{"id":44148,"date":"2026-02-01T09:15:24","date_gmt":"2026-02-01T06:15:24","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=44148"},"modified":"2026-02-01T09:20:31","modified_gmt":"2026-02-01T06:20:31","slug":"gresit-programati-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-de-peste-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2026\/02\/01\/gresit-programati-meditatie-pentru-duminica-a-iv-a-de-peste-an\/","title":{"rendered":"\u201eGre\u0219it programa\u021bi\u201d &#8211; Medita\u021bie pentru Duminica a IV-a de peste an"},"content":{"rendered":"<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong><u>DUMINICA A IV-A TPA A<\/u><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>1 FEBRUARIE 2026<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>GRE\u0218IT PROGRAMA\u021aI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\">de <em>Jose Antonio Pagola<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu to\u021bii experiment\u0103m c\u0103 via\u021ba este plin\u0103 de probleme \u0219i conflicte care ne pot face s\u0103 suferim \u00een orice moment. Dar, \u00een ciuda tuturor acestor lucruri, putem spune c\u0103 \u201efericirea interioar\u0103\u201d este unul dintre cei mai buni indicatori pentru a \u0219ti dac\u0103 o persoan\u0103 reu\u0219e\u0219te \u00een arta dificil\u0103 a vie\u021bii. S-ar putea chiar afirma c\u0103 adev\u0103rata fericire nu este altceva dec\u00e2t via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, atunci c\u00e2nd este tr\u0103it\u0103 cu succes \u0219i plenitudine.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Problema noastr\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 societatea actual\u0103 ne programeaz\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m fericirea pe c\u0103i gre\u0219ite, care ne vor conduce aproape inevitabil la o via\u021b\u0103 nefericit\u0103. Una dintre instruc\u021biunile eronate spune astfel: \u201e<em>Dac\u0103 nu ai succes, nu valorezi<\/em>\u201d. Pentru a ob\u021bine aprobarea celorlal\u021bi \u0219i chiar propria stim\u0103, trebuie s\u0103 triumfi.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O persoan\u0103 programat\u0103 astfel va fi cu greu fericit\u0103. Va avea nevoie s\u0103 aib\u0103 succes \u00een toate \u00eentreprinderile sale, mici sau mari. C\u00e2nd va e\u0219ua \u00een ceva, va suferi \u00een mod nejustificat. Agresivitatea sa fa\u021b\u0103 de societate \u0219i fa\u021b\u0103 de via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i va cre\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103. Aceast\u0103 persoan\u0103 va fi, \u00een mare parte, incapabil\u0103 s\u0103 descopere c\u0103 valoreaz\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u0219i, pentru ceea ce este, chiar \u00eenainte de a avea succese sau realiz\u0103ri personale.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">A doua gre\u0219eal\u0103 este aceasta: \u201e<em>Dac\u0103 vrei s\u0103 ai succes, trebuie s\u0103 valorezi mai mult dec\u00e2t ceilal\u021bi<\/em>\u201d. Trebuie s\u0103 fii \u00eentotdeauna mai bun dec\u00e2t ceilal\u021bi, s\u0103 ie\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103, s\u0103 domini.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O persoan\u0103 programat\u0103 astfel este sortit\u0103 s\u0103 sufere. Va tr\u0103i mereu invidiind pe cei care au ob\u021binut mai mult succes, pe cei care au un nivel de trai mai bun, pe cei cu o pozi\u021bie mai str\u0103lucit\u0103. \u00cen inima sa va cre\u0219te u\u0219or nemul\u021bumirea, invidia ascuns\u0103, resentimentul. Nu va \u0219ti s\u0103 se bucure de ceea ce este \u0219i de ceea ce are. Va tr\u0103i mereu uit\u00e2ndu-se cu invidie la ceilal\u021bi. Astfel, este dificil s\u0103 fii fericit.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">O alt\u0103 idee gre\u0219it\u0103: \u201e<em>Dac\u0103 nu r\u0103spunzi a\u0219tept\u0103rilor, nu po\u021bi fi fericit<\/em>\u201d. Trebuie s\u0103 r\u0103spunzi a\u0219tept\u0103rilor societ\u0103\u021bii, s\u0103 te adaptezi la tipare. Dac\u0103 nu te \u00eencadrezi \u00een ceea ce fac to\u021bi, te po\u021bi pierde. Persoana astfel programat\u0103 se stric\u0103 aproape inevitabil. Ajunge s\u0103 nu se mai cunoasc\u0103 pe sine \u0219i s\u0103 nu-\u0219i mai tr\u0103iasc\u0103 propria via\u021b\u0103. Caut\u0103 doar ceea ce caut\u0103 to\u021bi, de\u0219i nu \u0219tie exact de ce \u0219i pentru ce.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Fericirile <\/em>ne invit\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 avem o via\u021b\u0103 bine planificat\u0103 sau nu \u0219i ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 elimin\u0103m program\u0103rile gre\u0219ite. Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla cu via\u021ba mea dac\u0103 a\u0219 reu\u0219i s\u0103 tr\u0103iesc cu o inim\u0103 mai simpl\u0103, f\u0103r\u0103 at\u00e2ta dorin\u021b\u0103 de posesiune, cu mai mult\u0103 cur\u0103\u021bie interioar\u0103, mai atent la cei care sufer\u0103, cu o mare \u00eencredere \u00een Dumnezeu care m\u0103 iube\u0219te necondi\u021bionat? Cam a\u0219a arat\u0103 programul de via\u021b\u0103 pe care ni-l traseaz\u0103 Fericirile lui Isus.