prezenta celorlal\u021bi doar adev\u0103rul vie\u021bii noastre.<\/p>\n

Dac\u0103 avem curajul s\u0103 ne accept\u0103m mediocritatea, ne vom deschide mai u\u0219or ac\u021biunii acelui Dumnezeu care poate \u00eenc\u0103 s\u0103 ne transforme via\u021ba.<\/p>\n

Isus vorbe\u0219te despre pericolul ca \u201esarea s\u0103-\u0219i piard\u0103 gustul\u201d. Sf\u00e2ntul Ioan al Crucii spune acela\u0219i lucru \u00een alt mod: \u201eDumnezeu s\u0103 v\u0103 fereasc\u0103 de a \u00eencepe s\u0103 se strice sarea, c\u0103ci, de\u0219i ar p\u0103rea c\u0103 face ceva la exterior, \u00een substan\u021b\u0103 nu va fi nimic, atunci c\u00e2nd este sigur c\u0103 faptele bune nu se pot face dec\u00e2t prin puterea lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

Pentru a fi \u201esarea p\u0103m\u00e2ntului\u201d, important nu este activismul, agita\u021bia sau protagonismul superficial, ci \u201efaptele bune\u201d care se nasc din iubirea fa\u021b\u0103 de acel Dumnezeu care lucreaz\u0103 \u00een noi.<\/p>\n

Cu c\u00e2t\u0103 aten\u021bie ar trebui s\u0103 ascult\u0103m ast\u0103zi, \u00een interiorul Bisericii, aceste cuvinte ale aceluia\u0219i Ioan al Crucii: \u201eS\u0103 ia aminte, a\u0219adar, cei care sunt foarte activi \u0219i cred c\u0103 pot c\u00e2\u0219tiga lumea prin predicile lor \u0219i prin lucr\u0103rile exterioare, c\u0103 mult mai mult folos ar aduce Bisericii \u0219i mult mai mult i-ar pl\u0103cea lui Dumnezeu\u2026 dac\u0103 ar cheltui m\u0103car jum\u0103tate din acest timp st\u00e2nd cu Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune\u201d.<\/p>\n

Altfel, potrivit doctorului mistic, \u201etotul este a bate cu ciocanul \u0219i a face pu\u021bin mai mult dec\u00e2t nimic, \u0219i uneori nimic, ba chiar uneori pagub\u0103\u201d. \u00cen mijlocul at\u00e2tor activit\u0103\u021bi \u0219i agita\u021bie, unde sunt \u201efaptele noastre bune\u201d?<\/p>\n

ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong> \u2013<\/strong><\/p>\n

UCENICII LUI ISUS, SARE \u0218I LUMIN\u0102 A LUMII<\/strong><\/p>\n

de Erio Castellucci<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Cine \u0219tie ce impresie le-o fi f\u0103cut ucenicilor aceast\u0103 misiune neobi\u0219nuit\u0103: s\u0103 fie sare \u0219i lumin\u0103 a lumii. Dup\u0103 Fericiri, cu siguran\u021b\u0103 nu se puteau a\u0219tepta s\u0103 fie califica\u021bi drept o armat\u0103 \u00een\u0219irat\u0103 de lupt\u0103 sau o fort\u0103rea\u021b\u0103 bine \u00eent\u0103rit\u0103. Dar, cel pu\u021bin, ucenicii ar fi putut imagina o continuitate cu promisiunea de a deveni \u201epescari de oameni\u201d, pe care Isus o f\u0103cuse cu pu\u021bin timp \u00eenainte unora dintre ei. \u00cen schimb apar aceste dou\u0103 elemente naturale: sarea \u0219i lumina. De ce a ales tocmai aceste imagini?<\/p>\n

A fi-pentru ucenici<\/strong><\/p>\n

Poate pentru c\u0103 au ceva important \u00een comun: nu atrag aten\u021bia asupra lor \u00een\u0219i\u0219i, ci scot \u00een eviden\u021b\u0103 altceva. Sarea d\u0103 gust m\u00e2nc\u0103rii, lumina face vizibile contururile lucrurilor. Sarea \u0219i lumina, luate \u00een sine, sunt elemente aproape inconsistente \u0219i nu pot fi folosite ca atare: dac\u0103 cineva este fl\u0103m\u00e2nd, nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 sare, ci un aliment asezonat cu sare; dac\u0103 cineva vrea s\u0103 vad\u0103 noaptea, nu \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 o lamp\u0103 spre ochi, ci spre obiecte; iar dac\u0103 vrea s\u0103 vad\u0103 ziua, nu prive\u0219te soarele, ci lucrurile luminate de el. Natura acestor dou\u0103 elemente este aceea de a fi \u201epentru\u201d altul, nu pentru ele \u00eensele. \u00centr-un anumit sens, sarea \u0219i lumina trebuie s\u0103 se dizolve, s\u0103 dispar\u0103, pentru a-\u0219i \u00eemplini bine menirea. De aceea Isus le spune ucenicilor s\u0103i, \u00eentregii Biserici, s\u0103 nu atrag\u0103 oamenii la ei \u00een\u0219i\u0219i, s\u0103 nu se pun\u0103 \u00een centru, ci s\u0103-i slujeasc\u0103 cu umilin\u021b\u0103 pe ceilal\u021bi. A\u0219a a f\u0103cut el \u00eensu\u0219i: nu \u0219i-a construit un piedestal pentru a ie\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103, ci s-a a\u0219ezat la picioarele celorlal\u021bi (cf. In 13); nu a venit ca s\u0103 fie slujit, ci ca s\u0103 slujeasc\u0103 (cf. Mc 10,45). Biserica exist\u0103 nu pentru a se pune \u00een centru, ci pentru a fi sare \u0219i lumin\u0103, pentru a da gust \u0219i culoare vie\u021bii oamenilor prin vestirea \u0219i m\u0103rturia Evangheliei.<\/p>\n

