{"id":43562,"date":"2025-11-29T17:30:35","date_gmt":"2025-11-29T14:30:35","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=43562"},"modified":"2025-11-30T11:08:09","modified_gmt":"2025-11-30T08:08:09","slug":"credinta-si-fidelitate-in-schimbare-meditatie-pentru-duminica-i-din-advent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2025\/11\/29\/credinta-si-fidelitate-in-schimbare-meditatie-pentru-duminica-i-din-advent\/","title":{"rendered":"\u201eCredin\u021b\u0103 \u0219i fidelitate \u00een schimbare\u201d – Medita\u021bie pentru Duminica I din Advent"},"content":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii.<\/em><\/p>\n

TIMPUL<\/strong> ADVENTULUI <\/strong><\/p>\n

\u00cen Evanghelia dup\u0103 Matei, a\u0219teptarea fiului omului este un prilej propice de a fi gata pentru o \u00eent\u00e2lnire de iubire, care va avea loc infailibil, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u0219tie ora (Mt 24,37-44; Duminica I din Advent<\/strong>). Isus se refer\u0103 la aceast\u0103 a\u0219teptare la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, dispun\u00e2ndu-i pe discipolii s\u0103i s\u0103 interpreteze semnele vremurilor chiar \u0219i atunci c\u00e2nd el nu va mai fi al\u0103turi de ei .\u00a0 Anticiparea caracterizeaz\u0103 \u00eens\u0103 nara\u021biunea lui Matei \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul Evangheliei, precursorul , Ioan Botez\u0103torul, fiind cel care m\u0103rturise\u0219te sosirea iminent\u0103 a lui Mesia, ca o ocazie de convertire profund\u0103 \u0219i regenerare la via\u021ba lui Dumnezeu (Mt 3,1-12; Duminica a II-a din Advent<\/strong>). Se pune \u00eentrebarea cum s\u0103 \u00eel recunoa\u0219tem pe Mesia, deoarece Isus din Nazaret nu pare s\u0103 se impun\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc, cu o putere masiv\u0103 de instaurare politic\u0103 a unui regat uman. De fapt, adev\u0103ratul semn mesianic nu este puterea uman\u0103 , ci semnele vindec\u0103rii \u0219i deschiderii la via\u021b\u0103, capabile s\u0103 refac\u0103 omul \u00eentreg \u0219i s\u0103-l deschid\u0103 la bun\u0103tate \u0219i iubire (Mt 11,2-11; Duminica a III-a din Advent<\/strong>), ca \u00eemplinire a profe\u021biilor lui Isaia (cf. Is 35,1-6).<\/em><\/p>\n

Cartea lui Isaia este, de asemenea, \u00een centrul c\u0103l\u0103toriei de Advent .\u00a0 De fapt, ea m\u0103rturise\u0219te o puternic\u0103 a\u0219teptare pentru restaurarea destinului lui Israel, Iuda \u0219i Ierusalim, cu o clar\u0103 func\u021bie universal\u0103 a Ora\u0219ului Sf\u00e2nt (Is 2:1-5; Duminica I din Advent<\/strong>), un sacrament al p\u0103cii \u0219i unit\u0103\u021bii \u00eentre toate popoarele lumii. Din nou , nu va fi o opera\u021biune de alian\u021b\u0103 politic\u0103 cea care va determina puterea Ora\u0219ului Sf\u00e2nt, ci ini\u021biativa lui Dumnezeu, capabil\u0103 s\u0103 ridice un Mesia, s\u0103m\u00e2n\u021ba lui Isai, \u00eenzestrat cu Duhul \u0219i capabil s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 planul lui Dumnezeu \u00een istorie. El va aduce dreptatea \u00een lume \u0219i o va remodela astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 caracterizeze o nou\u0103 crea\u021bie (Is 11:1-10; Duminica a II-a din Advent<\/strong>), un nou echilibru \u00eentre umanitate \u0219i lume, \u00een care nu va mai fi nevoie de moarte pentru a oferi hran\u0103 \u0219i a garanta via\u021ba.<\/em><\/p>\n

Aceasta este \u00een mod clar o viziune simbolic\u0103 \u0219i transfigurat\u0103 a lumii, care poate fi bine \u00een\u021beleas\u0103 prin semnele unui Mesia care vindec\u0103 sim\u021burile umanit\u0103\u021bii \u0219i le deschide spre o nou\u0103 via\u021b\u0103 (Is 35:1-6a.8a.10; Duminica a III-a din Advent<\/strong>).<\/em><\/p>\n

\u00cen Duminica a IV-a a Adventului<\/strong>, profe\u021biile lui Isaia despre Mesia (cf. Is 7,14) \u00ee\u0219i g\u0103sesc \u00eemplinirea deplin\u0103 \u00een relatarea evanghelic\u0103 a lui Matei, \u00een care evenimentele sunt provocate de rolul conduc\u0103tor al lui Dumnezeu \u0219i de credin\u021ba profund\u0103 a lui Iosif (Mt 1,18-24).<\/em><\/p>\n