<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: center;\"><strong><u>ACTUALIZAREA CUV\u00c2NTULUI<\/u><\/strong><strong> \u2013<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"font-weight: 400; text-align: center;\"><strong>\u201eLEACUL\u201d PENTRU FERICIRE<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>Claudia Maiorelli<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Isus deschide gura \u0219i deschide drumuri, pred\u0103 pe munte \u0219i deschide posibilit\u0103\u021bi pentru fericire. Ce drumuri, ce posibilit\u0103\u021bi ne poate deschide aceast\u0103 pagin\u0103 evanghelic\u0103? Eu ascult textul din aceast\u0103 perspectiv\u0103. Dac\u0103, de fapt, Fericirile ar fi tablele Legii Noului Testament, ele ar fi o cu\u0219c\u0103 asfixiant\u0103, str\u00e2ns legat\u0103; dac\u0103 ar fi promisiunea unui premiu viitor pentru neferici\u021bii p\u0103m\u00e2ntului, ele ar desena scenariul unei alien\u0103ri colective, cu negarea sau \u00eendep\u0103rtarea r\u0103ului. \u00cen realitate, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul slujirii sale, Isus a avut de-a face cu \u201eoameni chinui\u021bi de diferite boli \u0219i dureri, demoni, nebuni, suferinzi de paralizie\u201d, dup\u0103 cum ne spune evanghelistul \u00een versetele precedente.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Isus cu noi<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Tocmai din confruntarea cu r\u0103ul, \u00een cele mai variate forme \u00een care acesta se prezint\u0103 \u00een via\u021ba oamenilor, se nasc aceste cuvinte. Ele sunt expresia grijii pe care Isus \u0219tie s\u0103 o aplice celor care se afl\u0103 expu\u0219i la aspectele cele mai \u00eentunecate \u0219i tulbur\u0103toare ale existen\u021bei \u0219i, \u00een acest sens, sunt cuvinte care au valoarea unui adev\u0103rat principiu terapeutic. Se pare c\u0103 Isus, afl\u00e2ndu-se \u00een fa\u021ba iadurilor oamenilor &#8211; boli, discordan\u021be afective \u0219i morale, rupturi, blocaje \u0219i \u00eenchideri &#8211; caut\u0103 el \u00eensu\u0219i calea de ie\u0219ire din ele \u00eempreun\u0103 cu cei care \u00ee\u0219i pun \u00eencrederea \u00een el. Cu cuv\u00e2ntul \u201ebinecuv\u00e2ntat\u201d, el injecteaz\u0103 energiile Pa\u0219telui \u00een re\u021beaua de rela\u021bii pe care \u00eencrederea \u00een el o creeaz\u0103 \u0219i o hr\u0103ne\u0219te: vine cu noi \u00een locurile s\u0103r\u0103ciei, lacrimilor \u0219i suferin\u021belor noastre, acolo unde suntem \u0219i ne sim\u021bim persecuta\u021bi; \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ne pune \u00een contact cu dorin\u021ba de mil\u0103, de puritate a inimii, de pace, la fel de original\u0103 ca &#8211; se poate \u00eent\u00e2mpla &#8211; \u00eengropat\u0103. Poate c\u0103 foamea \u0219i setea de dreptate, \u00een primul r\u00e2nd dreptatea afectelor, care cu strig\u0103tul ei irepresibil se poate dovedi un aliat al acestei dorin\u021be originare. Cu siguran\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cuv\u00e2ntul Evangheliei, care nu numai c\u0103 ne cheam\u0103 \u00eenapoi, dar ne \u0219i \u00eenso\u021be\u0219te prin \u0219i dincolo de iad, spre fericire.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Augustin<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Un om care a str\u0103b\u0103tut aceste drumuri este Augustin de Hippona. El \u00eensu\u0219i ne poveste\u0219te etapele \u0219i momentele decisive ale c\u0103l\u0103toriei sale. La \u00eenceputul c\u0103r\u021bii Confesiunilor, el anticipeaz\u0103 secretul itinerariului s\u0103u: \u201eTu ne-ai f\u0103cut pentru tine, Doamne, \u0219i inima noastr\u0103 este nelini\u0219tit\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te lini\u0219tea \u00een tine\u201d (Conf. I,1,1). Un adolescent \u0219i un t\u00e2n\u0103r genial, turbulent \u0219i pasional: \u201eAm venit la Cartagina. Nu iubeam \u00eenc\u0103, dar iubeam s\u0103 iubesc. Mizerabil, vulgar, t\u00e2njeam totu\u0219i \u00een vanitatea mea debordant\u0103 s\u0103 fiu elegant \u0219i rafinat\u201d (Conf. III,1,1). Student la retoric\u0103, \u201eam fost prima la ora de retoric\u0103 \u0219i am sim\u021bit o bucurie trufa\u0219\u0103. M-am umflat de v\u00e2nt\u201d (Conf. III,3,6); \u0219i apoi profesor: \u201eAm predat retorica. Fascinat de pasiunea mea, am v\u00e2ndut p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 pentru a c\u00e2\u0219tiga cauze\u201d (Conf. IV,2,2). \u201e\u00cen acei ani, la \u00eenceputul activit\u0103\u021bii mele didactice \u00een ora\u0219ul meu natal, \u00eemi f\u0103cusem un prieten, pe care comuniunea gusturilor mi l-a f\u0103cut foarte drag\u201d (Conf. IV,4,7). La moartea acestui prieten, Augustin intr\u0103 \u00eentr-o stare de disperare \u0219i este nevoit s\u0103 \u00eenfrunte durerea, problema r\u0103ului. Este o criz\u0103 existen\u021bial\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">La v\u00e2rsta de treizeci de ani, \u00eel g\u0103sim la Milano, unde a c\u00e2\u0219tigat concursul de \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor de retoric\u0103 pentru scaunul imperial. Aici \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe episcopul Ambrozie: \u201eAcest om al lui Dumnezeu m-a primit ca un tat\u0103 \u0219i i-a pl\u0103cut pelerinajul meu ca unui episcop. Am \u00eenceput imediat s\u0103-l iubesc, la \u00eenceput \u00eens\u0103 cu siguran\u021b\u0103 nu ca un \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor al adev\u0103rului, deoarece nu aveam nicio speran\u021b\u0103 de a-l g\u0103si \u00een Biserica voastr\u0103, ci ca o persoan\u0103 care mi-a ar\u0103tat bun\u0103tate\u201d (Conf. V,13,23). \u0218i totu\u0219i, Augustin este sedus de goana dup\u0103 succes: \u201eAm c\u0103utat cu ardoare onoruri, c\u00e2\u0219tiguri, nun\u021bi (Conf. VI,6,9). \u201eDe\u0219i iubeam fericirea, m\u0103 temeam s\u0103 o caut acolo unde se g\u0103se\u0219te cu adev\u0103rat \u0219i o c\u0103utam fugind de ea\u201d (Conf. VI,11,20). Apoi \u00eent\u00e2lnirea cu unii martori \u0219i confruntarea cu propria nefericire \u0219i inconsecven\u021b\u0103:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u201e\u0218i tu, Doamne, m-ai luat din spatele meu, unde m\u0103 refugiasem pentru a nu m\u0103 privi, \u0219i m-ai pus \u00een fa\u021ba mea. O viziune \u00eengrozitoare\u201d (Conf. VIII,7,16). \u00cen acest moment, Augustin se deschide harului: ascult\u0103 vocea lui Dumnezeu, cite\u0219te Cuv\u00e2ntul s\u0103u, ia atitudine, \u00ee\u0219i schimb\u0103 via\u021ba. \u201eDeparte, Doamne, departe de inima robului t\u0103u care se m\u0103rturise\u0219te \u021bie, departe de g\u00e2ndul c\u0103 orice bucurie m\u0103 poate face fericit. Fericirea este s\u0103 te bucuri de Tine, de Tine, s\u0103 te bucuri pentru Tine; \u00een afar\u0103 de aceasta nu exist\u0103 altceva. Totu\u0219i, de la un anumit chip al bucuriei voin\u021ba nu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103\u201d (Conf. X,22,32).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Fericirea<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">La sf\u00e2r\u0219itul acestei scurte c\u0103l\u0103torii, dac\u0103 \u00eel \u00eentreb\u0103m pe Augustin: de unde \u0219i cum vine fericirea? auzim r\u0103spunsul:<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Unul devine fericit de unde \u0219i prin ce devine bun. C\u0103ci dac\u0103 s\u0103r\u0103cia ne-ar chinui, dac\u0103 jalea ne-ar \u00eentrista, dac\u0103 o boal\u0103 fizic\u0103 ne-ar nelini\u0219ti, dac\u0103 exilul ne-ar \u00eentrista, dac\u0103 vreo alt\u0103 nenorocire ne-ar chinui, dar l\u00e2ng\u0103 noi ar fi oameni buni, care ar \u0219ti nu numai s\u0103 se bucure cu cei care se bucur\u0103, ci \u0219i s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 cu cei care pl\u00e2ng, care ar \u0219ti s\u0103 rosteasc\u0103 cuvinte de u\u0219urare \u0219i s\u0103 converseze amiabil, atunci \u00een mare m\u0103sur\u0103 am\u0103r\u0103ciunea noastr\u0103 ar fi alinat\u0103, durerile noastre u\u0219urate, adversit\u0103\u021bile noastre dep\u0103\u0219ite. Dar Cel care, prin Duhul S\u0103u, i-a f\u0103cut buni, este Cel care lucreaz\u0103 acest lucru \u00een ei \u0219i prin ei. Dac\u0103, pe de alt\u0103 parte, bog\u0103\u021biile abund\u0103, dac\u0103 nu ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nicio pierdere de copii sau de so\u021b, dac\u0103 suntem s\u0103n\u0103to\u0219i la trup, dac\u0103 locuim \u00een \u021bara ferit\u0103 de nenorociri, dar cu noi tr\u0103iesc indivizi r\u0103i, printre care nu putem avea \u00eencredere \u00een nimeni \u0219i de la care trebuie s\u0103 ne temem \u0219i s\u0103 suport\u0103m \u00een\u0219el\u0103ciunea, frauda, m\u00e2nia, discordia \u0219i tr\u0103darea, nu ar deveni toate aceste lucruri amare \u0219i insuportabile \u0219i nu am sim\u021bi nicio bucurie sau dulcea\u021b\u0103 \u00een ele? A\u0219adar, <em>dintre diferitele situa\u021bii umane, niciuna nu ne este \u00een sine prieten\u0103 f\u0103r\u0103 un prieten <\/em>(<em>Scrisoarea c\u0103tre Proba<\/em>, 130.2,4).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>FERICI\u021aI!<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">de <em>Roberto Laurita<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Evanghelia de ast\u0103zi ne oblig\u0103 s\u0103 constat\u0103m contrastul strident care exist\u0103 \u00eentre cuv\u00e2ntul lui Isus \u2013 Fericirile \u2013 \u0219i modul obi\u0219nuit de a g\u00e2ndi al oamenilor.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oamenii spun: \u00abFerici\u021bi sunt boga\u021bii, pentru c\u0103 \u00ee\u0219i pot permite orice \u0219i, c\u00e2nd se \u00eemboln\u0103vesc, apeleaz\u0103 la cei mai competen\u021bi speciali\u0219ti \u0219i la cele mai sofisticate tratamente\u2026\u00bb.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oamenii afirm\u0103: \u00abFerici\u021bi sunt cei care se bucur\u0103 de via\u021b\u0103, pentru c\u0103 totul pare s\u0103 le mearg\u0103 bine: s\u0103n\u0103tatea, succesul, rela\u021biile\u2026\u00bb.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oamenii cred: \u00abDac\u0103 vrei s\u0103 reu\u0219e\u0219ti, nu trebuie s\u0103 fii prea bun: cine a gre\u0219it trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i nu i se cuvin indulgen\u021be. Dac\u0103 nu vrei s\u0103 fii \u00een\u0219elat, trebuie s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti r\u0103u\u2026\u00bb.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oamenii g\u00e2ndesc: \u00abCei care se apuc\u0103 s\u0103-i apere pe cei slabi, pe exploata\u021bi, pe asupri\u021bi, dac\u0103 ajung s\u0103 fie lovi\u021bi, elimina\u021bi, sco\u0219i din joc, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u0219i-au c\u0103utat-o. Iar \u00een ce prive\u0219te credin\u021ba, nu trebuie s\u0103 faci pe martirul; e mai bine s\u0103 te adaptezi legii celui mai puternic\u2026\u00bb.