Evitarea excesului<\/strong><\/p>\n

O a doua caracteristic\u0103 este comun\u0103 s\u0103rii \u0219i luminii: necesitatea unui dozaj potrivit, altfel devin insuportabile sau inutile. Dac\u0103 sarea este prea mult\u0103, m\u00e2nc\u0103rurile devin dezgust\u0103toare, iar dac\u0103 este prea pu\u021bin\u0103, r\u0103m\u00e2n fade; dac\u0103 lumina este prea orbitoare, devine deranjant\u0103, iar dac\u0103 este prea slab\u0103, \u00eempiedic\u0103 vederea. M\u0103rturia cre\u0219tin\u0103 trebuie dozat\u0103 \u00een mod corect.<\/p>\n

Nu poate c\u0103dea \u00een excesele arogan\u021bei, ale violen\u021bei verbale sau fizice \u0219i ale atacului sistematic \u00eempotriva lumii, ca \u0219i cum aceasta ar fi plin\u0103 de du\u0219mani. Dar nu poate c\u0103dea nici \u00een excesele opuse ale timidit\u0103\u021bii, invizibilit\u0103\u021bii \u0219i fricii de a lua pozi\u021bie. Metoda ucenicilor cuprinde inseparabil dialogul cu to\u021bi \u0219i vestirea lui Cristos, primirea adev\u0103rului \u0219i a binelui prezent pretutindeni \u0219i m\u0103rturia frumuse\u021bii de a fi cre\u0219tini.<\/p>\n

\u00cengrijirea rela\u021biei<\/strong><\/p>\n

Conciliul Vatican II a exprimat aceast\u0103 viziune despre Biseric\u0103 atunci c\u00e2nd a afirmat c\u0103 ea este \u201eca un sacrament, adic\u0103 semn \u0219i instrument al unirii intime cu Dumnezeu \u0219i al unit\u0103\u021bii \u00eentregului neam omenesc\u201d (LG 1). Biserica este \u201esemn \u0219i instrument\u201d, adic\u0103 un mijloc, nu scopul: scopul este unitatea cu Dumnezeu \u0219i \u00eentre oameni. Atunci c\u00e2nd Biserica atrage spre ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een loc s\u0103 trimit\u0103 la Dumnezeu, c\u00e2nd cre\u0219tinii sunt mai preocupa\u021bi s\u0103-\u0219i sporeasc\u0103 puterea \u0219i influen\u021ba dec\u00e2t s\u0103-\u0219i pun\u0103 darurile \u00een slujba cre\u0219terii iubirii, drept\u0103\u021bii \u0219i p\u0103cii \u00eentre oameni \u0219i cu Dumnezeu, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s-au \u00eendep\u0103rtat de voin\u021ba lui Isus. Uneori, \u00een comunit\u0103\u021bile noastre cre\u0219tine, avem impresia c\u0103 se acord\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie solni\u021bei dec\u00e2t s\u0103rii sau candelabrului dec\u00e2t luminii: adic\u0103 se cheltuiesc mult timp \u0219i multe energii pentru \u00eengrijirea structurilor \u0219i a organiz\u0103rii \u0219i se neglijeaz\u0103 rela\u021biile. Organizarea este necesar\u0103, dar trebuie s\u0103 fie \u00een slujba rela\u021biilor \u0219i nu invers.<\/p>\n

A ne p\u0103stra \u00een via\u021ba de zi cu zi<\/strong><\/p>\n

Centralitatea rela\u021biilor cere ca m\u0103rturia cre\u0219tin\u0103 s\u0103 prind\u0103 trup \u00een comunit\u0103\u021bi \u201epe m\u0103sura omului\u201d. Chiar \u0219i \u00een marile parohii, \u00een mi\u0219c\u0103ri sau asocia\u021bii, este necesar s\u0103 se formeze mici comunit\u0103\u021bi sau \u201ecomunit\u0103\u021bi domestice\u201d, \u00een care s\u0103 fie posibil s\u0103 ne adun\u0103m \u00een jurul Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, s\u0103 ne ascult\u0103m \u0219i s\u0103 ne ocrotim unii pe al\u021bii. Nu pentru a deveni cuiburi lini\u0219titoare, ci pentru a ne preg\u0103ti pentru misiunea \u00een lume: cum se p\u0103streaz\u0103 gustul s\u0103rii \u0219i cum se asigur\u0103 limpezimea luminii, dac\u0103 nu prin ascultarea Evangheliei \u0219i via\u021ba fratern\u0103? Nu formele spectaculoase \u0219i grandioase atrag la credin\u021b\u0103, ci \u00eenr\u0103d\u0103cinarea credin\u021bei, a speran\u021bei \u0219i a iubirii \u00een \u021besutul cotidian al societ\u0103\u021bii, care treze\u0219te \u00eentreb\u0103ri \u0219i transmite o promisiune de via\u021b\u0103.<\/p>\n