Textele eucologice din timpul Adventului propun un fel de \u201er\u0103sp\u00e2ndire \u00eencruci\u0219at\u0103\u201d \u00eentre dorin\u021ba venirii glorioase a lui Cristos la sf\u00e2r\u0219itul veacurilor (Duminica I din Advent<\/strong>) \u0219i amintirea venirii istorice a lui Cristos \u00een trup (Duminica a IV-a din Advent<\/strong>). Rug\u0103ciunea liturgic\u0103 a Adventului este astfel unit\u0103 de misterul lui Cristos ca \u201eCel care vine\u201d. Proclamarea profe\u021biilor Vechiului Testament \u00eenseamn\u0103, pentru Biseric\u0103, nu refugiul \u00eentr-o dulce amintire a trecutului, ci \u201e\u00eenv\u0103\u021barea de a spera la m\u00e2ntuire\u201d (Rug\u0103ciunea euharistic\u0103 IV) \u00een lumea de ast\u0103zi. Prefa\u021ba de Advent I exprim\u0103 bine cum perspectiva celei de-a doua veniri \u00een \u201eceruri noi \u0219i p\u0103m\u00e2nt nou\u201d nu constituie doar \u00eemplinirea istoriei, ci impregneaz\u0103 \u00eentreaga spiritualitate a vie\u021bii cre\u0219tine. Con\u0219tiin\u021ba c\u0103 \u201eEl vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103 \u00een orice om \u0219i \u00een orice epoc\u0103\u201d \u00eei motiveaz\u0103 pe credincio\u0219i s\u0103 fie \u201eveghetori \u00een a\u0219teptare\u201d pentru a-l recunoa\u0219te, a-l primi \u0219i astfel \u201ea te-stimula \u00een iubire\u201d la \u00eenaintarea plin\u0103 de bucurie a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei sale, pe care a instaurat-o la prima sa venire (Prefa\u021ba I).<\/em><\/p>\n

\n

DUMINICA I DIN ADVENT<\/u><\/strong><\/p>\n

30 NOIEMBRIE 2025<\/strong><\/p>\n

CREDIN\u021a\u0102 \u0218I FIDELITATE \u00ceN SCHIMBARE<\/strong><\/p>\n

de Chino Biscontin<\/em><\/p>\n

\u00centr-un discurs adresat Curiei Romane pe 21 decembrie 2019, Papa Francisc a rostit cuvinte care au l\u0103sat o impresie profund\u0103. El a afirmat, printre altele:<\/p>\n

\u201eCeea ce tr\u0103im nu este pur \u0219i simplu o epoc\u0103 \u00een schimbare, ci o schimbare de epoc\u0103. Prin urmare, ne afl\u0103m \u00eentr-unul dintre acele momente \u00een care schimb\u0103rile nu mai sunt liniare, ci epocale; ele constituie alegeri care transform\u0103 rapid modul de a tr\u0103i, de a rela\u021biona, de a comunica \u0219i de a elabora g\u00e2ndirea, de a rela\u021biona \u00eentre genera\u021biile umane \u0219i de a \u00een\u021belege \u0219i tr\u0103i credin\u021ba \u0219i \u0219tiin\u021ba\u201d.<\/p>\n

Tinerii \u0219i<\/em><\/strong> ritualurile<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen parohia \u00een care slujesc, un mare ora\u0219 agricol \u0219i industrial, am luat registrul de confirm\u0103ri \u0219i am calculat num\u0103rul de adolescen\u021bi care au primit confirmarea \u00een ultimii zece ani. S-a dovedit a fi 149 (a existat epidemia \u00eentre timp). \u00cen duminica urm\u0103toare, am observat c\u00e2\u021bi dintre ei erau prezen\u021bi la una dintre cele patru slujbe parohiale. Degetele de la ambele m\u00e2ini erau mai mult dec\u00e2t suficiente. Dar, av\u00e2nd \u00een vedere cuvintele Papei Francisc, mai mult dec\u00e2t cifrele m-am concentrat asupra impulsului cultural din spatele acestui fapt: pentru marea majoritate a acestor tineri, riturile \u0219i limbajele cu care se exprim\u0103 comunitatea parohial\u0103 nu mai sunt purt\u0103toare ale unui sens care s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu existen\u021ba lor. Nu lipsesc ini\u021biativele parohiale care implic\u0103 un anumit num\u0103r dintre ei, dar cu condi\u021bia ca ele s\u0103 nu duc\u0103 \u00eenapoi la acele rituri \u0219i limbaje. Adev\u0103rul este c\u0103 \u00een spatele acestor copii \u0219i tineri se afl\u0103 p\u0103rin\u021bi care, \u00eentr-un procent foarte mare, nu au niciun interes pentru aceste rituri \u0219i limbi. Poate fi o surpriz\u0103 faptul c\u0103, \u00een orice an, un grup de tineri \u00eentre 15 \u0219i 20 de ani solicit\u0103 confirmarea. Francisc noteaz\u0103: \u201eSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca cineva s\u0103 experimenteze schimbarea prin simpla \u00eembr\u0103care cu o rochie nou\u0103, iar apoi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 de fapt a\u0219a cum era \u00eenainte\u201d.<\/p>\n

Ce<\/em><\/strong>\u00a0se schimb\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

Da, schimb\u0103rile. M\u0103 \u00eentreb ce schimb\u0103ri \u00een ritualitate \u0219i limbaj, \u00een cel mai larg sim\u021b\u0103m\u00e2nt al termenului pentru orice efort de proclamare a Evangheliei, ar necesita situa\u021bia. Scriu la condi\u021bional pentru c\u0103 nu este nici u\u0219or s\u0103 ne imagin\u0103m amploarea \u0219i natura schimb\u0103rilor, nici s\u0103 avem vreo garan\u021bie c\u0103 acestea ar da roade semnificative. Ei bine, comunitatea care se identific\u0103 cu parohia este format\u0103 \u00een cea mai mare parte din oameni care, datorit\u0103 v\u00e2rstei \u0219i capacit\u0103\u021bilor lor culturale, nu ar fi capabili s\u0103 absoarb\u0103 schimb\u0103ri care ar fi neap\u0103rat foarte viguroase. Tenta\u021bia descuraj\u0103rii este puternic\u0103.<\/p>\n

Virtu\u021bile<\/em><\/strong>\u00a0Papei<\/em><\/strong>\u00a0Francisc<\/em><\/strong><\/p>\n

