{"id":43859,"date":"2025-12-28T09:01:15","date_gmt":"2025-12-28T06:01:15","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=43859"},"modified":"2025-12-28T09:01:15","modified_gmt":"2025-12-28T06:01:15","slug":"o-familie-fara-probleme-meditatie-pentru-sfanta-familie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/12\/28\/o-familie-fara-probleme-meditatie-pentru-sfanta-familie\/","title":{"rendered":"\u201eO familie f\u0103r\u0103 probleme?\u201d – Medita\u021bie pentru Sf\u00e2nta Familie"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului \u0219i a Cr\u0103ciunului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\n

SF\u00c2NTA FAMILIE<\/u><\/strong><\/p>\n

28 DECEMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n

O FAMILIE F\u0102R\u0102 PROBLEME?<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Pentru a cre\u0219te \u0219i a deveni b\u0103rbat, Isus avea nevoie de o familie. Ast\u0103zi, liturghia ne-o prezint\u0103 ca pe un \u201emodel\u201d, dar nu pentru c\u0103 ar fi fost lipsit\u0103 de dificult\u0103\u021bi. Dimpotriv\u0103: au existat multe momente dramatice, precum \u0219i lupta de a \u00een\u021belege un fiu ca Isus, un fiu extraordinar, neobi\u0219nuit, al c\u0103rui viitor r\u0103m\u00e2nea ascuns pentru Maria \u0219i Iosif. Un lucru este \u00eens\u0103 clar: \u00een centrul acestei familii se afl\u0103 el, Isus. Alegerile p\u0103rin\u021bilor s\u0103i sunt ghidate de dorin\u021ba de a-i proteja siguran\u021ba \u0219i de a-i asigura o cre\u0219tere pa\u0219nic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eentr-o zi s\u0103 poat\u0103 \u00eendeplini misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 lui de \u00eensu\u0219i Dumnezeu.<\/p>\n

De aceea, aceast\u0103 familie ne pare extraordinar de apropiat\u0103 \u00een anxiet\u0103\u021bile \u0219i temerile, dorin\u021bele \u0219i visele at\u00e2tor familii din \u00eentreaga lume care se confrunt\u0103 cu riscuri \u0219i greut\u0103\u021bi pentru a asigura un viitor diferit copiilor lor. Un viitor \u00een care exist\u0103 libertate civil\u0103, politic\u0103 \u0219i religioas\u0103. Un viitor \u00een care p\u00e2inea \u0219i demnitatea se c\u00e2\u0219tig\u0103 prin munc\u0103. Un viitor liber de co\u0219marul r\u0103zboiului \u0219i al persecu\u021biei.<\/p>\n

Ne g\u00e2ndim la asta c\u00e2nd vedem fe\u021bele obosite ale celor care sunt smul\u0219i din ghearele mor\u021bii \u0219i primi\u021bi \u00een \u021bara noastr\u0103?<\/p>\n

Familia din Nazaret \u00eenfrunt\u0103 vicisitudinile \u0219i problemele permi\u021b\u00e2ndu-\u0219i s\u0103 fie ghida\u021bi de Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Acestea sunt mesaje care ajung la Iosif \u00een visele sale \u0219i \u00eel conving adesea s\u0103 fac\u0103 schimb\u0103ri bru\u0219te: \u201eScoal\u0103-te, ia copilul \u0219i mama lui cu tine…\u201d. \u00cen aceast\u0103 venire \u0219i plecare din Egipt, nu este doar drama fugii de un pericol iminent \u0219i a \u00eentoarcerii \u00een \u021bara Israelului. Este povestea unui popor, Israel, care fuge de foamete \u0219i tr\u0103ie\u0219te sclavia. Este povestea lui Moise, salvat din apele Nilului. Este povestea unui popor pe care Dumnezeu \u00eel smulge din m\u00e2inile faraonului \u0219i \u00eel aduce \u00een \u021aara Promis\u0103. Este exodul, dar nu numai al lui Israel, ci \u0219i cel pe care Isus \u00eel va realiza pentru \u00eentreaga umanitate, eliber\u00e2nd-o de puterea r\u0103ului pentru o via\u021b\u0103 nou\u0103.<\/p>\n