\n

F\u0102R\u0102 OSTENTA\u021aIE, DAR NICI CU TIMIDITATE<\/strong>
\nde Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care boala exhibi\u021bionismului se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te ca o pat\u0103 de ulei. Totul este expus, oferit publicului. Chiar \u0219i aspectele cele mai intime \u0219i mai profunde ale existen\u021bei umane, cele care ar trebui p\u0103strate cu respect \u0219i sim\u021bul pudoarei. Astfel, caritatea, promovat\u0103 \u00een mod abil, ajunge s\u0103 fac\u0103 parte din strategiile de marketing. A face bine, da, dar f\u0103r\u0103 a pierde din vedere c\u00e2\u0219tigul care provine dintr-o imagine bun\u0103 a propriei companii.<\/p>\n

Oare \u0219i comunitatea cre\u0219tinilor trebuie s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 logic\u0103 pentru a supravie\u021bui? Trebuie s\u0103-\u0219i relanseze imaginea pentru a avea un viitor, pentru a atrage noi adep\u021bi, pentru a-\u0219i \u00eemplini misiunea? \u00cen spatele tuturor acestora nu se ascunde, \u00eens\u0103, o evident\u0103 lips\u0103 de credin\u021b\u0103, o subevaluare a propriului \u201eprodus\u201d, redus la marf\u0103 de v\u00e2ndut cu orice pre\u021b? Dorin\u021ba de eficien\u021b\u0103, de a ob\u021bine rezultate mai mari \u00een cel mai scurt timp posibil, nu risc\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 pierdem din vedere rodnicia Evangheliei?<\/p>\n

Evanghelia de ast\u0103zi pare s\u0103 ne ofere o orientare foarte clar\u0103 cu privire la m\u0103rturia cre\u0219tin\u0103. Isus le cere ucenicilor s\u0103 fie sare a p\u0103m\u00e2ntului \u0219i lumin\u0103 a lumii. Nu le cere s\u0103 mearg\u0103 grupa\u021bi pentru a atrage privirile, nici s\u0103 se doteze cu o uniform\u0103 identic\u0103 pentru a fi recunoscu\u021bi de la distan\u021b\u0103 \u0219i pentru a oferi o imagine puternic\u0103 a propriei consisten\u021be. Sarea \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te func\u021bia atunci c\u00e2nd accept\u0103 s\u0103 se dizolve, s\u0103 dispar\u0103 pentru a se face \u201esim\u021bit\u0103\u201d. A\u0219a ar trebui s\u0103 fie \u0219i cre\u0219tinii: r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u00een cele mai diverse activit\u0103\u021bi, \u00een numeroasele domenii ale societ\u0103\u021bii, dar capabili s\u0103 fac\u0103 perceptibil \u201egustul\u201d lui Isus, prin stilul lor, prin alegerile lor, prin gesturile lor.<\/p>\n

Isus le cere ai s\u0103i s\u0103 fie lumin\u0103, adic\u0103 s\u0103 nu ezite s\u0103 traseze drumuri de libertate, chiar cu riscul de a-\u0219i r\u0103ni m\u00e2inile, de a pl\u0103ti un pre\u021b mare pentru a face s\u0103 triumfe dreptatea, de a deschide orizonturi de speran\u021b\u0103, ca un serviciu bl\u00e2nd \u0219i fidel planului lui Dumnezeu. Nu pentru a fi recunoscute capacit\u0103\u021bile lor sau meritele lor, ci pentru ca Dumnezeu s\u0103 fie l\u0103udat. Doar prin iubirea sa b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile pot construi spa\u021bii de primire, de fraternitate, de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire \u0219i de bucurie.<\/p>\n

\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Isaia 58, 7-10<\/em><\/strong><\/p>\n

Textul apar\u021bine operei numite \u201eAl Treilea Isaia\u201d, care, de\u0219i este inclus\u0103 \u00een cartea atribuit\u0103 profetului, a fost redactat\u0103 mult mai t\u00e2rziu, foarte probabil la sf\u00e2r\u0219itul secolului al VI-lea \u00ee.Cr. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, o parte a poporului se \u00eentorsese deja \u00een Iuda dup\u0103 exilul din Babilon. Ceea ce se eviden\u021biaz\u0103 cel mai mult \u00een versetele pe care le-am citit este invita\u021bia de a acorda aten\u021bie celor care sunt victime ale inegalit\u0103\u021bii \u0219i nedrept\u0103\u021bii (cei fl\u0103m\u00e2nzi, cei f\u0103r\u0103 ad\u0103post, cei goi), de a ne \u00eentreba pe noi \u00een\u0219ine ce atitudini contribuie la generarea \u0219i men\u021binerea acestei situa\u021bii (a-l oprima pe cel\u0103lalt, a amenin\u021ba, a vorbi de r\u0103u) \u0219i de a identifica prezen\u021ba lui Dumnezeu cu procesul (\u0219i drumul) de a face posibil\u0103 o realitate nou\u0103.<\/p>\n

Se pare c\u0103 una dintre problemele cu care a trebuit s\u0103 se confrunte Al Treilea Isaia a fost \u00eentrebarea pe care \u0219i-o punea poporul despre Dumnezeu: este El cu noi? unde este? de ce nu \u00eel descoperim? \u00cen acest context, opera identific\u0103 \u00eentr-un mod ferm manifestarea lui Dumnezeu cu refacerea vie\u021bilor r\u0103nite, fr\u00e2nte, dispre\u021buite din cauza nedrept\u0103\u021bii; educ\u0103 privirea (unde ne \u00eendrept\u0103m ochii? la ce privim?) \u0219i inima (\u00een ce ne angaj\u0103m propria via\u021b\u0103?).<\/p>\n