Papa Francisc sugereaz\u0103: \u201eAtitudinea s\u0103n\u0103toas\u0103 este mai degrab\u0103 aceea de a se l\u0103sa \u00eentrerupt de provoc\u0103rile timpului prezent \u0219i de a le capta cu virtu\u021bile discern\u0103m\u00e2ntului,\u00a0parresia<\/em>\u00a0[libertatea \u0219i curajul m\u0103rturiei] \u0219i\u00a0hypomon\u00e9<\/em>\u201d (cu alt\u0103 ocazie, Francisc clarific\u0103: putem traduce acest cuv\u00e2nt prin a ne supune, a r\u0103m\u00e2ne \u00een \u0219i a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 locuim \u00een situa\u021biile provocatoare pe care via\u021ba ni le prezint\u0103).<\/p>\n

Discern\u0103m\u00e2ntul porne\u0219te, a\u0219adar, de la convingerea c\u0103 \u00een procesele istorice este posibil s\u0103 identific\u0103m ac\u021biunea lui Dumnezeu, prin Duhul Sf\u00e2nt, \u0219i de la un viu interes de a \u00een\u021belege ce are de spus Duhul Bisericilor ast\u0103zi. \u00cen acest sens, experien\u021ba C\u0103ii Sinodale, care a implicat \u00eentreaga biseric\u0103 \u00een ultima perioad\u0103, a sugerat metode \u0219i comportamente care s-au dovedit fructuoase. \u00centr-o atmosfer\u0103 de rug\u0103ciune, persoanele care se simt responsabile de via\u021ba comunit\u0103\u021bii din care fac parte, printr-o ascultare reciproc\u0103, luminate de credin\u021b\u0103 \u0219i de Scriptur\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 care sunt semnele ac\u021biunii lui Dumnezeu care trebuie recunoscute, \u00eent\u00e2mpinate \u0219i promovate, pentru a extrage din ele indica\u021bii care trebuie practicate.<\/p>\n

Dar Papa Francisc avertizeaz\u0103:<\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 ini\u021biem procese \u0219i nu s\u0103 ocup\u0103m spa\u021bii: Dumnezeu se s\u0103rb\u0103tore\u0219te \u00eentr-o revela\u021bie istoric\u0103, \u00een timp. Timpul ini\u021biaz\u0103 procese, spa\u021biul le cristalizeaz\u0103. Dumnezeu se g\u0103se\u0219te \u00een timp, \u00een procesele continue. Nu trebuie s\u0103 privilegiem spa\u021biile puterii \u00een detrimentul timpurilor, chiar lungi, ale proceselor… Acest lucru face s\u0103 privilegiem ac\u021biunile care genereaz\u0103 noi dinamici. \u0218i aceasta necesit\u0103 r\u0103bdare, a\u0219teptare. De aici, suntem \u00eendemna\u021bi s\u0103 citim semnele timpului cu ochii credin\u021bei, astfel \u00eenc\u00e2t direc\u021bia acestei schimb\u0103ri s\u0103 trezeasc\u0103 noi \u0219i vechi \u00eentreb\u0103ri cu care este corect \u0219i necesar s\u0103 ne confrunt\u0103m.\u201d<\/p>\n

Aten\u021bie, ascultare, efort, r\u0103bdare, dorin\u021ba de schimbare, acceptarea faptului c\u0103 demararea proceselor poate necesita renun\u021barea la a vedea rezultate \u00eentr-un timp scurt. Toate acestea cost\u0103 sacrificii, cer un angajament extenuant, rezisten\u021b\u0103 la frustrare. O motiva\u021bie puternic\u0103 este indispensabil\u0103, f\u0103r\u0103 de care nevoia de a renun\u021ba va fi prea puternic\u0103. Ce motiva\u021bie ar trebui cultivat\u0103 \u00een noi \u0219i \u00een cei care se simt responsabili pentru mo\u0219tenirea de credin\u021b\u0103 \u0219i har p\u0103strat\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bile noastre?<\/p>\n

Loialitate<\/em><\/strong>\u00a0\u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, loialitatea \u0219i fidelitatea fa\u021b\u0103 de Dumnezeu care, prin Cuv\u00e2ntul s\u0103u, ne asigur\u0103 c\u0103 angajamentul s\u0103u fa\u021b\u0103 de noi, acea \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a lui Dumnezeu anun\u021bat\u0103 de Isus, nu a venit \u0219i nu va lipsi. Loialitate \u0219i fidelitate care sunt un act de \u00eencredere. \u0218i \u00eencrederea este cea care, prin deschiderea fa\u021b\u0103 de ac\u021biunea lui Dumnezeu, \u00eei permite acestuia s\u0103 ac\u021bioneze \u00een istoria noastr\u0103. Dac\u0103 ac\u021biunea trebuie s\u0103 fie \u00een primul r\u00e2nd a Lui, aceast\u0103 deschidere constituit\u0103 de \u00eencredere este indispensabil\u0103. \u00cencredere, care \u00eenseamn\u0103 a da credit lui Dumnezeu f\u0103r\u0103 a pretinde alte garan\u021bii dec\u00e2t cea a fidelit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, con\u0219tientizarea pre\u021biozit\u0103\u021bii mo\u0219tenirii de credin\u021b\u0103 \u0219i de har care ne este dat\u0103 spre p\u0103strare. aceasta are leg\u0103tur\u0103 nu numai cu m\u00e2ntuirea sufletelor noastre, nu numai cu pl\u0103cerea rela\u021biilor generate \u00een comunitatea noastr\u0103, ci \u0219i cu destinul istoriei umanit\u0103\u021bii noastre. \u201eFrica\u201d de Dumnezeu, \u00een fa\u021ba maiest\u0103\u021bii sale infinite, experien\u021ba generozit\u0103\u021bii sale inepuizabile, impulsul spre reconciliere, dreptate, grija fa\u021b\u0103 de casa comun\u0103, fraternitate \u0219i solidaritate pe care o astfel de mo\u0219tenire este capabil\u0103 s\u0103 le genereze, sunt indispensabile parcursului istoric al umanit\u0103\u021bii pentru a evita dezastrele \u0219i catastrofele care sunt deja \u00een devenire \u0219i ale c\u0103ror rezultate, dac\u0103 nu sunt comb\u0103tute \u0219i vindecate, ar putea fi cu adev\u0103rat \u201eapocaliptice\u201d.<\/p>\n