Chiar \u0219i familiile noastre apar\u021bin unei pove\u0219ti mai mari \u00een care sunt cufundate. \u0218i nu este doar povestea oamenilor, cu povara sudorii, lacrimilor \u0219i s\u00e2ngelui. Este povestea lui Dumnezeu cu oamenii, pentru c\u0103, devenind om, Isus \u0219i-a ridicat cortul \u00een aceast\u0103 lume odat\u0103 pentru totdeauna. Ast\u0103zi sim\u021bim atunci cum nu este cazul s\u0103 ne conduc\u0103.<\/p>\n

A na\u0219te \u0219i a aduce la lumin\u0103, a cre\u0219te \u0219i a educa, a preg\u0103ti pentru existen\u021b\u0103 \u0219i a sprijini \u00een alegerea propriului drum, a face mereu sim\u021bit\u0103 simpatia \u0219i \u00eencurajarea nu sunt opera\u021biuni destinate s\u0103 fie uitate, ci o parte vie \u0219i pre\u021bioas\u0103 a acestei istorii c\u0103reia \u00eei apar\u021binem. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat pentru familia din Nazaret, ne ofer\u0103 lumina necesar\u0103 pentru a scrie excep\u021bionalul \u00een vie\u021bile noastre obi\u0219nuite.<\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103 Sir 3:2-6, 12-14<\/strong><\/p>\n

Textul const\u0103 \u00eentr-o serie de zic\u0103tori legate \u00eentre ele de aceea\u0219i tem\u0103, dar nu de o intrig\u0103 narativ\u0103. Proclamarea trebuie s\u0103 respecte natura \u201eproverbial\u0103\u201d a textului, izol\u00e2nd fiecare zic\u0103tur\u0103 cu pauze, a\u0219a cum indic\u0103 formatarea Lec\u021bionarului. \u00cenainte de a proclama textul, poate fi util s\u0103 se explice genul literar cu c\u00e2teva cuvinte de introducere.<\/p>\n

A doua lectur\u0103 Col 3,13-21<\/strong><\/p>\n

Fiecare dintre cele patru paragrafe ale textului eviden\u021biaz\u0103 o tem\u0103 diferit\u0103: sentimentele (de tandre\u021be \u0219i m\u0103rinimie); iertarea \u0219i caritatea; cuv\u00e2ntul lui Cristos care anim\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 comunitar\u0103; rela\u021biile familiale. Cititorul trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 s\u0103 acorde spa\u021biu fiec\u0103rei teme, evit\u00e2nd o proclamare frenetic\u0103 \u0219i indistinct\u0103 a celor patru p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

Evanghelia Mt 2,13-15, 19-23<\/strong><\/p>\n

Nara\u021biunea pericopei este marcat\u0103 de cele trei vise ale lui Iosif. Proclamarea poate sublinia dinamica \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi a visului lui Iosif de revela\u021bie \u0219i ascultare, care se repet\u0103 de trei ori.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Acest pasaj abordeaz\u0103 problema \u00eengrijirii p\u0103rin\u021bilor, cu referire la a patra porunc\u0103 din Decalog. Pe l\u00e2ng\u0103 observa\u021biile practice \u0219i<\/em>\u00a0recomand\u0103rile, baza teologic\u0103 este interesant\u0103: aceast\u0103 \u00eengrijire este cerut\u0103 de Dumnezeu \u0219i face parte din dinamica Sa de mil\u0103.<\/em><\/p>\n

Pasajul apar\u021bine unei sec\u021biuni care comenteaz\u0103 porunca a patra, privind respectul fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi (cf. Ex 20,12; Dt 5,16), \u0219i este alc\u0103tuit din patru p\u0103r\u021bi: la extreme sunt furnizate coordonatele teologice, \u00een timp ce \u00een mijloc este considerat\u0103 mai direct rela\u021bia dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii. \u00cen acest caz, dup\u0103 o afirma\u021bie ini\u021bial\u0103 de natur\u0103 teologic\u0103, care explic\u0103 o ac\u021biune a Domnului care este \u00eentotdeauna valabil\u0103 (v. 2), urmeaz\u0103 o list\u0103 de afirma\u021bii privind cinstirea tat\u0103lui \u0219i a mamei (vv. 3-6). Aceasta este urmat\u0103 de c\u00e2teva \u00eendemnuri (vv. 12-13), care se \u00eencheie cu un fel de promisiune divin\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103 (v. 14).<\/p>\n