A doua lectur\u0103\u00a0\u00a0 1Cor 2, 1-5<\/em><\/strong><\/p>\n

Prin aceste cuvinte, Paul urm\u0103re\u0219te s\u0103 le arate corintenilor legitimitatea misiunii sale, precum \u0219i viziunea sa \u00een ceea ce prive\u0219te care trebuie s\u0103 fie pilonii vie\u021bii urma\u0219ilor lui Isus \u00eentr-o situa\u021bie care, \u00een lumina datelor din scrisori, era foarte amenin\u021b\u0103toare \u0219i vulnerabil\u0103. Discursul s\u0103u poate p\u0103rea pu\u021bin eficient. Retorica greac\u0103 (arta de a construi un discurs persuasiv, capabil s\u0103 conving\u0103 \u0219i s\u0103 transforme auditoriul), at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een contextul greco-roman, nu se baza pe lipsa de \u00een\u021belepciune a vorbitorului, pe sl\u0103biciunea sau nesiguran\u021ba acestuia, ci dimpotriv\u0103.<\/p>\n

\u00censeamn\u0103 aceasta c\u0103 Paul nu cuno\u0219tea retorica? Nicidecum. Ceea ce face Paul este s\u0103 inverseze logica, nu pentru ca discursul s\u0103u s\u0103-\u0219i piard\u0103 capacitatea de persuasiune, ci pentru a ob\u021bine un tip de persuasiune care s\u0103 fie \u00een slujba Evangheliei lui Isus \u0219i a Dumnezeului lui Isus. Spus altfel: Paul folose\u0219te toate mijloacele de care dispune pentru ca cei care alc\u0103tuiesc comunit\u0103\u021bile sale s\u0103 se uneasc\u0103 cu logica (sau ilogica) crucii. Nu o face cu pu\u021bin\u0103 inteligen\u021b\u0103, ci cu mult\u0103, pentru a-i determina pe membrii grupurilor formate de el s\u0103-\u0219i schimbe modul de a \u00een\u021belege realitatea \u0219i de a fi \u00een lume. A privi via\u021ba din perspectiva Celui r\u0103stignit \u00eenseamn\u0103 a da valoare persoanelor, sarcinilor \u0219i ac\u021biunilor care nu se bucur\u0103 de recunoa\u0219tere dup\u0103 criteriile sociale conven\u021bionale.<\/p>\n

Evanghelia\u00a0\u00a0\u00a0 Mt 5, 13-16<\/em><\/strong><\/p>\n

Parabola despre sare s-a p\u0103strat la Marcu, Matei \u0219i Luca. Totu\u0219i, Matei este singurul care a unit-o cu cea despre lumina lumii (care nu se g\u0103se\u0219te \u00een celelalte evanghelii sinoptice) \u0219i cu cea despre lamp\u0103 (pe care Luca o include de asemenea \u00een opera sa). Cel mai probabil, versetele de ast\u0103zi, a\u0219a cum apar aici, se datoreaz\u0103 activit\u0103\u021bii redac\u021bionale a lui Matei, care pare s\u0103 fi dorit s\u0103 uneasc\u0103 aceste ziceri ale lui Isus, probabil independente \u00een originea lor, \u0219i s\u0103 le prezinte \u00eempreun\u0103 cu Fericirile (aflate \u00een sec\u021biunea precedent\u0103), \u00eentr-un fel de \u201eprim\u0103 concluzie\u201d.<\/p>\n

Via\u021ba dup\u0103 Fericiri, ne spune Matei, este ceea ce face ca urma\u0219ii lui Isus s\u0103 fie sare a p\u0103m\u00e2ntului, lumin\u0103 a lumii, lamp\u0103 pentru cei care locuiesc \u00een cas\u0103. Atrage aten\u021bia modul \u00een care toate acestea sunt exprimate, deoarece ceea ce afirm\u0103 indirect cuvintele lui Isus este c\u0103 discipolii s\u0103i sunt deja sare, lumin\u0103 \u0219i lamp\u0103. Nu spune c\u0103 \u201evor fi\u201d, ci c\u0103 \u201esunt deja\u201d. Aici nu este vorba at\u00e2t de o sarcin\u0103 sau de un obiectiv de atins, c\u00e2t de o mare \u00eencredere \u00een prezen\u021ba \u0219i ac\u021biunea lui Dumnezeu \u00een fiecare dintre ei \u0219i, de asemenea, de un mod de a spune c\u0103 Dumnezeu a pus deja \u00een fiecare capacitatea de a da gust \u0219i de a lumina.<\/p>\n

\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Fragmentul, extras dintr-unul dintre discursurile divine ale celei de-a treia p\u0103r\u021bi a C\u0103r\u021bii profetului Isaia, este r\u0103spunsul lui Dumnezeu la pl\u00e2ngerea poporului: \u201eDe ce s\u0103 postim, dac\u0103 tu nici m\u0103car nu iei seama?\u201d (Is 58,3). Poporul sus\u021bine c\u0103 \u00eel caut\u0103 pe Dumnezeu, \u00eens\u0103 postul s\u0103u nu produce roadele pe care le a\u0219teapt\u0103. Ce va r\u0103spunde Domnul?<\/em><\/p>\n