Aceste motiva\u021bii, hr\u0103nite de Scripturi, sus\u021binute de rug\u0103ciune, animate de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea \u00een comunitate, pot sus\u021bine acele atitudini indicate de pap\u0103, \u0219i anume discern\u0103m\u00e2ntul, parresia<\/em> \u0219i hypomon\u00e9<\/em>.<\/p>\n

PREG\u0102TE\u0218TE-TE<\/strong><\/p>\n

de Roberto Laurita<\/em><\/p>\n

Nu este prima dat\u0103 c\u00e2nd ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 – vai! – s\u0103 fim lua\u021bi prin surprindere.<\/p>\n

Am crezut c\u0103 suntem la ad\u0103post de epidemii, le-am considerat \u201echestii din lumea a treia\u201d, iar apoi ne-am trezit \u00eentr-o zi cu Covidul dezl\u0103n\u021buit. \u0218i am fost confrunta\u021bi cu o realitate nea\u0219teptat\u0103.<\/p>\n

Ne-am uitat cu \u00eengrijorare spre est \u0219i spre sud, pentru c\u0103 migran\u021bii se gr\u0103beau spre grani\u021bele \u0219i \u021b\u0103rmurile \u021b\u0103rii noastre. Dar apoi criza economic\u0103 \u0219i financiar\u0103, cea care ne-a zguduit b\u0103ncile, a venit din Vest. \u0218i nu din cauza bie\u021bilor oameni dispera\u021bi care se ag\u0103\u021bau de o barj\u0103, ci datorit\u0103 oamenilor de afaceri \u00een costume, care c\u0103l\u0103toreau cu avionul. O trezire brusc\u0103 pentru cei care au privit cu ner\u0103bdare \u00een direc\u021bia gre\u0219it\u0103. O ripost\u0103 r\u0103sun\u0103toare pentru cei care au m\u0103r\u0219\u0103luit acolo, aliment\u00e2nd temerile \u00eempotriva \u201eextracomunit\u0103\u021bii\u201d. Erau al\u021bii de care trebuiau s\u0103 se fereasc\u0103!<\/p>\n

A fi preg\u0103tit \u00eenseamn\u0103 \u0219i a nu c\u0103dea \u00eentr-o normalitate opac\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care \u201enu observi nimic\u201d. \u0218i se continu\u0103 s\u0103 se fac\u0103 ca \u00eentotdeauna, \u00een timp ce ceea ce este necesar este o regurgitare de energie \u0219i curaj, determinarea necesar\u0103 pentru o schimbare de curs \u0219i de mentalitate.<\/p>\n

S\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi, da, dar de unde s\u0103 \u00eencepem? De la noi \u00een\u0219ine, pentru a ie\u0219i dintr-o somnolen\u021b\u0103 vinovat\u0103, pentru a identifica acele \u201elucr\u0103ri ale \u00eentunericului\u201d, cum le nume\u0219te apostolul, care prind r\u0103d\u0103cini \u00een existen\u021ba noastr\u0103 \u0219i sf\u00e2r\u0219esc prin a fi luate de bune, fiind \u00een contradic\u021bie cu Evanghelia. S\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103m \u201earmele luminii\u201d.<\/p>\n

Sinceritatea,<\/em> care ne pune \u00een permanen\u021b\u0103 sub privirea lui Dumnezeu pentru a-i fi pe plac \u0219i nu se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 am putea fi prin\u0219i \u0219i sanc\u021biona\u021bi, ci mai degrab\u0103 dac\u0103 ceea ce facem este corect sau nu.<\/p>\n

Cur\u0103\u021bia, <\/em>care \u00een fond este puritatea trupului \u0219i a spiritului, a g\u00e2ndurilor \u0219i a inimii, \u0219i care uneori cere putere pentru a rezista tenta\u021biilor, pentru a nu pune \u00een pericol ceva at\u00e2t de mare precum fidelitatea, ceva at\u00e2t de pre\u021bios precum respectul fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, niciodat\u0103 redus la un instrument al pl\u0103cerii.<\/p>\n

M\u0103rinimia,<\/em> care ia forma compasiunii, a milei, a ascult\u0103rii \u0219i a dialogului. Pentru ca otrava geloziei \u0219i dorin\u021ba nebun\u0103 de a r\u0103ni s\u0103 nu se strecoare \u00een gesturile \u0219i cuvintele noastre.<\/p>\n

Dar a fi preg\u0103ti\u021bi \u00eenseamn\u0103 \u0219i s\u0103 ne ridic\u0103m ochii pentru a citi cu o privire \u00eencrez\u0103toare, plin\u0103 de speran\u021b\u0103, evenimentele acestui veac. \u0218i s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m, cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i hot\u0103r\u00e2re, \u00eencerc\u0103rile vie\u021bii.<\/p>\n