\n

P\u0103rin\u021bii \u0219i<\/em><\/strong>\u00a0copiii<\/em><\/strong><\/p>\n

Revenind la prima afirma\u021bie, argumentul \u00een ansamblu este introdus de un principiu teologic, potrivit c\u0103ruia respectul copiilor fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bii lor este stabilit de Dumnezeu \u0219i, prin urmare, este sacru.<\/p>\n

Afirma\u021biile urm\u0103toare leag\u0103 atitudinea de respect fa\u021b\u0103 de tat\u0103 \u0219i mam\u0103 de alte trei aspecte ale vie\u021bii umane: unele afirma\u021bii sunt legate de condi\u021bii morale mai largi (cum ar fi isp\u0103\u0219irea p\u0103catelor \u0219i bucuria copiilor); altele, \u00eens\u0103, sunt legate de circumstan\u021be practice (cum ar fi acumularea de comori \u0219i via\u021ba lung\u0103). Ceea ce este \u00eens\u0103 cel mai interesant este faptul c\u0103 respectul filial este asociat \u00een mare parte cu via\u021ba de rug\u0103ciune, \u00een termeni de \u00eemplinire. Exorta\u021biile care urmeaz\u0103 urm\u0103resc s\u0103 actualizeze sensul a ceea ce a fost indicat p\u00e2n\u0103 acum cu verbul \u201ea onora\u201d: concret, \u00eenseamn\u0103 a men\u021bine o atitudine de grij\u0103 \u0219i r\u0103bdare fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi, mai ales c\u00e2nd apar toate sl\u0103biciunile care vin odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

De la<\/em><\/strong>\u00a0p\u0103rin\u021bi<\/em><\/strong>\u00a0la<\/em><\/strong>\u00a0Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n

Totul se \u00eencheie din nou cu o considera\u021bie teologic\u0103. Cuv\u00e2ntul grecesc tradus prin \u201efapt\u0103 bun\u0103\u201d (ele\u0113mos\u00fdn\u0113<\/em>) are o gam\u0103 destul de larg\u0103 \u0219i important\u0103 de semnifica\u021bii: indic\u0103 o atitudine de caritate, care poate fi exprimat\u0103 \u0219i prin gesturi precum milostenia (Tb<\/em>\u00a04,7;\u00a0Mt<\/em>\u00a06,2). \u00cen cazul nostru, prin urmare, nu este vorba doar de aspectul material al \u00eengrijirii, ci de o adev\u0103rat\u0103 privire de mil\u0103 fa\u021b\u0103 de tat\u0103 (\u0219i mam\u0103). Putem \u00een\u021belege atunci leg\u0103tura cu tema iert\u0103rii p\u0103catelor, adic\u0103 milostivirea lui Dumnezeu. Mesajul transmis \u00een acest ultim pasaj ar putea fi interpretat astfel: prin exercitarea milostivirii fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bii vo\u0219tri, inclusiv prin \u00eengrijire concret\u0103, cre\u0219te con\u0219tientizarea \u0219i darul acelei milostiviri divine \u2013 \u0219i mai mare! \u2013 care este iertarea p\u0103catelor.<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Printr-un argument general care plaseaz\u0103 caritatea \u00een centrul tuturor virtu\u021bilor, autorul ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 l\u0103s\u0103m cuv\u00e2ntul lui Cristos s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een comunitatea credincio\u0219ilor. Apoi \u00eencepe s\u0103 aplice acest apel \u00een termeni concre\u021bi, \u00eencep\u00e2nd cu realitatea comunitar\u0103 a familiei. Aceast\u0103 parte a scrisorii abordeaz\u0103 tema ac\u021biunii pozitive, cu c\u00e2teva referiri la rela\u021biile din via\u021ba de familie.<\/em><\/p>\n