Lucr\u0103ri de reconciliere<\/strong><\/p>\n

Poporul practic\u0103 postul, fiind convins c\u0103, prin acesta, poate tr\u0103i comuniunea cu Dumnezeu; \u00eens\u0103 acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Atunci se pl\u00e2nge \u0219i intr\u0103 \u00een disput\u0103 cu Dumnezeu, pentru c\u0103 simte c\u0103 ar avea dreptul la o schimbare din partea lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de el; \u00een realitate, Dumnezeu este cel care a\u0219teapt\u0103 o schimbare din partea poporului. Dac\u0103 \u00ee\u0219i va schimba atitudinea, poporul se va putea bucura de rela\u021bia cu Dumnezeu (\u201evei striga dup\u0103 ajutor, iar el va spune: \u00abIat\u0103-m\u0103\u00bb\u201d: v. 9a).<\/p>\n

Cerin\u021bele lui Dumnezeu sunt formulate \u00eentr-un mod care las\u0103 loc libert\u0103\u021bii: mai \u00eent\u00e2i printr-o \u00eentrebare retoric\u0103 ce dezv\u0103luie punctul de vedere al lui Dumnezeu (v. 7), apoi printr-o propozi\u021bie condi\u021bional\u0103 de care sunt legate anumite promisiuni (vv. 9b\u201310); nu apar imperative. Este vorba despre o alegere liber\u0103, care poate fi f\u0103cut\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere promisiunile lui Dumnezeu.<\/p>\n

Sunt ac\u021biuni foarte concrete \u0219i \u201eorizontale\u201d, centrate pe eliberarea \u0219i \u00eengrijirea aproapelui. Cine dore\u0219te s\u0103 experimenteze comuniunea cu Dumnezeu \u0219i m\u00e2ntuirea sa nu poate face altceva dec\u00e2t s\u0103 intre \u00een logica comuniunii \u0219i a grijii fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt; numai \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii \u0219i a carit\u0103\u021bii, postul va putea redeveni nu o simpl\u0103 practic\u0103 ascetic\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een sine, ci un adev\u0103rat instrument de rela\u021bie cu Dumnezeu.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen Prima Scrisoare c\u0103tre Corinteni (cap. 1\u20134), Paul dezvolt\u0103 reflec\u021bia asupra stilului paradoxal al lui Dumnezeu, care m\u00e2ntuie\u0219te lumea nu prin fapte puternice sau prin \u00eemplinirea a\u0219tept\u0103rilor omene\u0219ti considerate ra\u021bionale, ci prin vulnerabilitatea iubirii r\u0103stignite.<\/em><\/p>\n

\u201eCuv\u00e2ntul crucii<\/strong>\u201d (cf. 1Cor 1,18) define\u0219te vestirea lui Paul. Mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 crucea \u2013 modul paradoxal prin care Dumnezeu m\u00e2ntuie\u0219te lumea \u2013 constituie con\u021binutul vestirii sale: Paul nu face ra\u021bionamente subtile \u0219i nici predici exhortative elaborate, ci relateaz\u0103 pur \u0219i simplu un eveniment, acela al mor\u021bii lui Cristos (\u201ec\u0103ci n-am socotit s\u0103 \u0219tiu altceva \u00eentre voi dec\u00e2t pe Isus Cristos, \u0219i pe acesta r\u0103stignit\u201d: 2,2). \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 \u0219i stilul vestirii lui Paul este marcat de sl\u0103biciunea crucii: el nu se bazeaz\u0103 pe modalit\u0103\u021bi persuasive de comunicare a mesajului (a\u0219a cum f\u0103ceau retorii greci, care \u00ee\u0219i construiau cu m\u0103iestrie discursurile pentru a c\u00e2\u0219tiga de partea lor auditoriul), ci las\u0103 ca Duhul lui Dumnezeu s\u0103 lucreze \u00een inimile oamenilor.<\/p>\n

Stilul crucii<\/strong><\/p>\n

\u00cen fragmentul propus de liturgia acestei duminici, Paul \u00ee\u0219i aminte\u0219te tocmai sosirea sa pentru prima dat\u0103 la Corint, ora\u0219 bogat \u0219i important, plin de personalit\u0103\u021bi influente \u0219i \u00eenst\u0103rite. Apostolul a ajuns acolo \u201e\u00een sl\u0103biciune \u0219i cu mult\u0103 team\u0103 \u0219i cutremur\u201d (v. 3): din punct de vedere omenesc, nu putea conta \u2013 \u00een acel context grec \u2013 pe un curriculum impresionant. Probabil era \u0219i descurajat, av\u00e2nd \u00een vedere e\u0219ecul suferit la Atena (etapa imediat precedent\u0103, potrivit relat\u0103rii din Fap 17\u201318), unde \u00eencercase s\u0103 se adapteze sensibilit\u0103\u021bii lumii grece\u0219ti, f\u0103r\u0103 a ob\u021bine \u00eens\u0103 rezultate entuziasmante. De\u0219i discursul din Areopag (Fap 17,22\u201331) poate fi o compozi\u021bie lucanic\u0103, el spune ceva despre efortul retoric pe care Paul l-a depus probabil \u00een cetatea filosofilor; pentru ca apoi s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een profunzime c\u0103, pentru a vesti crucea, nu se putea renun\u021ba la stilul crucii. \u201eDiscursurile persuasive de \u00een\u021belepciune\u201d erau atente la strategie \u0219i eficien\u021b\u0103, dar \u00een fapt contraziceau evenimentul pe care se \u00eentemeiaz\u0103 vestirea cre\u0219tin\u0103. Paul a \u00een\u021beles, nu f\u0103r\u0103 fr\u0103m\u00e2ntare interioar\u0103, c\u0103 mania controlului \u0219i anxietatea rezultatelor nu erau atitudini conforme cu misiunea apostolului cre\u0219tin.<\/p>\n