Ca un atlet, care se preg\u0103te\u0219te constant pentru curs\u0103, ca un muzician gata s\u0103-\u0219i fac\u0103 instrumentul s\u0103 vibreze pentru a transmite publicului sentimente profunde \u0219i personale.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, acea lume nou\u0103 pe care Isus a inaugurat-o prin pasiunea, moartea \u0219i \u00eenvierea sa, \u00eei cere oric\u0103rui discipol s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00een joc toate energiile, spiritul de discern\u0103m\u00e2nt, imagina\u021bia.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

COMENTARIU LA LECTURI<\/strong><\/p>\n

Prima lectur\u0103:\u00a0<\/strong>Is<\/em>\u00a02:1-5<\/p>\n

Textul are un stil\u00a0poetic<\/em>\u00a0\u0219i ofer\u0103 o descriere\u00a0\u00een<\/em>\u00a0imagini<\/em>\u00a0a lumii noi. O proclama\u021bie care ajut\u0103 ascult\u0103torul s\u0103 se cufunde imaginativ \u00een lumea descris\u0103 de profet va fi eficient\u0103. Se recomand\u0103 o proclamare lini\u0219tit\u0103, aproape meditativ\u0103, care – la fiecare punct – izoleaz\u0103 diferitele imagini profetice cu o pauz\u0103 \u00eentre ele, astfel \u00eenc\u00e2t ascult\u0103torul s\u0103 le poat\u0103 asimila una c\u00e2te una.<\/p>\n

A doua lectur\u0103:<\/strong>\u00a0Rom<\/em>\u00a013,11-14a<\/p>\n

Textul are un stil clar de\u00a0\u00eendemn<\/em>\u00a0\u0219i este compus dintr-o serie de\u00a0propozi\u021bii<\/em>\u00a0scurte<\/em>. \u00cen prima parte, tema predominant\u0103 este apropierea \u201emomentului\u201d, a \u00abm\u00e2ntuirii\u00bb, a \u201ezilei\u201d; aceste cuvinte trebuie s\u0103 fie clare \u00een proclama\u021bie. Pentru a marca trecerea de la prima la a doua parte – unde tema predominant\u0103 este ac\u021biunea cre\u0219tinilor ca urmare a acestei apropieri – conjunc\u021bia \u201edeci\u201d poate fi izolat\u0103 \u00een proclama\u021bie, cu o scurt\u0103 pauz\u0103 \u00eenainte \u0219i una mai scurt\u0103 dup\u0103. Continuarea textului const\u0103 \u00een patru verbe de \u00eendemn, care pot fi proclamate ca \u0219i cum s-ar citi o \u201elist\u0103 cu buline\u201d ap\u0103s\u0103toare.<\/p>\n

Evanghelia:<\/strong>\u00a0Mt<\/em>\u00a024:37-44<\/p>\n

Textul alterneaz\u0103\u00a0stiluri diferite<\/em>\u00a0\u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, astfel \u00eenc\u00e2t nu este u\u0219or de urm\u0103rit firul. Tema dominant\u0103 este venirea fiului omului: cele patru ori \u00een care aceast\u0103 venire este declarat\u0103 formeaz\u0103 un fel de refren care puncteaz\u0103 pasajul \u0219i pe care, prin urmare, este recomandabil s\u0103 \u00eel proclama\u021bi brusc \u0219i din ce \u00een ce mai pregnant, nu ca o repeti\u021bie obositoare, ci mai degrab\u0103 ca o rezonan\u021b\u0103 eliberatoare. Celelalte p\u0103r\u021bi ale pasajului sunt \u201eata\u0219ate\u201d temei dominante pentru a stimula atitudinea vigilent\u0103 a credincio\u0219ilor: reminiscen\u021ba biblic\u0103 a lui Noe, tonul apocaliptic al referin\u021bei la b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile prin\u0219i \u00een rutina lor zilnic\u0103, parabola vizitei nocturne a ho\u021bului.<\/p>\n

PRIMA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Oracolul lui Isaia care este oferit de liturgia cuv\u00e2ntului ca\u00a0prim\u0103<\/em>\u00a0lectur\u0103 <\/em>(Is<\/em>\u00a02,1-5) \u00eencepe cu un fragment care enun\u021b\u0103 \u201eviziunea\u201d lui Isaia \u0219i introduce nu numai aceste versete, ci cel pu\u021bin primele dou\u0103sprezece capitole ale colec\u021biei profetice. Cuv\u00e2ntul profetic este astfel \u201ev\u0103zut\u201d de profet \u0219i este prezentat cu imaginea unui ora\u0219, Ierusalimul, centrul de pelerinaj al tuturor popoarelor lumii, care se convertesc la Dumnezeul lui Israel, acel Dumnezeu care \u00ee\u0219i are casa \u00een templul din ora\u0219ul sf\u00e2nt. Aceast\u0103 imagine va reveni apoi la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103r\u021bii (Is<\/em>\u00a066:20-23) accentu\u00e2nd caracterul universalist al acestui pelerinaj \u00een cetatea sf\u00e2nt\u0103 la care vor avea acces nu numai orice popor, ci tocmai \u201eorice f\u0103ptur\u0103\u201d (cf.<\/em>\u00a066:23).<\/p>\n

Oracolul d\u0103 glas popoarelor, care se exprim\u0103 prin \u00eendemnul de a se urca pe muntele lui Yhwh. Verbul \u201ea urca\u201d este caracteristic pelerinajului evreiesc \u00een Ora\u0219ul Sf\u00e2nt pentru a celebra principalele s\u0103rb\u0103tori ale Israelului \u0219i este utilizat pentru a indica acea colec\u021bie de psalmi folosit\u0103 \u00een acest context spiritual \u0219i liturgic(cf. Ps\u00a0<\/em>120-134).<\/p>\n