Caritatea.\u00a0<\/em><\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd, autorul se adreseaz\u0103 tuturor credincio\u0219ilor de orice condi\u021bie \u0219i \u00eencepe cu un apel la o serie de \u201esentimente\u201d sau virtu\u021bi, ceea ce nu este nou \u00een scrierile lui Pavel (cf.<\/em>\u00a0Gal<\/em>\u00a05, 22-23). Toate acestea converg apoi \u00een apelul la iertarea celorlal\u021bi \u0219i la caritate, care este definit\u0103 \u00een scrisoare ca \u201eleg\u0103tura perfec\u021biunii\u201d (v. 14). Semnifica\u021bia acestei expresii poate fi dubl\u0103: pe de o parte, ar putea indica faptul c\u0103 caritatea este leg\u0103tura perfect\u0103, adic\u0103 ceea ce une\u0219te perfect toate celelalte virtu\u021bi enumerate mai sus; pe de alt\u0103 parte, ar putea \u00eensemna \u0219i c\u0103 este leg\u0103tura care duce la perfec\u021biune, deoarece f\u0103r\u0103 ea toate celelalte virtu\u021bi ar fi \u00een zadar (cf. 1Cor 13,1-3). \u00cen orice caz, r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 caritatea este virtutea esen\u021bial\u0103: datorit\u0103 ei, de fapt, comunitatea credincio\u0219ilor poate tr\u0103i \u201e\u00eentr-un singur trup\u201d, adic\u0103 \u00een unitate.<\/p>\n

Comunitatea \u0219i<\/em><\/strong>\u00a0familia<\/em><\/strong><\/p>\n

Seria de recomand\u0103ri care urmeaz\u0103 se refer\u0103 la singurul imperativ grecesc de la \u00eenceputul v. 16: \u201eCuv\u00e2ntul lui Cristos s\u0103\u00a0locuiasc\u0103<\/em>\u00a0\u00eentre voi\u201d. Restul este o varia\u021bie a acestei locuiri: instruirea cu \u00een\u021belepciune, mustrarea sau \u00eendemnarea, c\u00e2ntarea psalmilor \u0219i imnurilor. Toate acestea sunt ac\u021biuni care privesc via\u021ba comunit\u0103\u021bii \u0219i nu sunt singurele implicate: rezumatul din v. 17 recapituleaz\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u2013 fapte \u0219i cuvinte \u2013 pentru a o \u00eenr\u0103d\u0103cina \u00een Domnul Isus \u0219i \u00een Dumnezeu Tat\u0103l.<\/p>\n

Ultima parte a pasajului se concentreaz\u0103 asupra rela\u021biilor familiale. \u00cen scrierile antice, nu era neobi\u0219nuit s\u0103 se elaboreze \u201ecoduri familiale\u201d: autori precum Aristotel sau stoicii sunt exemple \u00een acest sens. Scopul acestor compozi\u021bii este de a asigura unitatea unui corp \u00een cadrul acelui prim nucleu comunitar, care este familia. Nimic nou, a\u0219adar? \u00centr-adev\u0103r, modelul literar este bine cunoscut, dar ceea ce este cu totul original este fundamentul rela\u021biilor: nu mai este doar o via\u021b\u0103 bun\u0103, ci Domnul. \u00cen versetele 18-21, se repet\u0103 de dou\u0103 ori c\u0103 criteriul este hristologic (\u201edup\u0103 cum se cuvine \u00een Domnul\u201d, \u201edup\u0103 cum este pl\u0103cut Domnului\u201d). Imperativul pronun\u021bat \u00een versetul 16 se reg\u0103se\u0219te, a\u0219adar, \u0219i \u00een aceast\u0103 parte, deoarece familia este v\u0103zut\u0103 ca locul \u00een care Cristos locuie\u0219te prin cuv\u00e2ntul s\u0103u.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Contextul<\/em><\/strong><\/p>\n

Episodul fugii \u00een Egipt poate fi \u00een\u021beles numai dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare func\u021bia acestei povestiri \u00een raport cu restul Evangheliei. Dac\u0103 o privim dintr-un punct de vedere pur istoriografic, este de \u00een\u021beles s\u0103 ne punem c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri: de ce masacrul lui Irod nu este men\u021bionat \u00een alte documente? De ce ar fi a\u0219teptat monarhul c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte de a ordona o interven\u021bie at\u00e2t de s\u00e2ngeroas\u0103?<\/p>\n