Ispita fiec\u0103rui credincios este aceea de a se sustrage sl\u0103biciunii c\u0103ii lui Dumnezeu, c\u0103ut\u00e2nd alte drumuri (pentru a face Evanghelia mai u\u0219or de acceptat). Se caut\u0103 demonstra\u021bii de putere pentru a face vestirea eficient\u0103 sau se reduce mesajul la \u201e\u00een\u021belepciunea omeneasc\u0103\u201d pentru a-l face mai inteligibil. \u00centr-un fel sau altul, se fuge de sl\u0103biciunea crucii. \u00cens\u0103 numai \u00een acceptarea acestei sl\u0103biciuni se poate manifesta \u201eputerea lui Dumnezeu\u201d (v. 5).<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Imaginile s\u0103rii \u0219i ale luminii definesc identitatea \u0219i misiunea ucenicilor lui Isus. Aceste imagini sunt ancorate \u00een identitatea lui Israel ca popor al lui Dumnezeu (\u201ete-am chemat s\u0103 fii lumin\u0103 a neamurilor\u201d, Is 42,6) \u0219i au o relevan\u021b\u0103 pentru \u00eentreaga lume (sare \u0219i lumin\u0103 \u201ea p\u0103m\u00e2ntului \/ a lumii\u201d).<\/em><\/p>\n

Un text care implic\u0103<\/strong><\/p>\n

Predica de pe Munte \u00eencepe cu celebra pagin\u0103 a Fericirilor (5,3\u201312), dintre care ultima (\u201eferici\u021bi cei persecuta\u021bi pentru dreptate\u201d: v. 10) este reluat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 \u00een vv. 11\u201312 \u0219i, \u00eentr-un anumit fel, este \u201epersonalizat\u0103\u201d \u0219i aplicat\u0103 direct ascult\u0103torilor lui Isus: \u201eferici\u021bi sunte\u021bi voi c\u00e2nd v\u0103 vor persecuta\u201d.<\/p>\n

Trecerea de la persoana a treia plural la persoana a doua produce, \u00eentr-adev\u0103r, un efect comunicativ important: fiecare cititor se simte atins direct de impactul evanghelic al acestui text (\u201eferici\u021bi sunte\u021bi voi\u201d: nu este vorba despre al\u021bii, ci despre voi!). Astfel, dac\u0103 Fericirile, prin caracterul lor general, func\u021bioneaz\u0103 ca un manifest al \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor (care sunt criteriile ce valoreaz\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, cum se comport\u0103 cel care alege s\u0103 intre \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, \u00een ce sper\u0103 ucenicul), de la v. 11 \u00eenainte fiecare cititor se simte implicat \u00een aceste cuvinte, \u00eendemnat s\u0103 le primeasc\u0103 drept o realitate concret\u0103 \u00een propria via\u021b\u0103 personal\u0103.<\/p>\n

Tema persecu\u021biei din cauza lui Isus introduce apoi \u00een contextul comunicativ dimensiunea confrunt\u0103rii \u0219i a opozi\u021biei dintre valorile \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u0219i criteriile lumii; cititorul \u00een\u021belege c\u0103 a fi ucenic al \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei nu \u00eel scute\u0219te de tensiuni, cere radicalitate \u0219i \u2013 mai ales \u2013 nu este ceva ce \u021bine doar de sfera privat\u0103. Textul propus de liturgia de ast\u0103zi se situeaz\u0103 \u00een acest context comunicativ \u0219i se leag\u0103 de vv. 11\u201312, continu\u00e2nd cu folosirea persoanei a doua plural.<\/p>\n

Voi sunte\u021bi\u2026<\/strong><\/p>\n

De dou\u0103 ori (vv. 13 \u0219i 14), \u00eentr-o pozi\u021bie emfatic\u0103, r\u0103sun\u0103 cuvintele \u201evoi sunte\u021bi\u201d. Ele au for\u021ba unei declara\u021bii, aproape a unei investituri: Isus afirm\u0103 o func\u021bie specific\u0103 proprie celor care intr\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte din \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie; se folose\u0219te indicativul, deoarece este vorba despre o realitate de fapt, care decurge din a fi s\u0103raci \u00een duh, bl\u00e2nzi, f\u0103c\u0103tori de pace, persecuta\u021bi pentru Evanghelie. Dar din aceast\u0103 for\u021b\u0103 declarativ\u0103 rezult\u0103 \u0219i un impact directiv: ucenicul \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei este chemat s\u0103-\u0219i asume provocarea de a fi concret lumin\u0103 \u0219i sare, cu tot ceea ce aceasta implic\u0103; este implicit\u0103, a\u0219adar, \u0219i o nuan\u021b\u0103 imperativ\u0103 (\u201evoi sunte\u021bi sare\/lumin\u0103; a\u0219adar fi\u021bi cu adev\u0103rat!\u201d).<\/p>\n