\u00cen\u00a0Isaia<\/em>, \u00eens\u0103, subiectul urc\u0103rii la Ierusalim nu sunt evreii, ci popoarele p\u0103g\u00e2ne, \u00eentr-un moment plasat la sf\u00e2r\u0219itul istoriei (\u201ela sf\u00e2r\u0219itul zilelor\u201d, v. 2). Muntele pe care se afl\u0103 templul este mai \u00eenalt dec\u00e2t celelalte coline (v. 2), semn al unei revela\u021bii superioare, care vine de la Dumnezeu \u00eensu\u0219i. El implic\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a c\u0103ilor lui Dumnezeu (v. 3), care corespunde modului \u00een care se exprim\u0103\u00a0T\u00f4r\u00e2 <\/em>(Legea) (cf.<\/em>\u00a0Deut<\/em>\u00a030:16): este o cale pe care trebuie s\u0103 se mearg\u0103 pentru a se bucura de pacea \u0219i lumina care vin de la Dumnezeu (v. 3).<\/p>\n

A urca la Ierusalim, la templul s\u0103u sf\u00e2nt, \u00eenseamn\u0103 pentru popoarele lumii a recunoa\u0219te calea reprezentat\u0103 de\u00a0T\u00f4r\u00e2\u00a0<\/em>ca o cale de revela\u021bie a lui Dumnezeu \u00eensu\u0219i. Acum nu mai este vorba doar de o Lege codificat\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna \u00eentr-o form\u0103 scris\u0103, ci de un Cuv\u00e2nt care devine prezent \u00een istoria poporului lui Israel, pornind de la Ierusalim \u0219i implic\u00e2nd o form\u0103 de acuzare, de judecat\u0103 din partea lui Dumnezeu, \u00eempotriva aspira\u021biilor de putere care conduc popoarele la ostilit\u0103\u021bi \u0219i r\u0103zboaie (v. 5). Aceast\u0103 acuza\u021bie divin\u0103 are succes \u0219i aduce cu sine gesturi de reconciliere \u0219i pace, care transform\u0103 tehnologia folosit\u0103 pentru r\u0103zboi \u00een instrumente de progres \u0219i dezvoltare economic\u0103 (v. 5).<\/p>\n

A DOUA LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Aceste versete sunt preluate din partea exhortativ\u0103 a\u00a0Epistolei<\/em>\u00a0c\u0103tre<\/em>\u00a0Romani<\/em>, \u00een care Paul trage consecin\u021bele reflec\u021biilor sale la nivelul ac\u021biunii concrete \u0219i ecleziale. Dac\u0103 credinciosul este justificat prin credin\u021ba \u00een Cristos(cf.<\/em>\u00a0Rom<\/em>\u00a03:25-26), aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu este chemat s\u0103 ac\u021bioneze \u00een conformitate cu Legea, a c\u0103rei \u00eemplinire este iubirea. \u00cendemnul de a se comporta \u00een acest fel provine \u0219i din con\u0219tientizarea faptului c\u0103 ne afl\u0103m \u00een vremurile din urm\u0103, foarte aproape de ziua m\u00e2ntuirii. Prin metafora dualist\u0103 noapte\/\u00eentuneric \u0219i zi\/lumin\u0103, Paul se refer\u0103 la modele dragi iudaismului din vremea sa, care descriu ac\u021biunea \u00een conformitate cu Legea ca fiind o lucrare a luminii \u0219i o contrasteaz\u0103 cu faptele p\u0103catului ca fiind \u00eentuneric. Totu\u0219i, aceast\u0103 ac\u021biune este motivat\u0103 de Paul ca o a\u0219teptare a manifest\u0103rii iminente a m\u00e2ntuirii, ob\u021binut\u0103 prin regalitatea lui Cristos \u00eenviat asupra istoriei.<\/p>\n

Acest pasaj din\u00a0Epistola c\u0103tre Romani\u00a0<\/em>se potrive\u0219te bine cu Evanghelia \u00een tenorul s\u0103u escatologic prin metafora somnului. Imaginea trezirii din somn ad\u00e2nce\u0219te invita\u021bia evanghelic\u0103 la vigilen\u021b\u0103 \u0219i la a nu se \u00eenchide \u00een\u00a0rutina\u00a0<\/em>zilnic\u0103, precum genera\u021bia lui Noe. Apoi, Paul descrie din nou aceast\u0103 vigilen\u021b\u0103 prin metafora \u201e\u00eembr\u0103c\u0103mintei\u201d: este vorba, de fapt, de a se \u00eembr\u0103ca cu Domnul Isus Cristos \u0219i de a nu se l\u0103sa prins de dorin\u021bele c\u0103rnii, care prind, \u00eenchid \u0219i dezbin\u0103 oamenii.<\/p>\n