Cu toate acestea, scopul nara\u021biunilor despre copil\u0103rie nu este doar acela de a oferi o cronic\u0103 precis\u0103 a evenimentelor, de\u0219i nu se poate exclude faptul c\u0103 acestea s-au inspirat din tradi\u021bii antice legate de unele evenimente care au avut loc \u00een realitate. Aceste nara\u021biuni au ca scop \u00een primul r\u00e2nd aprofundarea sensului \u00eentregii vie\u021bi a lui Isus, abord\u00e2nd \u00een principal \u00eentreb\u0103ri de alt\u0103 natur\u0103: de ce a decis Dumnezeu s\u0103 ne salveze \u00een acest fel? Cum poate un eveniment care a durat c\u00e2teva decenii s\u0103 afecteze sensul \u00eentregii istorii a Israelului \u0219i al \u00eentregii umanit\u0103\u021bi?<\/p>\n

Pentru a r\u0103spunde la aceste \u00eentreb\u0103ri, pasajul \u00eemplete\u0219te c\u00e2teva elemente strategice de reflec\u021bie: \u00een primul r\u00e2nd,\u00a0visul\u00a0<\/em>constituie un loc de dialog intim \u0219i profund \u00eentre voin\u021ba lui Dumnezeu \u0219i libertatea uman\u0103;\u00a0c\u0103l\u0103toria<\/em>\u00a0spre<\/em>\u00a0\u0219i<\/em>\u00a0din<\/em>\u00a0Egipt<\/em>, \u00eempreun\u0103 cu tema fugii, conduc la o serie de experien\u021be legate de istoria poporului; referirile la\u00a0\u00eemplinirea<\/em>\u00a0Scripturii<\/em>, \u00eempreun\u0103 cu ocolul prin Nazaret, se refer\u0103 la tema fidelit\u0103\u021bii lui Dumnezeu \u0219i ofer\u0103 cheia pentru \u00een\u021belegerea \u00eentregii povestiri; \u00een cele din urm\u0103,\u00a0titlul<\/em>\u00a0de<\/em>\u00a0\u201efiu\u201d<\/em>\u00a0referitor la Isus ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem dinamica revela\u021biei \u00een cadrul vicisitudinilor umane. Pasajul poate fi citit urm\u00e2nd cele dou\u0103 mi\u0219c\u0103ri care afecteaz\u0103 Sf\u00e2nta Familie: plecarea \u0219i fuga \u00een Egipt (vv. 13-15) \u0219i \u00eentoarcerea \u00een \u021bara Israelului (vv. 19-23).<\/p>\n

Plecarea<\/em><\/strong>\u00a0spre<\/em><\/strong>\u00a0Egipt<\/em><\/strong><\/p>\n

Locul visului a fost deja o ocazie pentru Iosif de a-L \u00eent\u00e2lni pe Dumnezeu (1:20-21). \u00cen vis, el a avut deja o viziune a evenimentelor istorice din perspectiva lui Dumnezeu \u0219i apoi a f\u0103cut o alegere personal\u0103. \u00cen acest caz, visele determin\u0103 decizia de a pleca \u0219i de a se \u00eentoarce.<\/p>\n

Iosif nu pune \u00eentreb\u0103ri, ci \u00een primul r\u00e2nd \u00een\u021belege urgen\u021ba plec\u0103rii. \u00cenceputul versetului 14 exprim\u0103, pe de o parte, ascultarea omului drept, dar, pe de alt\u0103 parte, \u0219i \u00eengrijorarea unui tat\u0103: decizia credinciosului este \u00een conformitate cu grija patern\u0103, care nu trece cu vederea niciun semn referitor la via\u021ba fiului s\u0103u.<\/p>\n