\u2026 sarea \u2026<\/strong><\/p>\n

Cele dou\u0103 utiliz\u0103ri principale ale s\u0103rii sunt aceea de a da gust m\u00e2nc\u0103rii \u0219i de a o conserva. Alte func\u021bii cunoscute \u00een lumea biblic\u0103 sunt cele de purificare (\u00een leg\u0103tur\u0103 cu jertfele cultice: cf. Lv 2,13; Ez 43,24) \u0219i dezinfectare. \u00cen tradi\u021bia iudaic\u0103 (dar \u0219i \u00een limbajul nostru curent: \u201ea avea sare \u00een cap\u201d), sarea este simbol al \u00een\u021belepciunii \u0219i uneori trimite \u0219i la comuniune \u0219i prietenie (cf. Mc 9,50). Metafora \u201evoi sunte\u021bi sarea\u201d este, a\u0219adar, deschis\u0103 c\u0103tre multiple aplica\u021bii: a da gust lucrurilor, a le face pline de savoare \u0219i vrednice de a fi tr\u0103ite; a da continuitate \u0219i durat\u0103, a aprofunda \u0219i a p\u0103stra; a \u00eengriji, a alina, a vindeca, a sfin\u021bi. Alte aplica\u021bii posibile sunt a aduce \u00een\u021belepciune \u0219i bun-sim\u021b, a instaura pacea \u0219i concordia. Fiecare cititor poate privilegia unele semnifica\u021bii fa\u021b\u0103 de altele; polisemia metaforelor func\u021bioneaz\u0103 tocmai astfel: sensurile evocate se stratific\u0103 \u0219i se completeaz\u0103 reciproc, iar aplica\u021biile se multiplic\u0103. Aceast\u0103 libertate interpretativ\u0103 este \u00eens\u0103 \u201econtrolat\u0103\u201d de c\u00e2teva elemente de care trebuie \u021binut seama.<\/p>\n

\u2026 pentru p\u0103m\u00e2nt<\/strong><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, precizarea \u201ea p\u0103m\u00e2ntului\u201d, prin caracterul ei general, vorbe\u0219te despre un rol al comunit\u0103\u021bii (\u201evoi sunte\u021bi\u201d, nu \u201etu e\u0219ti\u201d) \u00een favoarea lumii, a umanit\u0103\u021bii; este probabil c\u0103 perspectiva de preferat este cea social\u0103 (ce poate oferi comunitatea societ\u0103\u021bii \u00een care este inserat\u0103). Apoi urmeaz\u0103 o afirma\u021bie \u201eprin absurd\u201d: oric\u00e2te ipoteze ar fi formulat comentatorii cu privire la o eventual\u0103 pierdere a propriet\u0103\u021bilor s\u0103rii, expresia \u201edac\u0103 sarea \u0219i-ar pierde gustul\u2026\u201d exprim\u0103 un caz de neconceput \u0219i hiperbolic (sarea nu-\u0219i pierde gustul!); ea serve\u0219te, a\u0219adar, pentru a sublinia faptul c\u0103 func\u021bia ucenicilor fa\u021b\u0103 de lume este ceva fundamental, nu secundar. Dac\u0103 aceast\u0103 func\u021bie ar disp\u0103rea, ei nu ar mai avea niciun sens de a exista. Ucenicii nu sunt, a\u0219adar, pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, ci pentru p\u0103m\u00e2nt! Iar cuvintele \u201enu mai serve\u0219te la nimic dec\u00e2t s\u0103 fie aruncat\u0103 afar\u0103 \u0219i c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare de oameni\u201d impresioneaz\u0103 cititorul, conferind \u0219i o nuan\u021b\u0103 de avertisment imperativului de a fi ceea ce sunt chema\u021bi s\u0103 fie.<\/p>\n

Elementul principal pentru interpretarea acestei metafore se g\u0103se\u0219te \u00eens\u0103 la final (v. 16), deoarece cuvintele conclusive ale lui Isus (\u201ea\u0219a s\u0103 lumineze\u2026\u201d) se aplic\u0103 nu doar metaforei luminii, ci \u0219i celei a s\u0103rii. Este vorba despre \u201efaptele voastre bune\u201d: prin ele ucenicii vor putea fi sare a p\u0103m\u00e2ntului. Nu este vorba, a\u0219adar, de cuvinte sau de sentimente bune, ci de o existen\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 concret, care face vizibile \u2013 chiar \u0219i \u00een contexte de dificultate, persecu\u021bie \u0219i criz\u0103 \u2013 milostivirea, dreptatea, angajarea pentru pace; sunt alegerile concrete \u0219i faptele care aduc gust, vindecare \u0219i ocrotire.<\/p>\n

Lumina lumii\u2026<\/strong><\/p>\n

Lumina permite s\u0103 vedem \u0219i s\u0103 ne orient\u0103m: o lamp\u0103 aprins\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 \u00eentunecat\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne situ\u0103m \u0219i s\u0103 ne mi\u0219c\u0103m. F\u0103r\u0103 lumin\u0103 nu am putea recunoa\u0219te caracteristicile locurilor \u0219i nici distinge obiectele; asemenea orbilor, nu am avea cunoa\u0219tere a lumii care ne \u00eenconjoar\u0103. Lumina aduce \u0219i c\u0103ldur\u0103 \u0219i bucurie, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd se aprinde focul \u00eentr-un \u0219emineu sau c\u00e2nd se z\u0103re\u0219te lumina de la cap\u0103tul unui tunel. \u0218i metafora luminii este, a\u0219adar, polisemantic\u0103. Expresia \u201elumina lumii\u201d are \u00eens\u0103 o conota\u021bie specific\u0103 din punct de vedere biblic, trimi\u021b\u00e2nd la misiunea slujitorului din Isaia, care este \u201elumin\u0103 a neamurilor\u201d (cf. Is 42,6; 49,6), \u0219i la \u00eemplinirea Ierusalimului, la a c\u0103rui lumin\u0103 \u201evor umbla popoarele\u201d (cf. Is 60,3; 2,2\u20135).<\/p>\n