EVANGHELIA<\/strong><\/p>\n

Contextul. <\/em><\/strong>Versetele din\u00a0Evanghelia dup\u0103 Matei\u00a0<\/em>care se citesc \u00een aceast\u0103 prim\u0103 duminic\u0103 a Adventului (Mt\u00a0<\/em>24:37-44) fac parte dintr-un lung discurs al lui Isus despre ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla la sf\u00e2r\u0219itul istoriei, care se dezvolt\u0103 de-a lungul capitolelor 24-25 din prima Evanghelie. Isus inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-i instruiasc\u0103 pe ucenicii s\u0103i cu privire la semnele care caracterizeaz\u0103 ultimul ceas, \u00eemplinirea timpului istoriei (cf.<\/em>\u00a024:4). Vor exista mesia \u0219i profe\u021bi fal\u0219i (vv. 5.11-12.23-25), precum \u0219i r\u0103zboaie, foamete \u0219i cutremure (v. 7), dar acesta va fi doar \u00eenceputul unei perioade caracterizate de \u00eentrist\u0103ri, persecu\u021bii pentru ucenici (vv. 9-10) \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, semne \u00een ceruri (v. 29). Punctul culminant al acestei cre\u0219teri progresive a semnelor de distrugere, sociale \u0219i cosmice, este venirea Fiului Omului pentru a-\u0219i aduna ale\u0219ii (v. 30-31). Datorit\u0103 acestor cuvinte ale lui Isus, ucenicii s\u0103i pot \u00een\u021belege c\u0103 fiul omului este la por\u021bi, dar nu pot \u0219ti ora exact\u0103 a revenirii sale (vv. 32-36). Apropierea orei \u0219i necunoa\u0219terea sunt oere pentru a-i men\u021bine vigilen\u021bi \u0219i responsabili pe ucenici (v. 42), care \u00eel percep pe Isus cel \u00eenviat la por\u021bi, dar \u00een acela\u0219i timp nu au toate informa\u021biile pentru a cunoa\u0219te exact planul salvator al lui Dumnezeu. Prin urmare, ei trebuie s\u0103 men\u021bin\u0103 o fapt\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt constant.<\/p>\n

Genera\u021bia<\/em><\/strong>\u00a0lui<\/em>\u00a0Noe<\/em>.<\/strong> \u00cen acest moment, versetele pe care liturghia le taie din discursul lui Isus prezint\u0103 o compara\u021bie \u00eentre genera\u021bia actual\u0103 a cititorilor \u0219i cea a lui Noe (vv. 37-39), urmat\u0103 de o concluzie exhortativ\u0103 (v. 40). Accentul compara\u021biei este pus nu numai pe necunoa\u0219terea momentului potopului de c\u0103tre genera\u021bia lui Noe, ci mai ales pe faptul c\u0103 ace\u0219tia nu au nicio suspiciune cu privire la ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u0219i se comport\u0103 conform regulilor obi\u0219nuite, tr\u0103indu-\u0219i\u00a0rutinele<\/em>\u00a0ca \u0219i cum acestea ar fi ve\u0219nice. Oamenii continu\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, s\u0103 bea, s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 f\u0103r\u0103 niciun contact cu o realitate mai profund\u0103, semnalat\u0103 de prezen\u021ba arcei construite de Noe. P\u0103catul acestei genera\u021bii nu este subliniat, nici faptul c\u0103 ar fi meritat o astfel de catastrof\u0103, ci doar faptul c\u0103 nu a fost con\u0219tient\u0103 de aceasta, pentru c\u0103 a r\u0103mas ata\u0219at\u0103 de ceea ce trece \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 structura mai profund\u0103 a realit\u0103\u021bii, caracterizat\u0103 de o precaritate social\u0103 \u0219i cosmic\u0103. Venirea fiului omului cap\u0103t\u0103 o caracteristic\u0103 de bulversare a\u00a0rutinei<\/em>\u00a0obi\u0219nuite a lumii, asem\u0103n\u0103toare Potopului, pentru c\u0103 face evident caracterul ei contingent.<\/p>\n

Genera\u021bia actual\u0103 poate \u00eens\u0103, spre deosebire de cea a Potopului, datorit\u0103 cuv\u00e2ntului lui Isus, s\u0103 devin\u0103 mai con\u0219tient\u0103 de aceast\u0103 tranzien\u021b\u0103 a istoriei \u0219i s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 astfel s\u0103 \u00eel primeasc\u0103, chiar f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te momentul exact din planul lui Dumnezeu, pe cel care este Domnul istoriei, fiul omului.<\/p>\n

Concluzia exhortativ\u0103, din vv. 40-41, este foarte puternic\u0103 \u0219i constituie punctul culminant al tensiunii argumentative a lui Isus: exemplul celor doi b\u0103rba\u021bi care muncesc la c\u00e2mp sau al celor dou\u0103 femei care stau la piatra de moar\u0103 se refer\u0103 la o activitate cotidian\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een acela\u0219i mod de cele dou\u0103 persoane. \u00centruc\u00e2t Isus nu le distinge pe una de cealalt\u0103 pe baza comportamentului lor etic, cititorul, b\u0103rbat sau femeie, se simte direct implicat \u00een posibilitatea de a fi cel l\u0103sat \u00een urm\u0103 de fiul b\u0103rbatului: posibilitatea pierz\u0103rii este astfel real\u0103 \u0219i nu doar teoretic\u0103.<\/p>\n

Sim\u021b\u0103m\u00e2ntul<\/em><\/strong>\u00a0unei<\/em>\u00a0amenin\u021b\u0103ri<\/em>\u00a0profetice<\/em>.<\/strong> Acest \u00eendemn este punctul culminant al unei acuza\u021bii cu caracter profetic care, ca \u00een cazul lui Ieremia(Ieremia<\/em>\u00a07) sau chiar al lui Isaia(Is<\/em>\u00a01:2-20), con\u021bine o amenin\u021bare cu distrugerea acelor realit\u0103\u021bi, umane precum templul din Ierusalim sau cosmice precum templul crea\u021biei, considerate perene \u0219i pe care ne baz\u0103m excesiv ca puncte de consisten\u021b\u0103 ale realit\u0103\u021bii. Acuza\u021bia vizeaz\u0103 nu at\u00e2t st\u00e2rnirea unor temeri excesive \u0219i nejustificate, c\u00e2t eradicarea din inimile cititorilor a unei \u00eencrederi deplasate \u0219i deschiderea ochilor lor c\u0103tre faptul c\u0103 exist\u0103 o dimensiune mai solid\u0103 \u0219i mai permanent\u0103 dec\u00e2t orice altceva, \u0219i anume cuv\u00e2ntul lui Isus: c\u0103ci, dac\u0103 cerurile \u0219i p\u0103m\u00e2ntul vor trece, cuvintele lui nu vor trece (v. 35). Acest cuv\u00e2nt, ca \u0219i cuv\u00e2ntul profe\u021bilor (cf.<\/em>\u00a0Is<\/em>\u00a02:1-5), perspectiva o aterizare definitiv\u0103 \u0219i stabil\u0103, care va \u00eenvinge orice for\u021b\u0103 a mor\u021bii \u0219i a distrugerii.<\/p>\n