Iosif nu \u00eent\u00e2rzie, ci pleac\u0103 chiar \u00een noaptea visului. Viteza plec\u0103rii este \u00eenso\u021bit\u0103 cu delicate\u021be de o dispozi\u021bie de r\u0103bdare sau, poate, ar fi mai bine s\u0103 spunem, de speran\u021b\u0103: Iosif \u0219i familia lui vor r\u0103m\u00e2ne \u00een Egipt \u201ep\u00e2n\u0103 la moartea lui Irod\u201d (v. 15). Timpul nu este cuantificat, dar d\u0103 o idee despre perioada de a\u0219teptare: produce un sentiment de durat\u0103 incert\u0103, \u00een timp ce faptul c\u0103 va avea loc o \u00eentoarcere pare cert.<\/p>\n

Ca \u0219i \u00een visul anterior, naratorul intervine pentru a explica sensul mai profund al ceea ce a fost cerut: citarea \u00eemplinirii din v. 15 deschide un orizont caleidoscopic de semnifica\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, aceast\u0103 citare ne permite s\u0103 plas\u0103m sensul acestei fugiri \u00een cadrul experien\u021bei mai profunde a Israelului. Egiptul, ca loc de refugiu \u0219i de nou\u0103 chemare, nu poate s\u0103 nu aminteasc\u0103 poporului ceea ce a tr\u0103it de la vremea lui Iosif \u0219i Iacob p\u00e2n\u0103 la cea a lui Moise. Nu este o simpl\u0103 repetare a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte, nici o simpl\u0103 reconstituire prin modelul literar al persecu\u021biei \u0219i salv\u0103rii copilului erou, bine cunoscut \u00een nara\u021biunile antice. Cu toate acestea, \u0219ederea \u00een Egipt exprim\u0103 cel pu\u021bin o solidaritate care \u00eel conduce pe M\u00e2ntuitorul s\u0103 urmeze pa\u0219ii lui Israel, \u00eemplinind astfel sensul \u00eentregii sale c\u0103l\u0103torii.<\/p>\n

Aceasta este, de asemenea, singura ocazie \u00een pasaj \u00een care Isus este numit \u201efiu\u201d \u0219i nu \u201ecopil\u201d. Textul din Osea 11,1 d\u0103 glas direct lui Dumnezeu, amintind o pagin\u0103 profetic\u0103 de extrem\u0103 tandre\u021be, \u00een care Domnul se descrie pe sine ca un tat\u0103 care \u00ee\u0219i iube\u0219te copilul \u0219i pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea lui. \u00cen acest fel, gestul grijuliu al lui Iosif devine expresia unei paternit\u0103\u021bi \u0219i mai profunde: cea a lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i. Exist\u0103 o \u00een\u021belegere aproape emo\u021bionant\u0103 \u00eentre cei doi, Dumnezeu \u0219i Iosif: omul \u00een\u021belege bine preocuparea lui Dumnezeu, p\u00e2n\u0103 la punctul de a o sim\u021bi ca pe a sa; iar Dumnezeu se \u00eentoarce c\u0103tre Iosif, \u0219tiind c\u0103 va g\u0103si \u00een el o \u00een\u021belegere deplin\u0103 a ceea ce \u00eei este drag.<\/p>\n

\u00centoarcerea<\/em><\/strong>\u00a0din Egipt<\/em><\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu moartea despotului, posibilitatea \u00eentoarcerii devine realitate. Cuvintele rostite de \u00eenger fac ecou celor din visul anterior: \u201eScoal\u0103-te, ia copilul \u0219i pe mama lui cu tine\u201d, urmate de un verb imperativ de mi\u0219care (\u201efugi\u201d, \u201edu-te\u201d) \u0219i de o explica\u021bie a amenin\u021b\u0103rii la adresa copilului (vv. 13.20). Efectul pe care \u00eel are acest lucru este unitatea \u0219i continuitatea \u00eentre prima \u0219i a doua mi\u0219care, confirm\u00e2nd sentimentul de relaxare temporal\u0103 perceput deja anterior. Munca comun\u0103 a lui Dumnezeu \u0219i a lui Iosif nu este punctual\u0103 \u0219i instantanee, chiar dac\u0103 exist\u0103 momente de ac\u021biune brusc\u0103 \u0219i urgent\u0103.<\/p>\n