\u2026 pentru a atrage popoarele<\/strong><\/p>\n

Metafora \u201eluminii lumii\u201d evoc\u0103, a\u0219adar, mai direct misiunea specific\u0103 a lui Israel de a fi un pol de atrac\u021bie pentru a conduce toate popoarele la \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu. Este voca\u021bia poporului ales, care acum, \u00een iudeo-cre\u0219tinismul lui Matei, este propus\u0103 din nou ucenicilor lui Mesia, Israelului credincios. Lumina este \u00een\u021beleas\u0103 mai ales \u00een valoarea ei de atrac\u021bie \u0219i de orientare fa\u021b\u0103 de \u00eentreaga lume (lampa lumineaz\u0103 \u201epe to\u021bi cei care sunt \u00een cas\u0103\u201d).<\/p>\n

Aceast\u0103 a doua metafor\u0103 este completat\u0103 de dou\u0103 imagini: cea a unei cet\u0103\u021bi a\u0219ezate pe munte (care poate fi recunoscut\u0103 de departe) \u0219i cea a unei case luminate de o lamp\u0103 pus\u0103 sus (\u0219i nu sub obroc, un vas mare de lemn sau de metal folosit pentru m\u0103surarea gr\u00e2ului). Aceste dou\u0103 imagini subliniaz\u0103 aspectul vizibilit\u0103\u021bii: lumina, prin natura ei, este vizibil\u0103; iar pentru a-\u0219i \u00eemplini func\u021biile, nu trebuie s\u0103 fie ascuns\u0103. Aplic\u00e2nd acest element faptelor bune ale ucenicilor, reiese c\u0103 ele corespund func\u021biei lor de a atrage \u0219i de a \u201econduce la Dumnezeu\u201d atunci c\u00e2nd sunt v\u0103zute, nu c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n ascunse: se subliniaz\u0103 astfel dimensiunea social\u0103 \u0219i public\u0103 a vie\u021bii evanghelice.<\/p>\n

Vizibilitate sau ascundere?<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnind, pu\u021bin mai departe (Mt 6,1), cuvintele lui Isus: \u201eLua\u021bi seama s\u0103 nu practica\u021bi dreptatea voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor ca s\u0103 fi\u021bi admira\u021bi de ei\u201d, cititorul ar putea r\u0103m\u00e2ne derutat; acolo va fi subliniat\u0103 importan\u021ba de a ac\u021biona \u201e\u00een ascuns\u201d, pentru c\u0103 cel care trebuie s\u0103 vad\u0103 este \u201eTat\u0103l care vede \u00een ascuns\u201d, nu oamenii, \u00een timp ce aici sunt oamenii cei care trebuie s\u0103 vad\u0103 faptele bune ale ucenicilor. De ce acest contrast? Trebuie c\u0103utat\u0103 vizibilitatea sau ascunderea?<\/p>\n

Totul depinde de motiva\u021bia pentru care se ac\u021bioneaz\u0103. Dac\u0103 s-ar c\u0103uta vizibilitatea pentru un avantaj personal (pentru a fi l\u0103uda\u021bi, mul\u021bumi\u021bi sau r\u0103spl\u0103ti\u021bi), aceasta nu ar face dec\u00e2t s\u0103 reflecte lumina primit\u0103 asupra noastr\u0103 \u0219i s\u0103 o trimit\u0103 \u00eenapoi la surs\u0103; ar constitui o mi\u0219care de implozie \u0219i de \u00eenchidere \u00een sine. Aici, \u00een schimb, Matei explic\u0103 faptul c\u0103 faptele bune ale ucenicului sunt v\u0103zute de oameni, care astfel \u201edau slav\u0103 lui Dumnezeu, Tat\u0103l vostru\u201d (v. 16); este vorba, a\u0219adar, de o lumin\u0103 orientat\u0103 spre Acela care este izvorul oric\u0103rui bine \u0219i care este Tat\u0103l tuturor celor ce aleg binele.<\/p>\n

Fiii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei au o misiune foarte precis\u0103 \u00een procesul de convertire a societ\u0103\u021bii: ei manifest\u0103, prin faptele lor bune, bun\u0103tatea Tat\u0103lui care, de\u0219i este \u201e\u00een ceruri\u201d, este prezent \u2013 prin realitatea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u2013 \u00een istorie. \u00centr-o societate lumeasc\u0103 \u00een care adesea prevaleaz\u0103 principiul\u00a0do ut des<\/em>, bun\u0103tatea oferit\u0103 gratuit de fiii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (cei s\u0103raci \u00een duh, cei bl\u00e2nzi, cei persecuta\u021bi\u2026) nu trece neobservat\u0103; aceasta are cea mai mare valoare de m\u0103rturie \u0219i introduce \u00een lumea obosit\u0103 \u0219i trist\u0103 un strop de gust, de vindecare \u0219i de bucurie de a tr\u0103i.<\/p>\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 1\/ianuarie-februarie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Imagine: James Tissot, Fericirile<\/em> – detaliu<\/p>\n

Hits: 114<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A V-A TPA A 8 FEBRUARIE 2026 \u00a0CURAJUL DE A NU FI PERFEC\u021aI de Jose Antonio Pagola Oamenii tind s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":44200,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44199"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44199"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44201,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44199\/revisions\/44201"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44200"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}