Invita\u021bia de a \u201eveghea\u201d din v. 42 arat\u0103 c\u0103 acest \u00eendemn al lui Isus nu este menit s\u0103 trezeasc\u0103 team\u0103 \u00een fa\u021ba judec\u0103\u021bii lui Dumnezeu, ci mai degrab\u0103 s\u0103 fie un apel puternic la con\u0219tiin\u021ba personal\u0103 de a abandona atitudinea idolatr\u0103 fa\u021b\u0103 de men\u021binerea propriilor zone de confort material, psihologic \u0219i moral \u0219i de a se deschide c\u0103tre o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a realit\u0103\u021bii, care decurge din credin\u021b\u0103.<\/p>\n

Privi\u021bi!<\/em><\/strong>\u00a0Pentru a deschide inimile ascult\u0103torilor s\u0103i la o \u00een\u021belegere a istoriei \u00een credin\u021b\u0103, Isus se aventureaz\u0103 \u00eentr-o compara\u021bie \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, menit\u0103 s\u0103 genereze surpriz\u0103, dac\u0103 nu chiar scandal. Parabola ho\u021bului care vine la o or\u0103 necunoscut\u0103 din noapte s\u0103 jefuiasc\u0103 casa este f\u0103cut\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t ascult\u0103torul s\u0103 intre \u00eentr-o pozi\u021bie de neputin\u021b\u0103, \u0219ah mat, ineficien\u021b\u0103. De fapt, ra\u021bionamentul se mi\u0219c\u0103 prin absurd: este clar c\u0103 st\u0103p\u00e2nul nu \u0219i-ar permite s\u0103 jefuiasc\u0103 casa dac\u0103 ar \u0219ti la ce or\u0103 din noapte va intra ho\u021bul, dar aceasta este cu orice eviden\u021b\u0103 \u00een afara realit\u0103\u021bii vie\u021bii umane, care cere \u00een schimb s\u0103 se \u00eempace cu imposibilitatea controlului.<\/p>\n

A\u0219adar, cititorul parabolei va trebui s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 aceast\u0103 percep\u021bie a nesiguran\u021bei \u0219i s\u0103 o transforme \u00een mod pozitiv ca pe o oportunitate de a fi mai con\u0219tient de ceea ce se afl\u0103 la baza realit\u0103\u021bii, \u0219i anume venirea neanun\u021bat\u0103 \u0219i absolut necondi\u021bionat\u0103 \u0219i gratuit\u0103 a fiului omului \u00een istorie. \u0218i dac\u0103 st\u0103p\u00e2nul casei nu va putea s\u0103 vegheze, pentru c\u0103 nu \u0219tie c\u00e2nd va veni ho\u021bul, cititorul parabolei, pe de alt\u0103 parte, va trebui s\u0103 vegheze tocmai \u00een m\u0103sura \u00een care nu \u0219tie c\u00e2nd va veni fiul omului.<\/p>\n

Astfel, parabola nu este spus\u0103 pentru a-l descrie pe fiul omului ca pe un ho\u021b, ci pentru a sublinia faptul c\u0103 con\u0219tiin\u021ba de credin\u021b\u0103 genereaz\u0103 un discern\u0103m\u00e2nt autentic, descris ca \u201eveghe\u201d. Acesta trebuie s\u0103 ia \u00een considerare impermanen\u021ba scenei acestei lumi \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, venirea sigur\u0103, dar incognoscibil\u0103 \u0219i necondi\u021bionat\u0103 a fiului omului \u00een istorie. Prin urmare, cititorul genera\u021biei actuale este invitat s\u0103 se \u201etrezeasc\u0103\u201d tocmai pentru c\u0103 nu \u0219tie ziua \u0219i ora, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care chiar aceast\u0103 activitate de \u201etrezire\u201d poate fi descris\u0103 ca o\u00a0contemplare<\/em>\u00a0pasiv\u0103<\/em>, o golire \u00een\u0103untru \u0219i \u00een afar\u0103, pentru a face loc pentru ceva \u0219i cineva care nu apare \u00eenc\u0103, dar care este prezent \u0219i real \u0219i care poate constitui astfel motiva\u021bia profund\u0103 a oric\u0103rui g\u00e2nd \u0219i a oric\u0103rei ac\u021biuni zilnice.<\/p>\n

\n

Materialul prezentat este o prelucrare \u0219i adaptare dup\u0103 textul italian al revistei \u201eServizio della Parola\u201d, nr. 573\/noiembrie-decembrie 2025 \u0219i a revistei spaniole \u201eEucarist\u00eda\u201d editat\u0103 de Misionarii Cuv\u00e2ntului Divin \u00een Spania.<\/em><\/p>\n

Hits: 101<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oficiul pentru pastora\u021bia liturgic\u0103 \u0219i sacramente propune pentru acest timp de post un material liturgic succint pentru fiecare duminic\u0103 a Adventului. Poate fi un ajutor \u00een preg\u0103tirea celebr\u0103rilor noastre liturgice, \u00een mod special al Sfintei Liturghii. TIMPUL ADVENTULUI \u00cen Evanghelia dup\u0103 Matei, a\u0219teptarea fiului omului este un prilej propice de a fi gata pentru o […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39140,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43562"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43562"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43563,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43562\/revisions\/43563"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39140"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}