Fuga, \u0219ederea \u0219i \u00eentoarcerea sunt faze ale unei singure ac\u021biuni. Altfel, ele ar putea fi reinterpretate ca o deplasare ne\u00eencetat\u0103 \u0219i r\u0103t\u0103citoare, prad\u0103 constant\u0103 a evenimentelor care se abat asupra familiei din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Astfel, \u00een schimb, orientarea care ghideaz\u0103 \u0219i \u00eenso\u021be\u0219te aceast\u0103 unitate familial\u0103 este \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i p\u0103strat\u0103, chiar \u0219i \u00een mijlocul schimb\u0103rilor constante \u0219i al \u00eencerc\u0103rilor \u0219i necazurilor repetate. Cu alte cuvinte, chiar \u0219i pentru Iosif, \u00eempreun\u0103 cu Maria \u0219i Isus, exist\u0103 \u00eentotdeauna o cale. Cu toate acestea, este \u00eenc\u0103 posibil s\u0103 recunoa\u0219tem ceea ce une\u0219te \u00eentreaga c\u0103l\u0103torie, nu at\u00e2t pentru c\u0103 totul merge f\u0103r\u0103 probleme, ci pentru c\u0103 exist\u0103 un punct de referin\u021b\u0103 solid, care este cuv\u00e2ntul \u00eengerului.<\/p>\n

Instruc\u021biunile primite \u00een vis sunt luate \u00een considerare \u0219i puse \u00een practic\u0103, dar nu sunt \u00eendeplinite mecanic. Faptul c\u0103 porne\u0219te \u00een c\u0103l\u0103toria de \u00eentoarcere, a\u0219a cum a spus \u00eengerul, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eengrijorarea patern\u0103 a lui Iosif este diminuat\u0103. Vedem acest lucru c\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 Arhelau a devenit rege al Iudeei: p\u0103rintele este spontan \u00eengrijorat, iar visul intervine pentru a-l instrui cum s\u0103-\u0219i transforme \u00eengrijorarea \u00eentr-o alegere. Verbul grecesc folosit pentru a descrie avertismentul \u00eengerului c\u0103tre Iosif are o nuan\u021b\u0103 dialogic\u0103, ca \u0219i cum ar fi un r\u0103spuns: \u00eenc\u0103 o dat\u0103, visul nu este pur \u0219i simplu impun\u0103tor, ci este un loc de dialog, de confruntare \u0219i, prin urmare, de alegere.<\/p>\n

La nivel narativ, abaterea de la ruta de \u00eentoarcere pune, de asemenea, un accent deosebit pe destina\u021bie, Nazaret. Dup\u0103 na\u0219terea \u00een Betleem, ora\u0219ul lui David, povestea duce \u00eentreaga familie \u00eenapoi acolo unde a \u00eenceput totul, \u00een Galileea. Poate c\u0103 este un pic riscant, dar mi\u0219carea pare semnificativ\u0103 \u00een raport cu epilogul \u00eentregii nara\u021biuni evanghelice: chiar \u0219i Cel \u00cenviat se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu ucenicii s\u0103i \u00een Galileea, unde a \u00eenceput totul \u0219i unde totul \u00eencepe din nou, \u00een lumina Pa\u0219telui. Astfel, \u00eentoarcerea la Nazaret ar putea semnifica \u0219i un nou \u00eenceput, prefigur\u00e2nd Pa\u0219tele, dup\u0103 o trecere prin moarte (copiii nevinova\u021bi, dar \u0219i fuga \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103).<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 573\/decembrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d, editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

\u00a0Imagine: Bartolom\u00e9 Esteban Murillo, Treimea cereasc\u0103 \u0219i treimea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. detaliu<\/em><\/p>\n

Hits: 125<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului \u0219i a Cr\u0103ciunului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.\u00a0 SF\u00c2NTA FAMILIE 28 DECEMBRIE 2025 O FAMILIE F\u0102R\u0102 PROBLEME? de Roberto Laurita Pentru a cre\u0219te \u0219i a deveni […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":43860,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43859"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43859"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43859\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43861,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43859\/revisions\/43861"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/43860"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43859"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43859"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43859"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}