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fericirile \u2013 din p\u0103cate \u2013 arat\u0103 clar c\u0103 Isus nu g\u00e2nde\u0219te ca \u201eoamenii\u201d. El subliniaz\u0103 un aspect care nu poate fi ignorat: Dumnezeu, Tat\u0103l, g\u00e2nde\u0219te ca el \u0219i, mai ales, ia partea tuturor acelora care, la prima vedere, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u201eferici\u021bi\u201d par \u201eghinioni\u0219ti\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Pentru c\u0103 Dumnezeu nu este neutru: Dumnezeu ia pozi\u021bie \u0219i nu are nicio \u00eendoial\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. A demonstrat-o atunci c\u00e2nd a luat \u00een m\u00e2inile sale soarta lui Israel, sclav \u00een Egipt, eliber\u00e2ndu-l de abuzurile faraonului \u0219i deschiz\u00e2ndu-i drumul spre libertate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Aceasta este, \u00een fond, ra\u021biunea Fericirilor. Cei care ast\u0103zi par neferici\u021bi, ni\u0219te s\u0103rmani iluza\u021bi, sunt \u00een realitate adev\u0103ra\u021bii \u00eenving\u0103tori. Ei \u0219i-au investit existen\u021ba, resursele, \u00een cuv\u00e2ntul lui Isus \u0219i sunt siguri c\u0103 nu s-au \u00een\u0219elat. Ceilal\u021bi \u00ee\u0219i vor da seama, din p\u0103cate, c\u0103 s-au \u00een\u0219elat \u00eentru totul.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Prima lectur\u0103\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><strong><em>Sofonia 2,3; 3,12-13<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Sofonia \u00eenseamn\u0103 \u201eDumnezeu protejeaz\u0103\u201d\u00a0 sau \u201eDumnezeu p\u0103ze\u0219te\u201d. Profetul a predicat foarte\u00a0 probabil \u00een Ierusalim, \u00een jurul anului 640 \u00ee.Cr., \u00een prima perioad\u0103 a domniei lui Iosia. Vremurile lui Sofonia\u00a0 nu au fost u\u0219oare. Dup\u0103 domnia lui\u00a0 Ezechia, succesorul s\u0103u Malahia a eliminat reformele sociale \u0219i religioase pe care, fidel iahvismului, le-a realizat primul, iar \u00een popor s-au instaurat cultul zeilor p\u0103g\u00e2ni, diferite tipuri de violen\u021b\u0103 \u0219i nedrept\u0103\u021bi sociale: cei boga\u021bi \u0219i\u00a0puternici, printre care se aflau \u0219i persoane legate de Templul din Ierusalim \u0219i alte autorit\u0103\u021bi religioase, \u00eei oprima pe cei s\u0103raci \u0219i slabi. Reformele pe care le va conduce Iosia pe parcursul domniei sale \u00eenc\u0103 nu au \u00eenceput s\u0103 fie puse \u00een aplicare. \u00cen opera lui Sofonia apar ideile \u201em\u00e2niei Domnului\u201d \u0219i \u201etimpului pedepsei sale\u201d, care urm\u0103resc s\u0103 arate c\u0103 Dumnezeu nu este indiferent fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 situa\u021bie \u0219i vor s\u0103 fie un impuls pentru to\u021bi cei care se numesc iahvi\u0219ti \u0219i tr\u0103iesc exact contrariul. A crede \u00een Dumnezeul lui Israel este inseparabil, spune Sofonia, de o anumit\u0103 etic\u0103: a tr\u0103i dup\u0103 criteriile dictate de dreptate, bun\u0103tate \u0219i adev\u0103r.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00a0A doua lectur\u0103\u00a0\u00a0 1Cor 1, 26-31<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Una dintre caracteristicile remarcabile ale grupurilor care i-au format pe primii urma\u0219i ai lui Isus (ceea ce Paul nume\u0219te \u00abadunare\u00bb\/ekkles\u00eda) a fost diversitatea provenien\u021bei lor sociale \u0219i tipul de rela\u021bie pe care, \u00een aceste circumstan\u021be, o stabileau \u00eentre ei. \u00cen contextul greco-roman exista, \u00een general, o separare clar\u0103 \u00eentre membrii diferitelor statute sociale: fiecare se afla la \u00ablocul s\u0103u\u00bb \u0219i, de\u0219i leg\u0103turile dintre ei prezentau tr\u0103s\u0103turi de reciprocitate (se d\u0103dea \u0219i se primea reciproc), acestea urmau modelul domina\u021bie\u2013subordonare.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00centre urma\u0219ii lui Isus, \u00eens\u0103, se \u00eencerca (de\u0219i, dup\u0103 cum reiese din unele texte ale Noului Testament, acesta a fost un subiect care a generat dificult\u0103\u021bi) s\u0103 existe \u00eentre ei rela\u021bii de egalitate, de fra\u021bi; adic\u0103 rela\u021bii de un caracter similar celor existente \u00eentre copiii aceluia\u0219i tat\u0103 \u0219i ai aceleia\u0219i mame, \u0219i nu precum cele dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii. Motivul pentru aceasta a fost Dumnezeul \u00een care Isus a crezut \u0219i care i-a modelat propriul mod de a tr\u0103i \u0219i, de asemenea, de a muri. Este un Dumnezeu care schimb\u0103 modul de a privi realitatea \u0219i persoanele. Cei \u00abdispre\u021bui\u021bi social\u00bb (s\u0103racii, cei resping\u0103tori, infirmii, copiii) sunt aceia asupra c\u0103rora, \u00een mod surprinz\u0103tor \u0219i nemaiauzit, Dumnezeu \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia \u0219i c\u0103rora le acord\u0103 gloria Sa, un echivalent al valorii sociale a onoarei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Evanghelia\u00a0\u00a0\u00a0 Mt 5, 1-12a<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Fericirile lui Isus sunt un alt exemplu \u00een care se poate observa ceea ce am spus mai sus cu privire la rela\u021biile dintre urma\u0219ii lui Isus \u0219i noutatea \u00een ceea ce prive\u0219te modul de a-L \u00een\u021belege pe Dumnezeu \u0219i ceea ce El vrea, dore\u0219te, viseaz\u0103 (de\u0219i aceste verbe sunt proprii experien\u021bei noastre umane \u0219i nu \u00cel epuizeaz\u0103 pe Dumnezeu, ele sunt singura form\u0103 pe care o avem pentru a vorbi despre El). Analiza fericirilor arat\u0103 c\u0103 Matei a redat \u00een evanghelia sa nu at\u00e2t pe cele rostite de Isus (reflectate cu mai mult\u0103 fidelitate de Luca), c\u00e2t propria sa interpretare a acestora. Acest lucru nu diminueaz\u0103 valoarea textului lui Matei, dimpotriv\u0103, deoarece dezv\u0103luie dorin\u021ba sa de a adapta \u00een mod semnificativ un mesaj primit la nevoile propriului s\u0103u public \u0219i la propria sa viziune despre Isus. Matei a\u0219az\u0103 fericirile \u00een Predica de pe Munte, o sec\u021biune al c\u0103rei subiect principal este \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor: cum este aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie, care sunt caracteristicile ei principale, ce ne spune ea despre Dumnezeu. \u0218i din nou se contureaz\u0103 aici un Dumnezeu surprinz\u0103tor, care r\u0103stoarn\u0103 schemele conven\u021bionale: prefer\u0103 pacea domina\u021biei \u0219i opresiunii, umilin\u021ba capabil\u0103 s\u0103-l \u00eenal\u021be pe cel\u0103lalt recunoa\u0219terii sociale care \u00eei anuleaz\u0103 pe ceilal\u021bi, vulnerabilitatea lacrimilor apatiei care nu se las\u0103 atins\u0103 de realitate.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Cuvintele profetului Sofonia sunt \u00een acela\u0219i timp o invita\u021bie \u0219i o promisiune, din care cei puternici \u0219i cei boga\u021bi par iremediabil exclu\u0219i. \u00centr-un context de degradare moral\u0103 generalizat\u0103, doar cei s\u0103raci pot c\u0103uta cu adev\u0103rat binele; ei vor constitui nucleul lui Israel m\u00e2ntuit \u0219i re\u00eennoit de Dumnezeu.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Oracolele profetului Sofonia, activ la Ierusalim la sf\u00e2r\u0219itul secolului al VII-lea \u00ee.Cr., presupun o situa\u021bie \u00een care societatea este str\u00e2ns cuprins\u0103 de logici ale r\u0103ului \u0219i ale idolatriei. Profetul amenin\u021b\u0103 cu nenorocirea, deoarece degradarea moral\u0103 a p\u0103truns deja profund \u00een stilul de via\u021b\u0103 al poporului. Unii cred c\u0103 pot sc\u0103pa de pieire, baz\u00e2ndu-se pe un viitor asigurat prin bunurile acumulate; \u00eens\u0103 aceasta este o iluzie.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>M\u00e2ntui\u021bi de cei din urm\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Dac\u0103 Ierusalimul va supravie\u021bui, aceasta se va datora numai \u00abs\u0103racilor (<em>\u2018anawim<\/em>) ai p\u0103m\u00e2ntului\u00bb (2,3). Ei, deja victime ale boga\u021bilor \u0219i ale celor puternici, nu se bizuie pe ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i au, prin urmare, deschiderea inimii necesar\u0103 pentru a se \u00eencrede \u00een Domnul \u0219i a-i da ascultare. Ei, care \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenduri nedreptatea, au predispozi\u021bia de a c\u0103uta dreptatea \u0219i umilin\u021ba. \u00cen oracolele lui Sofonia, s\u0103r\u0103cia nu este doar o atitudine spiritual\u0103: este, de asemenea \u0219i mai ales, o condi\u021bie social\u0103. Cel care este \u00een mod obiectiv lipsit de resurse materiale dezvolt\u0103 c\u0103utarea Domnului \u0219i c\u0103utarea binelui.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Chiar \u0219i despuierea poate fi o binecuv\u00e2ntare, dac\u0103 aceasta este calea necesar\u0103 pentru re\u00eennoirea vie\u021bii. \u00cen acest sens, profetul, care \u00eentrez\u0103re\u0219te distrugerea la orizont, vede un viitor posibil pentru poporul lui Dumnezeu; noul \u00eenceput se va realiza \u00eens\u0103 printr-un \u00abrest umil \u0219i s\u0103rac\u00bb (3,12).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Atunci nu cei puternici \u0219i boga\u021bi vor mai contura criteriile \u0219i valorile societ\u0103\u021bii, ci acest rest m\u00e2ntuit de Dumnezeu va fi germenele lumii noi, \u00een care bog\u0103\u021biile vor fi administrate cu dreptate, iar rela\u021biile vor fi marcate de adev\u0103r.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Paul consider\u0103 modul \u00een care Dumnezeu a ales s\u0103 se manifeste \u00een lume: crucea lui Isus Cristos nu m\u0103gule\u0219te a\u0219tept\u0103rile umane de putere \u0219i de \u00een\u021belepciune. Dimpotriv\u0103, ea apare ca o \u00eenfr\u00e2ngere. \u0218i totu\u0219i, acesta este modul lui Dumnezeu de a realiza m\u00e2ntuirea \u00een istorie; acest mod paradoxal de a ac\u021biona se manifest\u0103 \u00een diferite aspecte ale vie\u021bii, inclusiv \u00een alc\u0103tuirea comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine.<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Un paradox pentru a tr\u0103i<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Paradoxul crucii se reflect\u0103 \u00een voca\u021bia cre\u0219tin\u0103. Acest lucru este clar \u2013 scrie Paul cre\u0219tinilor din Corint \u2013 dac\u0103 se prive\u0219te la alc\u0103tuirea propriei comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine (v. 26). Cine a primit vestirea evanghelic\u0103 a apostolilor? Dumnezeu a fost liber s\u0103-i aleag\u0103 (de trei ori expresia \u00abDumnezeu a ales\u00bb subliniaz\u0103 tocmai libertatea sa) pe cei pe care lumea nu \u00eei alege: pe cei \u00een ale c\u0103ror vene nu curge s\u00e2nge albastru, pe cei cu pu\u021bine posibilit\u0103\u021bi \u0219i chiar pe cei care nu str\u0103lucesc prin elocven\u021b\u0103 \u0219i siguran\u021b\u0103 (vv. 27\u201328; \u00een cultura greac\u0103 arta retoricii era considerat\u0103 \u00een\u021belepciunea prin excelen\u021b\u0103, deoarece prin ea se putea fi persuasiv \u00een privin\u021ba propriilor viziuni filosofice \u0219i politice).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">\u00cen fa\u021ba \u00een\u021belepciunii paradoxale a lui Dumnezeu (\u00een\u021belepciunea crucii), orice orgoliu omenesc se risipe\u0219te (v. 29). Adev\u0103rata \u00een\u021belepciune este, de fapt, aceea a celui care prime\u0219te cu umilin\u021b\u0103 revelarea lui Dumnezeu \u00eentr-un mod nea\u0219teptat \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 toate consecin\u021bele existen\u021biale ale acesteia asupra propriei vie\u021bi. Prin harul lui Dumnezeu, cre\u0219tinul este \u00ab\u00een Cristos Isus\u00bb, adic\u0103 unit intim cu el, iar Cristos devine posibilitatea sa de a fi cu adev\u0103rat \u00een\u021belept (\u00abCristos a devenit pentru noi \u00een\u021belepciune\u00bb). Tocmai paradoxul crucii va c\u0103l\u0103uzi \u00een mod \u00een\u021belept felul de a \u00een\u021belege al cre\u0219tinului (v. 30).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong>EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Predica de pe Munte, primul dintre cele cinci mari discursuri ale lui Isus din Evanghelia dup\u0103 Matei, are o func\u021bie programatic\u0103. Ea se refer\u0103 la atitudinea cerut\u0103 credincio\u0219ilor \u00een fa\u021ba timpului nou al m\u00e2ntuirii, \u00eenceput odat\u0103 cu Cristos. Fericirile constituie celebrul \u00eenceput al acestei \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi fundamentale.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Potrivit sumarului din Mt 4,23\u201325 (pe care liturgia l-a propus duminica trecut\u0103), ac\u021biunile \u201eobi\u0219nuite\u201d ale lui Isus \u00een anii slujirii sale \u00een Galileea sunt \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura, vestirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u0219i vindec\u0103rile. Acela\u0219i sumar va fi reluat \u00een 9,35, \u00eencadr\u00e2nd astfel sec\u021biunea 5,1\u20139,34; dintre cele cinci capitole ale acestei sec\u021biuni, trei sunt ocupate de Predica de pe Munte (cap. 5\u20137: Isus \u00eenva\u021b\u0103 \u0219i veste\u0219te \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia), iar dou\u0103 de relatarea a zece minuni (cap. 8\u20139: Isus vindec\u0103). Aceste cinci capitole au, a\u0219adar, func\u021bia de a da consisten\u021b\u0103 sumarurilor, ar\u0103t\u00e2ndu-l direct pe Isus \u00eemplinind ac\u021biunile rezumate \u00een ele. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Predica de pe Munte (cap. 5\u20137) este, \u00eentr-un anumit sens, chintesen\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Isus \u0219i \u00een ea se desf\u0103\u0219oar\u0103 proclamarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei. De acest fapt trebuie \u021binut cont \u00een interpretarea acestui lung discurs.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Isus, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Discursul este o compozi\u021bie a evanghelistului Matei, care a adunat \u0219i a organizat \u00eentr-un mod ordonat \u0219i coerent materialul primit din tradi\u021bie. Nu trebuie, a\u0219adar, s\u0103 ne g\u00e2ndim la acest discurs ca la o \u201e\u00eenregistrare\u201d a ceea ce Isus a spus efectiv \u00eentr-o zi pe acel munte; mai degrab\u0103 este o minunat\u0103 sintez\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor cele mai tipice \u0219i recurente ale lui Isus, acelea care au fost cel mai mult amintite, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u0219i dezvoltate de cei care au avut norocul s\u0103 le asculte direct.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Matei preg\u0103te\u0219te o ambian\u021b\u0103 solemn\u0103 pentru discurs (5,1\u20132). Muntele nu este numit, ci este determinat prin articol (\u201emuntele\u201d); astfel, mai mult dec\u00e2t aspectul geografic, evanghelistul trimite la dimensiunea simbolic\u0103 a acestui loc. Muntele este locul \u00een care Dumnezeu se reveleaz\u0103 (cf. muntele alian\u021bei), iar aici Dumnezeu se reveleaz\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura acestui \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor autoritar. Isus, \u00eentr-adev\u0103r, asemenea unui rabin, se a\u0219az\u0103 \u00een mijlocul discipolilor s\u0103i (<em>math\u0113t\u00e1i<\/em>); pe fundal sunt prezente \u0219i mul\u021bimile, v\u0103zute aici ca discipoli poten\u021biali: b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care, ascult\u00e2ndu-l pe Isus, pot \u00eencepe \u0219i ei drumul urm\u0103rii. Aceasta este prezentarea lui Isus tipic\u0103 Evangheliei dup\u0103 Matei: el vorbe\u0219te \u00eendelung, to\u021bi ascult\u0103 cu aten\u021bie, iar discipolii \u00een\u021beleg \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile sale (cf. 13,51). Isus este un \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor autoritar; la el se poate apela pentru a primi \u00een\u021belepciunea care ne permite s\u0103 ducem o via\u021b\u0103 ce merit\u0103 tr\u0103it\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cen centru: bucuria<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Protagonista primei pagini a Predicii de pe Munte este <strong><em>bucuria<\/em><\/strong>. Formula \u201eferici\u021bi cei care\u2026\u201d este foarte frecvent\u0103 \u00een Vechiul Testament \u0219i nu corespunde unei simple experien\u021be emo\u021bionale. Ea se apropie mai degrab\u0103 de conceptul de binecuv\u00e2ntare (\u201ebinecuv\u00e2nta\u021bi cei care\u2026\u201d), adic\u0103 de con\u0219tiin\u021ba c\u0103 facem parte dintr-o istorie a m\u00e2ntuirii care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te garan\u021bia reu\u0219itei \u00een promisiunea lui Dumnezeu; iar acest lucru r\u0103m\u00e2ne adev\u0103rat \u0219i \u00een vremuri de dificultate. Deoarece Dumnezeu a promis s\u0103 fie \u201eDumnezeul nostru \u0219i noi poporul s\u0103u\u201d, existen\u021ba omului biblic este \u00een m\u00e2inile lui; el nu-\u0219i uit\u0103 creatura. Din aceast\u0103 binecuv\u00e2ntare izvor\u0103\u0219te bucuria vie\u021bii (cf. Is 12,1\u20136; 35,1\u201310).<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Nu este, a\u0219adar, vorba despre o bucurie voluntarist\u0103 sau dez\u00eencarnat\u0103 (a\u0219a cum propuneau unii filosofi eleni\u0219ti: \u201enu te l\u0103sa atins de griji, pl\u0103ceri \u0219i dureri ale lumii \u0219i vei fi fericit\u201d); dimpotriv\u0103. Bucuria biblic\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 fiecare dimensiune a vie\u021bii umane (iar Fericirile evanghelice o arat\u0103 bine): prezentul \u0219i viitorul, trupul \u0219i sufletul, timpurile vesele \u0219i momentele dificile.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu atinge \u00eentreaga existen\u021b\u0103, d\u0103ruind uneori eliberare, vindecare \u0219i plin\u0103tate, alteori \u00eenso\u021bire \u00een \u00eencercare, sprijin \u00een dificultate \u0219i speran\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba mor\u021bii. Adesea, \u00een Vechiul Testament, fericirea este legat\u0103 \u0219i de legea lui Dumnezeu \u0219i de p\u0103zirea ei (cf. Dt 28,1\u20138; Ps 1). Dumnezeu d\u0103 legea sa cu scopul fericirii persoanei; cuvintele \u0219i indica\u021biile lui Dumnezeu nu sunt lan\u021buri sau constr\u00e2ngeri, ci \u201einstruc\u021biuni\u201d pentru o via\u021b\u0103 bucuroas\u0103 \u0219i binecuv\u00e2ntat\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>Fericirile: invita\u021bie\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Comentatorii antici \u0219i moderni au oferit, \u00een general, dou\u0103 interpret\u0103ri fundamentale ale acestui text: una de tip etic \u0219i cealalt\u0103 de natur\u0103 escatologic\u0103. \u00cen prima predomin\u0103 dimensiunea invita\u021biei, \u00een a doua cea a promisiunii. Dup\u0103 cum s-a spus deja, \u0219i \u00een Vechiul Testament bucuria este legat\u0103 de legea lui Dumnezeu. Mul\u021bi cre\u0219tini, de-a lungul secolelor, au subliniat aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u0219i \u00een Fericiri: \u00eentr-un anumit sens, putem spune c\u0103 Fericirile sunt legea noii alian\u021be, indica\u021biile pentru a tr\u0103i cu adev\u0103rat ca discipoli. O supunere \u00eencrez\u0103toare \u0219i umil\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu (aceasta \u00eenseamn\u0103 a fi \u201es\u0103raci \u00een duh\u201d: v. 3), o atitudine de senin\u0103 primire a realit\u0103\u021bii \u0219i a celuilalt (\u201ecei bl\u00e2nzi\u201d: v. 5), milostivirea (v. 7), integritatea unei vie\u021bi \u00een care ac\u021biunilor bune le corespund inten\u021bii curate (\u201ecei cura\u021bi cu inima\u201d: v. 8), angajarea activ\u0103 \u00een construirea p\u0103cii (v. 9): aceste invita\u021bii sunt v\u0103zute ca drumuri spre fericire. Nu at\u00e2t pentru c\u0103 cine tr\u0103ie\u0219te astfel ar merita o r\u0103splat\u0103, ci pentru c\u0103 o via\u021b\u0103 cu aceste tr\u0103s\u0103turi este plin\u0103 de gust \u0219i bun\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u2026sau promisiune?<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cu excep\u021bia primei \u0219i ultimei (vv. 3 \u0219i 10), toate promisiunile legate de diferitele Fericiri sunt formulate la viitor; adesea se folose\u0219te pasivul (l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 d\u0103ruitorul acestor recompense va fi Dumnezeu \u00eensu\u0219i); \u00een unele cazuri apare \u0219i tema r\u0103sturn\u0103rii situa\u021biei (cel care pl\u00e2nge va fi m\u00e2ng\u00e2iat\u2026 \u0219i a\u0219a mai departe). Aceste elemente introduc \u00een text o puternic\u0103 nuan\u021b\u0103 escatologic\u0103: pe de o parte, \u00eemplinirea deplin\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (care se va realiza doar la sf\u00e2r\u0219it) orienteaz\u0103 alegerile cre\u0219tinului; pe de alt\u0103 parte, \u0219i dificult\u0103\u021bile pot fi relativizate dac\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 finalitatea vie\u021bii noastre este rela\u021bia deplin\u0103 \u0219i durabil\u0103 cu Dumnezeu. Aceast\u0103 speran\u021b\u0103 este at\u00e2t de solid\u0103 \u00eenc\u00e2t este capabil\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 bucuria \u00een prezent. Aceast\u0103 interpretare escatologic\u0103 este sus\u021binut\u0103 \u0219i de comentariul final (vv. 11\u201312), o fericire suplimentar\u0103 care personalizeaz\u0103 \u0219i dezvolt\u0103 ultima fericire (cea din v. 10); aici, \u00eentr-adev\u0103r, se spune c\u0103 r\u0103splata este \u201e\u00een ceruri\u201d, adic\u0103 \u00een sfera transcendent\u0103 a lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><strong><em>\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia s-a apropiat<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Ar fi o eroare s\u0103 vedem cele dou\u0103 interpret\u0103ri anterioare ca fiind \u00een competi\u021bie; ambele trebuie p\u0103strate. Fericirile sunt un apel la responsabilitatea credincio\u0219ilor: dac\u0103 ei tr\u0103iesc astfel, frumuse\u021bea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor (care, \u00een Isus, s-a apropiat) \u00eencepe s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een rela\u021biile dintre oameni. Aceast\u0103 \u00eemplinire va fi, desigur, mereu imperfect\u0103, deoarece depinde de voin\u021ba uman\u0103; de aceea este important s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00eenainte perspectiva \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor \u00een plin\u0103tatea ei.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Acesta este orizontul care sus\u021bine speran\u021ba \u0219i caritatea, chiar \u0219i \u00een vremuri dificile. Dumnezeu se angajeaz\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne soarta celor ap\u0103sa\u021bi, iar promisiunea sa va fi, la final, \u00eemplinit\u0103.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Trebuie \u00eens\u0103 ad\u0103ugat\u0103 o a treia lectur\u0103, sugerat\u0103 de faptul c\u0103 la \u00eenceput \u0219i la sf\u00e2r\u0219it se repet\u0103 o promisiune care nu prive\u0219te viitorul, ci are caracterul unei declara\u021bii pentru prezent: \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor\u201d (vv. 3 \u0219i 10). Deoarece aceast\u0103 declara\u021bie \u00eencadr eaz\u0103 seria Fericirilor, putem spune c\u0103 ea r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 transversal pentru toate. Chiar \u0219i cei care tr\u0103iesc \u00een situa\u021bii de lips\u0103 (s\u0103racii, cei \u00eendurera\u021bi, marginaliza\u021bii, persecuta\u021bii) nu trebuie s\u0103 a\u0219tepte sf\u00e2r\u0219itul timpurilor pentru a se bucura; \u0219i pentru ei bucuria este o dimensiune legat\u0103 de prezent, nu doar de viitor. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia inaugurat\u0103 de Isus Mesia aduce \u00een lume o perspectiv\u0103 alternativ\u0103 fa\u021b\u0103 de categoriile curente. Dac\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit Oamenii leag\u0103 bucuria de situa\u021bii de plin\u0103tate \u0219i de satisfac\u021bie; \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie lucrurile nu stau astfel. Dac\u0103, \u00een mod obi\u0219nuit, este fericit cel care are putere, bani \u0219i posibilit\u0103\u021bi, \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie lucrurile nu stau a\u0219a. Categoriile curente sunt r\u0103sturnate chiar de pe acum, pentru c\u0103, \u00een urmarea lui Isus, se creeaz\u0103 deja o societate alternativ\u0103 \u00een care domne\u0219te perspectiva lui Dumnezeu, \u0219i nu rivalitatea dintre oameni. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia stabile\u0219te deja o alt\u0103 situa\u021bie, \u00een care dreptatea ocup\u0103 primul loc.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\">Cea mai mare bucurie este a celui care contempl\u0103 cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 faptul c\u0103 criteriile lui Dumnezeu sunt altele dec\u00e2t categoriile umane; este bucuria celui care prime\u0219te proclamarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei ca \u201eveste bun\u0103\u201d \u0219i dar al lui Dumnezeu; este bucuria celui care face totul pentru ca aceste criterii s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 efectiv locul \u00een rela\u021biile umane, \u0219tiind cu umilin\u021b\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 ele vor triumfa pe deplin doar \u201e\u00een ceruri\u201d.<\/p>\n<p style=\"font-weight: 400;\"><em>Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 1\/ianuarie-februarie 2026 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n<p>Hits: 86<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Timpului de peste an. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. DUMINICA A IV-A TPA A 1 FEBRUARIE 2026 GRE\u0218IT PROGRAMA\u021aI de Jose Antonio Pagola Cu to\u021bii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":44153,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44148"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44148"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44148\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44152,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44148\/revisions\/44152"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44153"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}